8,822 matches
-
cele dintâi periodice literare românești în adevăratul sens al cuvântului, care publică în primul rând literatură și doar sporadic articole de altă natură. În alcătuirea ei, revista poartă pecetea romantismului înflăcărat, cam desuet, al lui Gr. H. Grandea, care îi imprimă, nu în folosul publicației, trăsăturile personalității sale aproape extravagante, cu preocupări intelectuale exagerat de ramificate. Deși declarațiile de principiu nu lipsesc, o linie directoare nu se poate descoperi în amalgamul de versuri, proză și pretențioase studii de proporții, cu subiecte
ALBINA PINDULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285222_a_286551]
-
vieții (Petronius către Eunyce), închină ode principiilor vitale (Isis, Lacrimile Soarelui), amestecând vis și realitate sau plasticizând grațios (Carmina). Recea detașare parnasiană, „teoretizată” într-o ars poetica, lipsește. Nota elegiacă, mai plină în volumul Domus taciturna, mișcă desenul și îi imprimă rezonanțele caducității. Elementele simboliste (parcul, grădina, parfumuri, mirajul depărtării, cântecul și plânsul fântânilor) tulbură „helenicul vis” al poetului. Totuși, atmosfera de intimitate senină și de împăcare finală rămâne dominantă. În pofida stereotipiei imagistice, a travestiului clasicizant, renunțarea la emfaza retorică și
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
se lase atrase Într-un nou război. A fost nevoie de 50 de ani pentru a spulbera tutela sovietică impusă atunci statelor est-europene și nimeni nu va tăgădui că, În situația lor actuală, ele poartă stigmatele pe care le-a imprimat această jumătate de veac. La capătul unei lecturi instructive și deprimante totodată, trebuie să recunoaștem că fiecare dintre personajele istorice implicate și-a făcut datoria față de interesele țării sale. Este tocmai ceea ce o Îndreptățește pe doamna Petre să remarce, În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
obișnuiți. Ei sînt acei oameni „subt vremi”; nu aparțin eșalonului superior care a modelat istoria precum politicienii sau diplomații, dar nu sînt mai puțin lipsiți de o perspectivă asupra timpurilor. Vocea lor se dovedește convingătoare individual și colectiv pentru societate, imprimînd evenimentelor o dimensiune subiectivă și personală. Apar astfel adevărate probe În sens juridic despre un timp cunoscut direct și care poate fi reconstituit grație acestor fragmente personale. Persoanele alese pentru interviu sînt de o largă reprezentativitate socială, politică și etnică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
în povestirile Zile de arșiță (1966) și Tăcere și strigăt (1977). Tendința de a sparge clișeele și de a introduce soluții artistice proaspete este proprie și romanelor Cântecul își face cale (1961), unde, în dorința de a evita discursivitatea, autoarea imprimă discursului epic un elan romantic, și Cumpăna (1970). Romanul Vârsta de argint (1979) coboară până la nivelul unei publicistici fade. Opera cea mai izbutită e romanul Recviem pentru Maria (1986), în care, bazându-se pe date arhivistice și pe amintirile contemporanilor
MALEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
Multe poeme din O fată mică se închină (1935) au un sunet aparte prin gingășia emoțiilor - efemere, e drept - și nu întâmplător Tudor Arghezi îl așază în descendența lui Ienăchiță Văcărescu. M. le dezvăluie cu o spontaneitate netrucată și melancolia imprimă acestor cântece și madrigaluri o melodicitate remarcată în epocă: Eugen Jebeleanu îl aseamănă cu Heine, sonetul Dimineața fiind într-adevăr una din cele mai reușite poezii. În antologiile publicate după 1944 - Flori și ghimpi (1956), Soare cu dinți (1972) -, obiectul
MAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
rurală a vremii, pentru că, în dorința de a îndrepta, autorul descrie o mulțime de obiceiuri, relatează fapte și atitudini. Fondul sentențios este ilustrat și cu numeroase pilde, proverbe, comparații, apelându-se și la regionalisme expresive și familiare auditoriului. Spiritul polemic imprimă stilului o tensiune permanentă. Dar deosebit de elocvent devine M. în Răspunsul la cârtirea, care s-au dat asupra persoanei lui Petru Maior... (tipărit în 1814 într-o broșură nesemnată) - un patetic fragment autobiografic - sau în trei luări de poziție împotriva
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
M. Blecher, integral). Și reciproc, e suficient ca Patul lui Procust, Ioana, Vestibul să fie supuse perspectivei mânuite în cel de-al treilea volum, pentru ca ele să-și reveleze atribute corintice. Ca și în cartea despre Sadoveanu, M. încearcă să imprime o anume epicitate obiectului, ca și discursului său, lăsându-se ispitit să construiască pornind de la relația roman-socialitate un scenariu istoric. Una dintre temele de meditație constantă este modul în care poate fi comentată literatura și, decurgând de aici, condiția istoriei
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
din raționamente limpezi: prin baladesc obține dramatism și miracol, întâmplările fiind puse sub semnul trecerii timpului și al destinului. Eroul central al baladelor e Păcală, simbol al spiritului popular dominat de jovialitate, bun-simț și stoicism. Caracterul predominant poetic, rapsodic se imprimă și prozei lui M., impregnată de candorile adolescenței, naratorii fiind, de regulă, tineri care își trăiesc viața patetic, la hotarul dintre realitate și vis, ca în romanele Duda (1973), Bătuta (1975), Toamna porumbeilor albi (1979), Focul din vatră (1982), Roman
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
Îngrășămintelor și așa mai departe) este atent calculat. Logica procesului - nici pe departe verificată În practică - este aceea ce a-i transforma pe cultivatori În agricultori „standard”, care cultivă genotipul cerut pe terenuri nivelate și cu sol similar, conform instrucțiunilor imprimate pe pachetele cu semințe și folosind aceleași Îngrășăminte, pesticide și cantități de apă. Este o logică a omogenizării și eliminării cunoștințelor locale. Dacă această omogenizare se realizează, genotipul are șanse să ofere producții bune pe termen scurt. În cazul contrar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ÎNȘIR’TE MĂRGĂRITE, periodic apărut la Rio de Janeiro, în Brazilia, din ianuarie-martie 1951 până în 1960, imprimat prin mimeografiere și având subtitlul „Literatură. Folclor. Artă. Știință. Critică”. Buletin trimestrial al Cercului cultural „Andrei Mureșanu”, revista are ca redactor pe I.G. Dimitriu. Un cuvânt de deschidere relevă programul unei publicații care, ca și „Caete de dor”, ce apărea
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
asupra Țării Oltului: „Întreguri de viață românească, ele poartă semnele unei convergențe etnice și istorice în cadre geografice bine determinate. În cursul veacurilor, ele au format adăposturi sigure în care viața autohtonă s-a dezvoltat fără discontinuitate. Acest fapt a imprimat un caracter de omogenitate comportărilor unei populații destul de vaste, pe care o leagă, în aceleași cadre naturale, funcțiuni economice și spirituale. Dar mai cu seamă conștiința locală a oamenilor este aceea care deosebește unele de altele asemenea comunități de viață
IONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287596_a_288925]
-
cu abur”. Accentele de sarcasm din nuvelele lui I. (Funeralii naționale, 1937, cu o reeditare în 1969 - Noapte de cloroform) sunt emise pe un ton aparent neutru, cumpănit. Ironia secretă colorează satiric o proză unde tocmai falsa distanțare a naratorului imprimă eficiență grotescului. Un grotesc vizând, în Comitet de ajutorare, lipsa de omenie a celor înstăriți, care își ascund nepăsarea egoistă față de cei aflați în nevoie (șomerii, în speță) sub fățarnice motivații, sau, în Proprietarul, comportamentul maniacal al unui „proprietar” de
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
împreună, holdă și soare / în alte câmpii viitoare?” (Zăriți veșnicul munte?) Mai impetuos ca la Ada Negri din Tempeste, versul scris de I. e răscolitor, previzionar, cu formule incandescente, totuși nu lipsit de un anumit mister. Perspectiva trecerii în neființă imprimă confesiunilor din Țara luminii un dramatism intens, persistent, cu nuanțe patetice, aici frapând mai cu seamă o etică a depășirii limitelor. Moartea e „marele popas”, „tristul mister”, dar, atunci când ascultă „orga pădurilor”, când își spune că este „sora ierbii tinere
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
din verzile păduri, / vor înălța fierbințile lor guri / pân-la urechea mea, să-mi dea povețe, / ziua și noaptea drumul să mă-nvețe...” Dincolo de reminiscențe argheziene (îngeri, halucinații), ciclul Spital fixează experiențe cărora neliniștile, introspecția și proiectarea în dramele altora le imprimă un tragism răscolitor. Poeme ca Febră, Solii pământului, Păsările devin veritabile documente existențiale, psihologice și etice, despre condiția umană în situații-limită. Pompiliu Constantinescu remarca lirismul de „substanță”, o „simplitate patetică, în lirica atât de feminină, însă fără pic de dulcegărie
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
ceață, dintre stânci irumpe doina amplificată de „mii de guri”. Punerea în scenă sfârșește simbolic, haiducii, codrul și doina, trinitate inseparabilă, intrând în legendă: „Haiducii mei/ Doinesc toți trei;/ Și hohotesc/ Păduri adânci...” Ca autor de balade, I. nu a imprimat motivelor folclorice un ritm mai viu. Le-a dat în schimb o nobilă ținută artistică, vizibilă în compoziție și expresie, stilizarea cu mână sigură meritând toată considerația. Pe drumurile legendelor circulă apariții monumentale: Gruia, Corbea, Pintea. Precum în epica populară
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
optică. Ei pot s) refuze s) fac) așa, si totusi s) spere în continuare c) vor supraviețui, doar dac) se afl) la conducerea ț)rilor puțin afectate de competiția dintre state. Socializarea statelor nonconformiste decurge într-un ritm care este imprimat de m)sura implic)rii lor în sistem. Iar aceasta reprezint) o alt) propoziție testabil). Teoria induce numeroase aștept)ri cu privire la comportamente și rezultate. Din teorie, se poate prezice c) statele se vor angaja în comportamentul de tip balansare, indiferent
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
același ton, liderii ruși spuneau c) neutraliștii sunt fie proști, fie marionette ale ț)rilor capitaliste. Ins) ideologia nu a prevalat mult timp asupra intereselor. Atât Rusia, cât și America au ajuns s) accepte statele neutraliste, si chiar s) le imprime curaj. Uniunea Sovietic) a ajutat Egiptul și Irakul, ț)ri care își țineau adepții comuniști în închisori. La sfârșitul anilor 1950, și de-a lungul anilor 1960, Statele Unite, dup) ce acordaser) asistent) economic) și militar) Iugoslaviei comuniste, au f)cut
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
eliminarea, într-o bun) m)sur), a politicii din cadrul politicii. În conformitate cu definirea obișnuit) american) a puterii, un eșec în a-ți impune voința înseamn) o dovad) de sl)biciune. Cu toate acestea, în politic), agenții puterii nu reușesc s)-si imprime voința asupra altora, exact în modurile în care intenționeaz) aceștia. Intenția unui act și rezultatul s)u vor fi arareori identice, deoarece rezultatul va fi afectat de persoana sau de obiectul asupra c)ruia și-a instituit acțiunea, si va
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
românească, în Clasici ai pedagogiei universale, București, 1966, p. 262-263. La Iași, Veniamin Costachi retipărește tabelele alilodidactice din 1820 în 1825 (sau 1824, dacă luăm drept corectă afirmația lui C. Erbiceanu că a văzut două tabele ale lui Veniamin Costachi imprimate în acest an. Cf. C. Erbiceanu, Bărbați culți greci și români, p. 36), dar metoda lancasteriană este pusă în practică de Simion Marcovici și de Gh. Săulescu în 1827 și 1828. La Craiova, metoda este folosită în 1826 de Grigore
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și oameni săraci din popor, care năzuiau spre fericire, pace, dreptate și prosperitate nu numai în viața viitoare, ci și în viața aceasta pământească (Luca VI, 20; I Cor. 26; Iacov II, 2-9; V, 1 și urm. etc.) și care imprimau creștinismului primar un pronunțat caracter popular și revoluționar. Epistola Sfântului Iacov, fratele Domnului -pe care unii l-au numit chiar socialist - ca și alte texte din Noul Testament și din literatura patristică veche, înregistrează limpede acest caracter al creștinismului primar. Situația
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
era acela de a-i face pe preoți să înțeleagă transformările sociale și politice care se petreceau chiar sub ochii lor. Cursurile trebuiau să transforme principiile și convingerile generației de sacerdoți care se instruiseră în „școala burgheză“, deoarece aceasta le imprimase un model de gândire nerealist, centrat pe o lume a ideilor abstracte care îi îndepărtase și separase pe țărani și muncitori 66. Cursurile aveau menirea de a pune la îndemâna preoților (așa cum susținea prot. Gh. Maior, delegatul patriarhului Justinian la solemnitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
războiului. Războiul dintre națiuni, state naționale și popoare înarmate - esența Marelui Război din 1914-1918 - este transformat într-un război de clasă înlăuntrul fiecărei națiuni și apoi într-un război între sistemele comunist și capitalist. Tot Lenin este cel care a imprimat ideea că acest război de clasă trebuie purtat ca oricare confruntare militară; frecvența conceptelor militare (tactică, strategie, asalt etc.) în rostirile conducătorilor bolșevici este relevantă în sine. Ca urmare, propaganda rămâne în arsenalul beligeranților. De unde folosirea ei fusese una episodică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înaintea lui Titu Maiorescu, o critică de „direcție”, culturală, fără a se întemeia însă pe principii estetice explicite. Programul revistei „Dacia literară”, reluat, în esență, de „Propășirea” și de „Steaua Dunării”, a reușit pentru prima dată în cultura românească să imprime literaturii o direcție de dezvoltare. Scriitorii sunt chemați să creeze opere originale cu sursa în tradițiile poporului și în istoria țării, să participe la consolidarea limbii și a literaturii comune pentru toți românii. Imitațiile, traducerile făcute fără discernământ sunt combătute
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
să comunice; cei mai mulți dintre bărbați se Închid În ei și caută soluții În izolare. Ușurința comunicării nu a reprezentat o prioritate a naturii În stabilirea diferențelor dintre sexe. Cultural vorbind, sîntem provocați să aplicăm mai des strategiile bazate pe tendințele imprimate de ocitocină pentru problemele noastre prin diminuarea răspunsului imediat de „luptă sau fugi” și prin folosirea mai degrabă a celui „Îngrijirii și ocrotirii” astfel Încît să fie mai la Îndemînă, atît pentru bărbați, cît și pentru femei. Continua desconsiderare a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]