51,734 matches
-
78 din 30 aprilie 1997) avea următorul conținut: „Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea. “ ... 37. Totodată, Curtea observă că actualul alin. (2) al art. 386 din Codul de procedură penală conține aceeași soluție juridică de
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței“ din cuprinsul art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal, coroborate cu art. 386 din Codul de procedură penală, referitor la schimbarea încadrării juridice, constă în împiedicarea accesului inculpatului la beneficiile legale ale împăcării, dacă aceasta devine incidentă ca urmare a schimbării încadrării juridice, intervenită, la rândul său, după citirea actului de sesizare a instanței. Cu alte cuvinte, dacă ulterior citirii actului de sesizare apar elemente noi care conduc
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
expuse se constată, așadar, că, prin lipsa corelării în noul Cod penal a instituției împăcării - pentru ca aceasta să își poată produce efectele juridice - cu instituția schimbării încadrării juridice, aplicabilă în tot cursul judecății, se produce o ingerință în drepturile inculpatului sub aspectul imposibilității de a-și adecva apărarea la noua configurație procesuală și al împiedicării acestuia - prin fixarea termenului-limită al citirii actului de sesizare ca moment final până la care poate interveni împăcarea - de a beneficia de efectele legale ale
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
limitarea perioadei până la care poate interveni împăcarea, păstrează un just echilibru între, pe de o parte, interesul general, reprezentat de dezideratul general al stabilității procesuale, al evitării incertitudinii în derularea raporturilor juridice și al evitării exercitării abuzive a dreptului inculpatului de a invoca împăcarea părților, și, pe de altă parte, interesul individual al persoanei aflate în ipoteza invocării împăcării la un moment ulterior citirii actului de sesizare, căreia îi sunt refuzate atât dreptul la apărare în urma noii încadrări juridice
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
nr. 843 din 19 noiembrie 2014, paragrafele 21 și 25, și anume cel al asigurării certitudinii cadrului procesual, în sensul limitării în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilității de exercitare abuzivă a dreptului inculpatului de a invoca împăcarea părților. În condițiile în care numărul infracțiunilor pentru care împăcarea este incidentă s-a restrâns semnificativ în cuprinsul noului Cod penal față de cel corespunzător vechiului Cod penal, acestea fiind limitate doar la anumite infracțiuni pentru
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
art. 159 alin. (3) teza finală din noul Cod penal pentru ca împăcarea să producă efecte juridice, cu instituția schimbării încadrării juridice, care se poate aplica în tot cursul judecății în concepția Codului de procedură penală, cu consecința neasigurării dreptului inculpatului de a-și adecva apărarea la noua configurație procesuală și de a beneficia de efectul legal al împăcării. În noua configurație juridică creată ca urmare a reîncadrării juridice a faptei, noua infracțiune nu doar că impune o nouă strategie de
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
juridice a faptei, noua infracțiune nu doar că impune o nouă strategie de apărare, ci oferă, prin natura ei, o nouă perspectivă, și anume beneficiul legal al încetării procesului penal, prin apelarea la instituția împăcării părților - efecte juridice care pentru inculpatul în cauză sunt inaccesibile, refuzate, fiind doar iluzorii și teoretice, deoarece la momentul reîncadrării juridice este depășit momentul procesual al citirii actului de sesizare a instanței. ... 53. Este de precizat, totodată, că, prin Decizia nr. 508 din 7 octombrie 2014
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
sesizare la data intrării în vigoare a noului Cod penal. Prin această decizie, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 159 alin. (3) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care se aplică tuturor inculpaților trimiși în judecată înaintea datei intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și pentru care la acea dată momentul citirii actului de sesizare a instanței fusese depășit. În raționamentul său, Curtea a luat act de modificarea legislativă
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
doar în măsura în care se aduce atingere unei prevederi constituționale. Procedura simplificată, prevăzută de dispozițiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, nu poate fi legal încuviințată și aplicată de către instanța judecătorească în situația în care inculpatul recunoaște doar faptele în materialitatea lor, iar nu și forma de vinovăție. Efectele acestei proceduri trebuie reținute mai ales în situația în care sunt analizate toate probele, iar acestea sunt recunoscute efectiv. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
alin. (10) din Codul de procedură penală raportat la art. 374 alin. (4) din același act normativ, cu următorul conținut: – Art. 396 alin. (10): „Când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1), (1^1) și (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea recunoscută de
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime. Pentru inculpații minori, instanța va avea în vedere
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
fapt ca cea recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime. Pentru inculpații minori, instanța va avea în vedere aceste aspecte la alegerea măsurii educative; în cazul măsurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime. “ ; ... – Art. 374 alin. (4): „În
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime. “ ; ... – Art. 374 alin. (4): „În cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți și de persoana vătămată, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
procedură derogatorii de la dreptul comun, ce presupun soluționarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească propriu-zisă devine redundantă, întrucât în faza de urmărire penală au fost dezlegate toate aspectele legate de existența infracțiunii și de vinovăția inculpatului (în același sens este Decizia nr. 775 din 18 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 21 martie 2022, paragraful 14). Pe de altă parte, dispozițiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
aplicate de către instanța judecătorească în cadrul individualizării judiciare a pedepsei, în cazul admiterii cererii de parcurgere a procedurii abreviate a recunoașterii învinuirii. ... 22. Din perspectiva naturii de procedură derogatorie de la dreptul comun, Curtea observă că simpla opțiune a inculpatului nu este suficientă pentru a parcurge procedura abreviată. Astfel, Curtea a statuat că, având în vedere efectele procedurii de judecată simplificate, instanța poate respinge, în baza unor criterii obiective și rezonabile, cererea formulată de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
observă că simpla opțiune a inculpatului nu este suficientă pentru a parcurge procedura abreviată. Astfel, Curtea a statuat că, având în vedere efectele procedurii de judecată simplificate, instanța poate respinge, în baza unor criterii obiective și rezonabile, cererea formulată de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii este totală sau parțială, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa (Decizia nr. 220 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 26 iunie 2018, paragraful 23). Instanța de contencios constituțional a statuat că soluționarea cauzelor
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
ce reglementează procedura în cazul recunoașterii învinuirii, au la bază principiul aflării adevărului, prevăzut la art. 5 din Codul de procedură penală. Potrivit acestuia, instanța de judecată este obligată să verifice faptele reținute în cuprinsul actului de sesizare în sarcina inculpatului și probele administrate în cursul urmăririi penale (Decizia nr. 300 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 13 iulie 2017, paragraful 17). ... 23. De asemenea, Curtea a reținut că judecătorul nu este
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
nr. 300 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 13 iulie 2017, paragraful 17). ... 23. De asemenea, Curtea a reținut că judecătorul nu este obligat, în absența convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar dacă acesta recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa -, să admită cererea formulată de inculpat, ceea ce reprezintă o materializare a principiului constituțional al înfăptuirii justiției de către instanțele judecătorești, consacrat de art. 124 din Legea fundamentală. Prin
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
13 iulie 2017, paragraful 17). ... 23. De asemenea, Curtea a reținut că judecătorul nu este obligat, în absența convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar dacă acesta recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa -, să admită cererea formulată de inculpat, ceea ce reprezintă o materializare a principiului constituțional al înfăptuirii justiției de către instanțele judecătorești, consacrat de art. 124 din Legea fundamentală. Prin urmare, instanța are posibilitatea de a respinge cererea inculpatului, chiar și în condițiile unei recunoașteri totale a
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
în sarcina sa -, să admită cererea formulată de inculpat, ceea ce reprezintă o materializare a principiului constituțional al înfăptuirii justiției de către instanțele judecătorești, consacrat de art. 124 din Legea fundamentală. Prin urmare, instanța are posibilitatea de a respinge cererea inculpatului, chiar și în condițiile unei recunoașteri totale a faptelor reținute în sarcina sa, atunci când nu este lămurită asupra împrejurărilor de fapt ale cauzei și consideră că judecata nu poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 5 ianuarie 2021, paragraful 15). ... 24. Totodată, Curtea a observat că, potrivit art. 377 alin. (5) din Codul de procedură penală, dacă după admiterea cererii inculpatului de a fi judecat în procedură simplificată instanța constată că pentru stabilirea încadrării juridice este necesară administrarea altor probe, precum și dacă, după schimbarea încadrării juridice, constată același lucru, luând concluziile procurorului și ale părților, dispune efectuarea cercetării judecătorești potrivit
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
Având în vedere aceste aspecte, rezultă că, deși poate fi aplicată și în cauzele referitoare la săvârșirea de infracțiuni intenționate având ca urmare moartea victimei, procedura simplificată a recunoașterii învinuirii nu se aplică automat, prin simpla manifestare de voință a inculpatului. Dispozițiile procesual penale ce reglementează procedura recunoașterii învinuirii asigură exercitarea de către instanța de judecată implicată în soluționarea cauzei a rolului său constituțional, prevăzut la art. 124 și art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală. ... 26. De altfel, Curtea Europeană
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
pedepsei, în cazul aplicării procedurii abreviate, instanța judecătorească va stabili, în funcție de infracțiunea săvârșită, limitele speciale ale pedepsei închisorii prevăzute de lege prin reducerea acestora cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime. De asemenea, pentru inculpații minori, instanța va avea în vedere aceste aspecte la alegerea măsurii educative; în cazul măsurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime. În acest sens, Curtea a
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a stabilit că, în ipoteza în care instanța a admis cererea inculpatului de judecare în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, iar cauza a fost judecată potrivit acestei proceduri, nu este posibilă pronunțarea unei hotărâri de achitare întemeiate pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a doua și lit. c) din
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]