12,854 matches
-
lase sechele profunde în psihicul și sănătatea emoțională, iar consecințele consecințele vor fi vizibile mai devreme sau mai târziu. O familie destrămată, chiar dacă se reface, va afecta copilul, care va fi nevoit să se adapteze noului climat familial, afectându-i implicit viața de școlar. O consiliere psihopedagogică, psihologică și chiar psihiatrică (dacă este cazul) poate depista din timp eventualele probleme și le poate cel puțin ameliora, dacă nu le poate rezolva. Un aspect negativ omniprezent în sistemul educațional românesc îl reprezintă
Mircea Florian Ruicu: ROLUL FAMILIEI ÎN ADAPTAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI () [Corola-blog/BlogPost/339387_a_340716]
-
interese de grup, sau de orgolii personale, de diferențele mari de temperament și caracter. Profesorul este dator să încurajeze la elevii săi acele relații dezirabile, de colaborare, de emulație, deoarece acestea sunt garantul rezultatelor școlare pozitive de rang superior și implicit al reușitei școlare a elevului. În schimb, acele relații elev-elev și chiar elev-profesor care sunt tensionate și conflictuale trebuie descurajate, pentru că vor duce în final la rezultate negative și în cel mai rău caz la eșecul școlar. Profesorul nu trebuie
MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ () [Corola-blog/BlogPost/339378_a_340707]
-
oricare dintre ele, „Cât văd ochii...” (Craiova, Editura Autograf MJM, 2011) se arată, înainte de toate, un roman de valori. Este vorba despre modelarea comportamentelor și a conduitelor personajelor în raport de principii. Evenimentele epice sunt impregnate de o evaluare axiologică implicită. Pe de altă parte, în formulele existențiale ale personajelor sunt discursiv evocate valori. Asigurarea conformării și submisiunii se realizează printr-o permanentă raportare la valori. Silviu Grigorașcu este narator și evaluator în cadrul propriei sale existențe epice. Născut în 1951 în
Nicolae Pârvulescu: Canonul axiologic. Cronică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339501_a_340830]
-
la perfecțiunea existenței de Mirela Teodorescu Aristotel a fost cel mai important critic literar al Antichității, lucrarea sa Poetica lansând idei care au fost influente timp de multe secole, unele dintre ele fiind folosite și în zilele noastre. Aristotel recunoaște implicit că frumosul este un bun independent atât de interesul material, cât și de cel moral. Vorbind despre profesorul Ștefan Vlăduțescu, ne gândim la o sinergie între critica literară, comunicare, știința infomatței, sociologie, psihologie, jurnalistică, filozofie, estetică, la omul de știință
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
teoreticianul acestui concept. Critică literară, hermeneutică Aristotel a fost cel mai important critic literar al Antichității, lucrarea sa Poetica lansând idei care au fost influente timp de multe secole, unele dintre ele fiind folosite și în zilele noastre. Aristotel recunoaște implicit că frumosul este un bun independent atât de interesul material, cât și de cel moral. Pe aceste valori, în domeniul criticii, profesorul Vlăduțescu, cu siguranța, prima sa dragoste, este adeptul că ceea ce e bine gândit, trebuie exprimat în mod clar
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
major traditions” din „communication theory field”, este inaplicabil. Metodă la care se recurge este aceea a axelor de segregare a problematicii după ideatica exprimată. Reiese că Odile Riondet, ca adeptă a SIC (Sciences de l’information et communication), se poziționează implicit în “communication science”. Rezultă că are contribuții meritorii în epistemologia comunicării, în etică comunicării, în filosofia comunicării și în antropologia comunicării. Se concluzionează că în orizontul comunicării, Odile Riondet poate fi reținută că remarcabil specialist al axei „communication anthropology”. I.
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
tabloul de existente. Epistemologia privește subiectul cunoscător în raport cu obiectul de cunoscut, cu posibilitatea, eficiența și limitele cunoașterii. Metodologia este setul de metode ale sistemului cogitativ științific (“méthodes”, cum marchează O. Riondet). Dacă ne gândim că orice privire este în mod implicit valorizatoare, atunci putem reține “regard” din definiție că o mențiune de axiologie (valoare și evaluare). În definiție se radiografiază și “éthique”: aceasta se înscrie în communication ethics axis. Sintagma “să finalité” ne conduce către aspectul practic al comunicării: communication praxeology
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
reprezentării. Găsește un unghi de poziționare original care-i permite să suscite semnificații noi, neașteptate, proaspete. Pe scurt, transcrie experiențe și le sublimează intelectual și moral. Principiul inferențial îl reprezintă ideea că întotdeauna experiența comunicării sincere aduce libertate. O asumpțiune implicită a acestui construct-teză o găsim în valori. Garanția libertății o constituie comunicarea bazată pe valori. Cu alte cuvinte, fundamentul libertății este unul de ordin axiologic: „În viziunea mea, subliniază eseistul, o societate cu oameni normali ar fi aceea în care
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa de la care pleacă este aceea că atât în spațiul gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune regândirea rolului explicitului și implicitului în discursul prin care are loc organizarea conceptuală a experienței trăite, în structurarea cogitativă a materialului cognitiv. Tensiunea dintre implicit și explicit stă la baza a ceea ce, în perimetrul intersubiectivității limbajuale numită comunicare, acționează ca mesaj. Comunicarea se profilează ca
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune regândirea rolului explicitului și implicitului în discursul prin care are loc organizarea conceptuală a experienței trăite, în structurarea cogitativă a materialului cognitiv. Tensiunea dintre implicit și explicit stă la baza a ceea ce, în perimetrul intersubiectivității limbajuale numită comunicare, acționează ca mesaj. Comunicarea se profilează ca fundal pe care pentru a deveni evident se proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
aflate într-o permanentă mobilitate (TATĂL, zăcând în camera alăturată, nu apare niciodată; IVÁN, fiul lui, care ajunge la detestarea părintelui adulat înainte de închiderea minelor; ILONKA, sora vitregă a lui Iván, ambii în așteptarea somnului de veci al părintelui și, implicit, al refacerii vieților lor din puținul pe care credeau că-l vor moșteni; MIHÁLY, doctorul devenit alcoolic de neputința de a se “salva” de cangrena satului muribund; IRMA, vecina lui Iván, care-și face drum adesea în casa acestuia, cu
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) () [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
canalul de comunicare și mijlocul de comunicare. Întrucât prejudiciază elemente ontologice tangibile, the physical noise are caracter indirect, este indirect noise. Acest noise lezează, mai întâi, buna funcționare a canalului de comunicare și/sau a mijlocului de comunicare. În mod implicit și mediat afectează procesul de comunicare, mesajul, semnificațiile mesajuale. În categoria physical noise intră: sounds, sights, discuții în background, muzica prea tare și alte elemente fizice ce diminuează calitățile canalului de comunicare și/sau performanțele mijlocului de comunicare. R. West
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: The Noise () [Corola-blog/BlogPost/339550_a_340879]
-
vacanței înseamnă a reintra în febra presupusă de serviciul avut. Pentru a se mai bucura de zilele rămase libere, Bogoiu propune o soluție: „Acuma... să uităm și noi...”, adică să ignore data la care s-a ajuns, apropierea toamnei și, implicit, a revenirii la serviciu. SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 15 - 30 de rânduri (150 - 300 de cuvinte) despre politețe, pornind de la ideile sugerate de afirmația Ioanei Pârvulescu: Politețea rămâne totuși azi
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa de la care pleacă este aceea că atât în spațiul gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune regândirea rolului explicitului și implicitului în discursul prin care are loc organizarea conceptuală a experienței trăite, în structurarea cogitativă a materialului cognitiv. Tensiunea dintre implicit și explicit stă la baza a ceea ce, în perimetrul intersubiectivității limbajuale numită comunicare, acționează ca mesaj. Comunicarea se profilează ca
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune regândirea rolului explicitului și implicitului în discursul prin care are loc organizarea conceptuală a experienței trăite, în structurarea cogitativă a materialului cognitiv. Tensiunea dintre implicit și explicit stă la baza a ceea ce, în perimetrul intersubiectivității limbajuale numită comunicare, acționează ca mesaj. Comunicarea se profilează ca fundal pe care pentru a deveni evident se proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
co-text. Producător al discursului, el este totodată subiect al enunțării acestuia (persoana I). În raport cu enunțul, el poate fi subiect ori obiect. Comunicatorul, ca sursă a discursului, ca producător al acestuia, îl ordonează și ierarhizează și totodată, se autodefinește, se autocomunică implicit sau explicit, își enunță propria poziție de locutor și definește situația de comunicare în care se găsește; el se situează (ca volum, timp, loc) și califică și rolul, statutul, timpul și locul destinatarului.Trebuie avut în vedere și modul în
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
de a sta mai mult în sinele propriu. Ca să rezulte succesul, persuasiunea antrenează jocuri între emoție și rațiune, iar expunându-ne tușeului, ajungem la manieră. Interlocutorii estimează uzul nostru comunicațional și după cum i-am impresionat (ori nu), ne caută compania, implicit să ne fie de ajutor în achitarea problemelor. Mecanismele psihologice au pecetea unei formații și degajă priorități exogene. Se poate vorbi de generozitate comportamentală, în ascendență față de latura restrictivă a sistemului personal de valori. Dar altruismul, indiferent de onestitatea considerentului
Eveniment științific, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339573_a_340902]
-
Poétique de la reverie”, Paris, PUF, 1974, p. 13), este „o stare, o stare de suflet”, una în care se instaurează poezia ca loc ce face vizibil visătorul și lumea sa: „pe scurt, în toată puterea cuvântului, reveria poetizează visătorul”. Poetica implicită a volumului aduce la acreditare ideea de stare. În „Tendință”, visul este văzut ca „Imagine cu linii fabuloase/a ceva odată vizualizat/o stare după care să te iei”. În „Exteriorizare” se vorbește despre „starea casnică”, iar în „În salon
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
limbii decât a discursului. Precum a zâmbi înseamnă „a râde în gândul lui”, tot astfel revelarea culturalului mitico-mitologic arhetipal înseamnă sforțarea neputincioasă a reveriei de a se impune gândului cultural. Conclusiv, „Vis visus” este un volum remarcabil prin originalitatea poeticii implicite de resuscitare a visului, prin sensibilitatea experienței spirituale oferite și prin calitatea limbajului poetic ce o aduce pe aceasta la discurs. (Revista „Ramuri”, Nr. 11 / 2009) Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
său, discursul politic consiliază, orientează strict, indică. Astfel, el se profilează ca un „discurs de incitare la acțiune”. Cel care a observat și conceptualizat acest tip de discurs este profesorul Jean-Michel Adam. Printre trăsăturile specifice acestuia se enumeră: un contract implicit de încredere între emițător și destinatar, un lexic relativ specializat, prezintă o abundență specifică de verbe. J.-M. Adam arată că, prin contractul implicit, „se garantit au destinataire que, s’il se conforme à tout les recommandations et s’il
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
acest tip de discurs este profesorul Jean-Michel Adam. Printre trăsăturile specifice acestuia se enumeră: un contract implicit de încredere între emițător și destinatar, un lexic relativ specializat, prezintă o abundență specifică de verbe. J.-M. Adam arată că, prin contractul implicit, „se garantit au destinataire que, s’il se conforme à tout les recommandations et s’il respecte les procédures indiquées, il atteindra le but visé” (J.-M. Adam, „Entre le conseil et consigne: genres de l’incitation àl’action” în
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
că Ipingescu și Jupân Dumitrache au totală încredere în Rică Venturiano. Acesta „combate bine”, „a adus-o bine”, scrie „adânc”, „lovește bine”, „i-a-nfundat”, „bine vorbește”. Cei doi achiesează totalmente la punctul de vedere al ziaristului. În inserția contractului implicit, opțiunile lui Rică Venturiano devin opțiunile lui Ipingescu și Jupân Dumitrache. Însușirea punctului de vedere al jurnalistului nu se face necritic. (În paranteză fie spus „Kriticos” în greacă nu avea legătură cu vreun reproș, ci conținea semnul esențial „a judeca
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
Există cărți după care se fac filme, există cărți care se fac după filme, aceasta este o carte a unui film cu care, în paralel, se face deodată. Probabil, intuind idealul de transparență al lui Andrei Codrescu și propensiunea-i implicită către televizual, omul de televiziune Roger Weisberg îi propune în 1990 proiectul unui film având ca obiect o călătorie în Florida, cu mașina, și comentarii de drum asupra bizarelor „atracții ale drumurilor regionale” (p. 11). Propunerea este de neacceptat: Andrei
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]