2,489 matches
-
Săteasca de George Enescu, a Poemului pentru vioară și orchestra op. 25 de E. Chausson și Introducere și Rondo Capriccioso op. 28, ambele având ca solist pe Serghei Dogadin, căruia i s-ar cuveni un comentariu mai amplu pentru tehnica impunătoare și calitatea sunetului. Dar și tălmăcirea Simfoniei nr. 1 în re minor op. 13 de S. Rahmaninov a fost pentru mulți un unic prilej de a-l descoperi pe compozitor în toată măreția creației sale. Redutabila orchestră a dat o
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
ceva obișnuit, dar claritatea și frumusețea temelor, precum și interpretarea cu vervă, într-un ambient sonor cu echilibru îngrijit de trecerea temelor cu măiestrie de la un grup de instrumente la altul, ne-a Ținut pironiți pe scaune datorită lungimii simfoniei până la impunătorul final. Dirijorul Vladimir Spivakov și solistul Serghei Dogadin Pentru faptul că cele mai importante manifestări au loc la sălile apropiate, mulți spectatori devin “sportivi”, alergând de la sală la sală. Însă punctul forte al Festivalului, care ne-a umplut de mândrie
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
în aplauze. Prin acest gest colectiv, select, obișnuit doar cu marii maeștri ai baghetei, se acorda un plus de apreciere compatriotului nostru, atât pentru interpretarea opusului enescian, cât și pentru magistrala tălmăcire a uneia dintre celei mai lungi, dificile și impunătoare creații aparținând compozitorului Gustav Mahler, Simfonia nr. 3 în re minor, cu participarea Corului Academic Radio, dirijor Dan Mihai Goia, și a Corului de Copii Radio, dirijor Voicu Popescu, interpretată impecabil. Royal Philharmonic Orchestra din Londra, dirijată de Cristian Mandeal
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
De ce să rezolv eu un destin, în vreme ce o întreagă omenire, neavând o soluție, apelează la zicale?“ Când a îmbătrânit, cu dascălul cel urât s-a petrecut un miracol: a devenit un moș frumos. Nasul nu îi mai era mare, ci impunător. Barba albă care-i invada fața îi conferea măreție, monumentalitate. Tot ceea ce până atunci fusese un necaz, devenise un motiv de admirație. „Dumnezeule, dar ce căpățână de taur comunal poate să aibă!“, spuneau înfiorate femeile care până mai ieri nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
contemplarea unor case sub un tensionat simțământ de așteptare te amuțesc. Totuși, am făcut și drumul înapoi, spre locul de unde plecasem. Intrasem, cum se spune, la ambiție. M-am adresat unui domn care tocmai ieșea dintr-o clădire veche și impunătoare, întrebându-l, ca un turist care a epuizat toate atracțiile Parisului și-și face de lucru prin cartiere, prin ce se remarcă Rue de Grenelle, iar el mi-a răspuns în doi peri că se remarcă prin faptul că un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
rece și resentimentul neputincios merg mînă-n mînă În mina cea mare, legate, În ciuda urii dintre ele, de nevoia comună de a trăi, pe de o parte, și de a specula, pe de altă parte...“ Și-a făcut apariția o idee impunătoare și, odată cu ea, s-a făcut saltul spre o alta, care Își atingea contextul, sensurile posibile, peste ani, În Cuba: „Vom vedea dacă, Într-o bună zi, vreun miner Își va lua de bunăvoie tîrnăcopul și se va duce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
unde flacăra roșie luminează zorii zilei ce va veni. Așa se spune. Eu nu știu. CHUQUICAMATA Chuquicamata Chuquicamata e ca un decor dintr-o piesă modernă. Nu poți să spui că Îi lipsește frumusețea, dar e o frumusețe fără grație, impunătoare și glacială. Pe măsură ce te apropii de mină, indiferent din ce parte, peisajul Întreg pare să se strîngă, dînd cîmpiei un aer de sufocare. Într-un anumit punct, după 200 de kilometri, verdele ușor umbrit al orășelului Calama Întrerupe griul monoton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
introdus membrele În maniera indicată. Alberto m-a Împins Încet: cea mai mică presiune provoca o durere Îngrozitoare și aveam senzația că voi fi complet dezmembrat dacă continuă să mă apese pe piept. Însă poți să apreciezi cu adevărat proporțiile impunătoare ale orașului-fortăreață numai privind de pe Huayna Picchu (Muntele TÎnăr), cu 200 de metri mai sus. Acest loc trebuie să fi fost folosit mai degrabă ca un post de observație decît ca habitat sau fortificație, deoarece ruinele sînt de o importanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Mt 21, 44). Biserica de regulă atunci înflorește mai bine când este mai prigonită. „Întru dureri vei naște fiii tăi” (Gen). Ea este asemenea corăbiei lui Noe, care cu cât prăpădul potopului era mai mare, cu atâta se ridica mai impunătoare deasupra valurilor. Precum prorocul Daniel a scăpat teafăr din groapa leilor iar cei trei tineri neatinși de para focului din cuptor, precum Sfânta Cecilia a ieșit neopărită din căldarea cu apă fierbinte și Sfântul Policarp a scăpat nears de rug
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
decide și se realizează pe planuri nebănuite, cu care nu avem aproape nici un fel de contingențe... 30 martie 1953 Am colindat pe bicicletă străzile copilăriei mele... Toate aceste case, toate aceste locuri, care mi se păreau odi nioară atât de impunătoare, atât de pline de importanță, mă surprind prin micimea și prin lipsa lor de semnificație... Să fie oare la fel în ceea ce privește toate lucrurile? Notițe în caiet Tu ești între mine și lume asemenea unei umbre imense, ce uneori mă apără
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
iar anii de profesorat îmi perfecționaseră dicția. și m-am dus la examen cu buna dispoziție a unei farse năstrușnice care va constitui prilej de amuzament pentru toți amicii mei cel puțin timp de două săptămâni! Comisia, destul de numeroasă și impunătoare: președintă - Ana Barcan, secretar - George Tobias, regizorul de film pe care îl cunoșteam din vedere de pe la băile de abur, încă un prilej de hlizeală... Mi-am recitat poeziile cu convingerea lucrului gratuit. De ce le-am ales tocmai pe acestea? Pentru că
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
-l urma Precum când soarele apune El și răsare undeva." (M. Eminescu) Am lăsat liziera de salcâmi în partea dreaptă și-am intrat în sat pe strada a noua. Acoperită cu tablă zincată, strălucitoare, clădirea dispensarului se profila măreață și impunătoare sub cerul zgribulit de iarnă. După casa unde locuia doamna Wild asistenta sanitară, ne-am apropiat de cuibul vulturilor din America de Sud, adică de locuința familiei Condor, a căror fetiță Doina Condor mi-a însoțit existența banală de-a lungul celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
doar către zonele agricole, la țară, acolo unde se produceau cele două cereale fără de care omul n-ar putea trăi: grâul și porumbul. Astfel tata aflase despre "paori", adică despre sârbii bogați posesori de mari suprafețe de pământ, de case impunătoare și de acareturi numeroase și care angajau slugi. După o zi și o noapte de călătorit în condiții periculoase și chinuitoare, a doua zi dimineață "trenul foamei" a oprit exact la gara pe care o căuta tata: Halta Gelu. Părintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Luvru și de Prado, le-am văzut în America. Până și cea mai bogată și mai reprezentativă colecție Brâncuși tot la Muzeul de Artă Contemporană din New York am văzut-o. Cele mai impresionante librării, librăriiorașe, în care amețești, cele mai impunătoare biblioteci, printre care am vizitat și Biblioteca Congresului, cele mai năucitoare spectacole la Metropolitan, galaxii întregi de teatre, pe Broadway și în afară de Broadway, și așa mai departe. Dar tot America oferă și cel mai buimăcitor paradox: cea mai aculturală clasă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cântecului, apă dulce.“ („Cuvântare la Congresul al III-lea al Educației și culturii socialiste“, Scînteia, 19 august 1987) „Opera revoluționară pe care o făurim poartă, de aceea, pecetea inconfundabilă a personalității secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, al cărui impunător prestigiu pe meridianele lumii constituie garanția sigură a ridicării României pe noi trepte de progres și civilizație, căruia în această zi aniversară îi aducem alesul și înflăcăratul nostru omagiu.“ („Ampla construcție“, Scînteia, 26 ianuarie 1989) BENIUC Mihai Beniuc și stelele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nuanțează deopotrivă actul politic, faptul economic, faptul moral și social. Pentru că ceea ce numim - Canalul Dunăre - Marea Neagră, de pildă, sau București, Capitala aflată în cel mai vast și mai tulburător proces de construcție și modernizare, ca și altele și altele atâtea impunătoare edificii ale muncii și gândirii tehnice și științifice românești - tinde să devină, cu timpul, și locuri comune, locuri obișnuite, firești, dintr-un lexic ce se îmbogățește necontenit.“ („Epoca Ceaușescu. Douăzeci și doi de ani“, Luceafărul, 25 iulie 1987) „Documentul de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
încoace parcă în dușmănie față de orice benefice gândiri ecologice. La jumătatea distanței dintre întrarea în pădure și cota maximă, punctul de despărțire a apelor, șoseaua își invită oaspeții la un nou popas ca să-i lase muți de admirație în zona impunătorului, fascinantului și mărețului monument al naturii, Cascada Bâlea înaltă de mai bine de 50 de metri. Înainte însă, de a ajunge la această splendidă lucrare de artă a naturii, săpată într-una din treptele glaciare ale muntelui Bâlea, drumețul are
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de împăratul romanilor în semn de vădită satisfacție pentru victoriile sale asupra Dacilor în războaiele purtate cu aceștia în anii 101 și 106 d. Ch., i-a făcut pe locuitorii Cetății eterne să creadă că un dac a coborât de pe impunătorul monument. Cetățenii Romei ce s-a întâmplat a fi în preajmă, văzându-l, au avut sentimentul că în fața lor se află un trimis al lui Decebal în drum spre senatul roman, după nu mai puțin de 1790 de ani, ca să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
serioase dezechilibre ecologice, el fiind în fapt, un bun sanitar al pădurilor noastre. Cerbul (Cervus elaphus), mamifer rumegător de talie mare, una din cele mai frumoase podoabe cinegetice ale munților și pădurilor țării noastre. Ținuta sa majestuoasă, coroana coarnelor sale impunătoare îl recomandă ca pe un rege al pădurilor. Este ocrotit de legile țării, se vânează numai în anumite perioade ale anului și numai cu permise speciale acordate numai unor granguri din conducerea statului sau parveniților ce învârt finanțele țării și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un platou, un fel de terasă tăiată, parcă, în dealul care străjuiește valea aluvionară a pârâului Buhai. Împreună cu celălalt deal, dinspre soare-răsare, de peste râul Buhai, adăpostesc așezământul împotriva vânturilor și furtunilor, și alcătuiesc un cadru natural de o rară frumusețe. Impunătoarea clădire a școlii, construită pe fosta moșie a Obștii agricole „Cănănău” din Șendriceni, cumpărată de Ministerul Învă țământului și destinată acestei școli, avea sălile de clasă la parter, dormitoarele la etaj, iar numeroasele construcții anexe se înșirau, ca prinse într-
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
să-și orânduiască ideile ce urma să le transmită colegilor, elevilor și părinților prezenți la evenimentul sărbătorit. La intrarea pe aleea ce străbate bătrânul și frumosul parc din fața școlii, emoțiile i s-au accentuat și inima și-a întețit bătăile. Impunătoarea clădire a Școlii Normale „V. Lupu” își scălda fațada în lumina soarelui de mijloc de septembrie și se răsfrângea pe chipurile tinere și frumoase ale copiilor și adolescenților. Așezate într-o ordine strict stabilită, clasele de elevi, avându-i în
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
nu are nevoie de argumente. În opera sa lirică și epică, în multele sale cărți sunt cântate împrejurimile satului natal, Slobozia, cu elementele sale emblematice: Holmul (dealul care străjuiește localitatea) și Ibăneasa (pârâul care o străbate), este omagiat bătrânul tei impunător și falnic, viguros încă, ce îi domină ograda. Umbra cuprinzătoare și răcoroasă a teiului era locul predilect al poetului, unde își consuma inspirația în poezii și proze de aleasă sensibilitate și, tot acolo, șuetele noastre beneficiau de un cadru natural
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
care-i fixează fizionomia proprie, frumusețea sa. Cunosc un loc pe creasta aceasta, de unde, în cerul de seară, deasupra imensului amfiteatru, siluetele de clădiri, de turnuri și biserici, albe și roze în mijlocul grădinilor bogate, oferă un tablou de o așa impunătoare armonie, încât nu-mi închipui că cel care l-a văzut vreodată să nu fi conservat pentru totdeauna, pe retina ochiului său, viziunea acesta incomparabilă. Din pădurile de la Repedea, de pe zidurile închisorei Galata sau de pe balconul sălii gotice de la Cetățuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
acest nume: căci spațiul dintre grădina otelului Traian și prăvăliile din fața ei, nu e decât o fâșie de pământ, o stradă, puțin mai largă, dar stradă totuși, între strada Arcului pe unde am venit și strada Rusească, unde se înalță impunătoarea clădire a consulatului rus. Pe locul unde e grădina aceasta, care decorează așa de bine fațada otelului și largile-i terase (acum dispărute), se va înălța, mai târziu, impunătoare statuia lui Vodă Cuza, opera florentinului Romanelli. Ce furnicar de lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Arcului pe unde am venit și strada Rusească, unde se înalță impunătoarea clădire a consulatului rus. Pe locul unde e grădina aceasta, care decorează așa de bine fațada otelului și largile-i terase (acum dispărute), se va înălța, mai târziu, impunătoare statuia lui Vodă Cuza, opera florentinului Romanelli. Ce furnicar de lume, ce viață, ce zgomot pe străzile acestea înguste, pe sub arcadele vechilor prăvălii din casele Cantacuzino-Pașcanu, spre Golia! De partea cealaltă a uliței, un șir de case, cu un singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]