1,962 matches
-
printre mormanul de bagaje și mirosea de zor. Dacă i se părea ceva În neregulă se oprea punând două lăbuțe pe valiza buclucașă și nu preceda să latre strident. Rândul Înainta greoi, șerpuitor, fiecare Împingând anevoie bagajele ce păreau acum incomode, În liniștea ce devenea apăsătoare. Deodată monotonia a fost Întreruptă când doi colegi de ai mei au fost invitați cu bagajele Într-o cameră separată pentru controlul amănunțit. Mi-am spus În sinea mea, cu mult calm și Încredere: „Se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
uimire, București, 1985; Treptele verii, București, 1985; O aripă călătoare, București, 1988; Fumul albastru, București, 1990; Cântec de ademenit copilăria, București, 1991; Întâmplări din colțul cu jucării, București, 1994; Sărbătoarea focului, Pitești,1997; Doi căței cu papucei, Pitești, 1997; Jurnal incomod, I-II, Pitești, 1997-2003; La umbra umbrei, București, 1998; Alergător de cursă lungă, Pitești, 1999; Totul pentru mai târziu, Pitești, 1999; Leagănul, Cerașu-Prahova, 2000; Jerba de foc, Cerașu-Prahova, 2001; Tornada, Cerașu-Prahova, 2002; Ca să nu mor în moarte, Pitești, 2002. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
de foc, Cerașu-Prahova, 2001; Tornada, Cerașu-Prahova, 2002; Ca să nu mor în moarte, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Tomuș, Carnet, 30-32; Piru, Poezia, II, 291-293; Ulici, Lit. rom., I, 247-248; George Bădărău, Proze pentru mai târziu, CL, 1999, 8; Ion Roșioru, „Jurnal incomod”, CL, 1999; 11; Ștefan Ion Ghilimescu, Poetul sfârșitului de secol și altfel, LCF, 2000, 42; Ion Roșioru, Leagănul și marea iubire, LCF, 2002, 8; Ion Roșioru, Perpetua căutare a fericirii, CL, 2002, 7; Constantin Ciopraga, Marta Bărbulescu sau Tristețea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
străine. Corpusul de texte Snoava populară românească, publicat în patru volume (1984-1989), cuprinde doar primele trei secțiuni tematice ale speciei. Din păcate, nu a putut să apară în întregime, ba chiar din paginile tomurilor editate cenzura a eliminat numeroase texte incomode pentru un regim care avea alergie la satiră. SCRIERI: La Typologie bibliographique des facéties roumaines, I-II, tr. Elena și Anton Marin, București, 1969; Dicționarul folcloriștilor (în colaborare cu Iordan Datcu), pref. Ovidiu Bârlea, București, 1979. Ediții: Povești și legende
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
și FSL) dispar în primăvara anului 1912. Până la urmă, radicalismul ideologiei anarhiste a dus la subestimarea problemei locuinței. Tema locuinței gratuite, visul de a construi locuințe pentru banii fiecăruia, pariul privind abnegația și generozitatea populare ce aveau să facă situația incomodă a săracului mai suportabilă atunci când vecinul avea să devină locatarul unui palat, toate acestea au făcut să se creadă că problema locuinței poate fi rezolvată relativ simplu 3. Revoluționarismul ambiant lăsa să se creadă că problemele își vor găsi o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
spate. Mulți dintre jucători încearcă să respingă această minge cu lovitură de dreapta, executată deasupra capului, , cu răsucirea laterală a trunchiului, din care va rezulta o ; lovitură razantă, eventual smeci; dar există riscul dezechilibrării și în același timp, din cauza poziției incomode, ; al reducerii siguranței direcției de lovire. Toate aceste observații, în cazul jucătorilor valoroși,, sunt cunoscute, pregătirea lor făcându-se în sensul anihilării acestor inițiative de atac. Pentru scoaterea adversarului din plasamentul central putem folosi si lovitura tăiată, cu care executăm
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
sfârșitul anului... Dorin Popa: De ce crezi că este bagatelizată această demisie, care trage un semnal de alarmă serios în privința stării presei noastre? Liviu Antonesei: Cum de ce? Pe de o parte, CTP, tocmai din cauza imensei popularități, dar și a felului său incomod de a fi, nu este cel mai simpatizat membru al breslei în interiorul acesteia! Pe de alta, e clar că sunt protejați patronii din presă. De ce? Păi, ai un răspuns chiar în "Evenimentul Zilei" de mâine, dacă te duci pe net
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
producțiile mele. Cam toți ceilalți, străluciți la matematică ori științe concrete care erau profilul școlii alegeau cursul lui McCourt fiindcă era simplu ca bunăziua. Dădea tuturor note foarte mari și nu se dădea lucrare. LV. A fost în vreun fel incomod să locuiești înt-un loc unde toate națiile se amestecă? Te-ai simțit vreodată altfel decât ceilalți, într-un mod care să te descurajeze? ES. Revin la "patologia" scriitorului. Nu sunt toți scriitorii incomodați de câte ceva? Nu era vina New York-ului
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din Babilon și corespondenta ei asiriană, Astharte, ambele, protectoarele dragostei. Considerându-se sub tutela erotică a zeițelor Ishtar și Astharte, Semiramida (I) a cucerit inimi de regi, a dominat diferiți amanți, subjugați, intereselor ei și, pe cei care-i deveneau incomozi, îi omora. Tot legendele îi atribuie Semiramidei (I) întemeierea Babilonului, "Poarta lui Dumnezeu", vestit oraș al antichității, centru religios și intelectual al Mesopotamiei, "Țara dintre cele două fluvii, Tigru și Eufrat, ea fiind originară din Babilon, străbuna primei dinastii domnitoare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
se folosea de forță, perfidie, minciună, diversiune, intrigă, crimă, de farmec și seducție pentru atingerea scopurilor în favoarea întăririi imperiului. Ea alegea demnitarii, după contribuții bănești, nu neapărat după competențe, obținea permisiunea demiterii slujbașilor infideli, se răzbuna pe adversari și oameni incomozi. Avea corpul ei de spioni împărăteasa de care se folosea pentru a-și pune în practică hotărârile. Inteligentă și abilă, intervenea în reorganizarea administrativă, în reducerea privilegiilor nobililor. Se implica și în politica externă a imperiului care avea ca scop
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
1968 Ț. se afla la Paris (recomandat de Zaharia Stancu pentru o bursă sau un stagiu de documentare). După „primăvara de la Praga”, pronunțându-se, de pe poziții tot mai radicale, pentru liberalizare estetică și culturală, dar și politică, devine un personaj incomod, indezirabil, hărțuit, fără să fie propriu-zis reprimat de autorități. În 1969 e imobilizat la pat de un accident (o încercare de zbor prin levitație, în holul Casei Scriitorilor, care se soldează cu fracturi). De la sfârșitul verii anului 1970 până în decembrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
periodic vine, pentru intervale de timp destul de lungi, acasă. Nu mai poate fi perceput ca exilat, ci ca un scriitor român trăitor în străinătate, dar pe deplin reintegrat vieții literare românești. Se manifestă și în contextul postdecembrist ca un personaj incomod. În publicistică refuză o aliniere docilă la vreuna din grupările literare sau politico-culturale ale momentului și polemizează cu personalități presupus intangibile ale arenei cultural-mediatice. Scrie din nou literatură în limba maternă: romanul Hotel Europa, apărut în 1996 la București și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
stânga. D. Țepeneag mi se pare a fi, după o vorbă a lui Paul Valéry, un om de stânga printre oamenii de dreapta și un om de dreapta în mijlocul oamenilor de stânga docili și dogmatici. Un spirit, pe scurt, rebarbativ, incomod, care-și pune mereu la încercare dușmanii, ca și prietenii... Îl prețuiesc mult ca scriitor și, la ora actuală, mi se pare a fi printre cei mai importanți scriitori români. Ultimele lui romane (din ciclul deschis de Hotel Europa) îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
și dacă Modernii nu ar fi copiat de la ei decât aceste locuri, nu ar fi păcătuit atât de des în materie. Dacă se întâmplă ca timpul consumat de către unul din Actori pentru a-și face Aparteul să-i fie celuilalt incomod, trebuie ca acesta să spună și el vreun cuvânt de uimire asupra visării celui care a vorbit primul, pentru a-l face cunoscut pe Actorul care a făcut Aparteul, sau care vorbea în sinea lui, și nu era auzit, sau
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
conflictuale, spațiul public, cel al curții, în care Titus reprezintă Roma și unde el acționează în numele rațiunii de stat, spațiul privat, unde Titus vine s-o vadă pe Bérénice. Există un mijloc pentru a face mai suplă această regulă uneori incomodă pentru autorul dramatic. Abatele d'Aubignac, care este totuși unul din cei mai pătimași apărători ai unității de loc, consideră că cele două părți ale scenei, proscenium-ul pe de o parte, și fundalul și laturile pe de altă parte
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tocmai pentru că există incertitudine, există răzgândirea, faptul de a reveni asupra unei hotărâri. Pentru că hotărârea se mișcă pe fundalul incertitudinii, pentru că există îndoiala și răzgândirea, se deschide posibilitatea nehotărârii. Întâlnirea cu mine însumi are deci loc în forma cea mai incomodă: aceea a neîntâlnirii, a eschivei pe care o induce nehotărârea. În nehotărâre aflu că nu mă pot defini, că nu mă pot aduna în contururile unui eu sigur de sine și de îndreptățirea actelor sale. Dimpotrivă, eul meu se definește
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
se face peste capetele noastre? De-abia atunci simțim cât e de mare umbra de nefericire care se profilează la orizontul fiecărei alegeri hărțuite de teama unui pariu pierdut. Nu aspirăm oare cu toții în secret să fim scutiți de darul incomod al deciziei, cu care cel mai adesea nu știm prea bine ce trebuie să facem? Și nu este tocmai copilăria, în care greul hotărârilor se ia peste capetele noastre, vârsta fericirii uitate? De ce să trăim atunci crispați în raza obligației
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cu limita lui este prima modalitate prin care ființa poate fi ridicată la nivelul cunoașterii. Reperul este limita introdusă într-un scenariu gnoseologic. Însă în cazul corpurilor mari, când limita nu mai poate fi percepută direct, ne aflăm în situația incomodă și paradoxală de a transforma în reper limita unui obiect care cade în afara percepțiilor noastre și care abia urmează să fie cunoscut, prin străbaterea suprafeței care desparte de limitele lui. Grecii au făcut experiența acestei cunoașteri, în care străbaterea apare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
purtate de el putea însemna pieirea "naționalismului cultural", crezul său. Mesajul vieții lui constă în faptul că și-a menținut poziția pînă la sfîrșitul său crud și că a plătit ultimul preț al devoțiunii sale. Pionierii și cruciații sînt tovarăși incomozi. Iorga nu făcea excepție de la regulă. El cerea de la discipolii săi mai puțin dotați tot atît cît cerea și de la el însuși: respectarea principiului și a disciplinei, plus loialitatea și supunerea. Mulți își băteau joc de "Apostolomania" lui Iorga atunci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
faptă de eroism și-și puteau pe drept cuvînt pune întrebarea: să acceptăm o birocrație care să ne domine pe o asemenea bază? Să ne asimilăm, devenind ca și ei? Toată această harababură îl punea pe Iorga într-o postură incomodă. Studenții făceau să circule manifeste care afirmau că "Iorga este în solda evreilor", numindu-l "persoană fără caracter" și susținînd că "ar trebui lichidat"129. Studenții spuneau sus și tare că Iorga primește mari sume de bani de la bancherul evreu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
termeni deliberat sexuali, ca „supunere” În fața puterii ocupantului; În numeroase romane din anii ’40, colaboraționiștii sunt fie femei, fie bărbați slabi („efeminați”), seduși de farmecul viril al stăpânitorilor teutoni. Răzbunându-se crunt pe femeile pierdute, francezii Încercau să Înăbușe amintirea incomodă a neputinței lor personale și colective. Acte anarhice de pedepsire violentă au avut loc și În teritoriile eliberate din Europa de Est, Însă ele s-au manifestat diferit. În Vest, germanii racolaseră activ colaboratori; În țările slave au guvernat direct, prin forță
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
guvernul lui Adenauer, bavarezul Franz-Josef Strauss. Cu permisiunea lui Adenauer și la cererea lui Strauss, poliția a hărțuit redacția, a răvășit birourile și l-a arestat pe editor. Un abuz de putere atât de nerușinat, menit să pună capăt reportajelor incomode, a stârnit indignarea universală - chiar și Frankfurter Allgemeine Zeitung, impecabil de conservator, a observat că „este o pată pe obrazul democrației noastre, care nu poate exista fără o presă liberă - fără libertatea neîngrădită a presei”. Apoi, patru ani mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Centrul de Studii Culturale Contemporane al Universității din Birmingham, noul avânt teoretic Îl continua firesc pe cel vechi. Marxismul a fost debarasat de insistența atavică, devenită jenantă, asupra categoriilor economice și instituțiilor politice și reciclat sub forma criticismului cultural. Reticența incomodă a proletariatului revoluționar, care se codea să triumfe asupra burgheziei capitaliste, a Încetat să mai fie o problemă. Cum spunea În 1976 Stuart Hall, exponent britanic al studiilor culturale, „ideea de «dispariție a unei clase» este Înlocuită de o analiză
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ortodoxă, dispusă să se unească cu Grecia. Minoritatea turcă (aproximativ 18% din populația insulei) era, firește, Împotriva acestui aranjament și se bucura de sprijinul vehement al Ankarei. Soarta Ciprului - prins Între efortul britanicilor de a scăpa de un vestigiu imperial incomod și străvechea ostilitate greco-turcă - a rămas Îngrijorător suspendată de-a lungul anilor ’50. Când proiectul de Enosis (unire cu Grecia) i-a fost refuzat, conducerea greco-cipriotă a insulei a acceptat cu inima Îndoită independența oferită În 1960 de Marea Britanie, care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
primul sindicat independent recunoscut oficial dintr-o țară comunistă, cu aproximativ zece milioane de membri. La Congresul fondator național din luna septembrie, Lech Wa³êsa a fost ales președinte. Din noiembrie 1980 până În decembrie 1981, Polonia a trăit Într-un suspans incomod. Consilierii lui Wa³êsa (pățiți și Îngrijorați de o posibilă ripostă a conducerii comuniste umilite) recomandau prudență. Trebuia să fie o revoluție „autolimitată”. Jacek Kuroñ, care nu uitase evenimentele din 1956 și 1968, și-a reafirmat angajamentul față de „sistemul socialist”, subliniind
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]