3,415 matches
-
organiza o acțiune, un eveniment. Mai mult, așa cum am văzut, ele deveneau un criteriu al activităților pe care le desfășurau. 69 S. Florea Marian, Nașterea la români. Studiu etnografic, București, Ed. Göbl, 1892, pp. 96-97. 70 Lucia Berdan, Fețele destinului. Incursiuni în etnologia românească a riturilor de trecere, Iași, Editura Universității "Al.I. Cuza", 1999, p. 59. 71 Gheorghe Pavelescu, "Cercetări folclorice în județul Bihor", în Anuarul Arhivei de folclor, VII, Cluj, 1945, pp. 59-61. Aceeași temă a ritualurilor schimbării numelui
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sens sunt gesturi ca: victorie (index și medius în V sau index și police în O care înseamnă OK) și alte semne. După cum constatăm, odată cu apariția coordonărilor, mișcările devin mai complexe și dobândesc un alt suport de exprimare. Această scurtă incursiune are rolul de a elucida o interpretare greșită și o confuzie pe care o întâlnim frecvent și care se referă la a considera exercițiul fizic ca fiind sinonim cu gestul motric. Considerăm că se poate trage cu ușurință concluzia că
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
singurătății Olimpia Brendea-Deșliu Același greier (sau altul?) ne vorbește Însă doar de puterea nemăsurată de a Înfiora pur și simplu noaptea, spațiul, muntele: Un singur greier - până În zori muntele În rezonanță Șerban Codrin Acest din urmă poem poate Încheia scurta incursiune În cutia viorii care trebuie să fie orice haiku bun. Fără rezonanța care antrenează-n vibrație spații nebănuite și lucruri aflate la distanțe incomensurabile și de dimensiuni incomparabile cu minusculul obiect sau fapt declanșator, haiku-ul nu există. Nu mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cu floarea de nuc. Doar promisiunea unei semințe și a vieții ce poate merge astfel mai departe. Haiku-ul haiducesc Fragmentul de mai jos face parte dintr-o Încercare puțin mai extinsă, Miza pe poezie, În care făceam o scurtă incursiune În biografia eului auctorial al lui Lucian Blaga. Lam adus aici pentru că, pe linia altor cîteva Încercări, mi se pare semnificativ pentru apropierea de anumite opțiuni existențiale la care ar consimți și cei care scriu haiku. În degringolada Începută cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
scopul care justifică mijloacele și strategia uzitate. O posibilă explicație a nuanțelor peiorative, atribuite uneori termenului, rezidă, tocmai în acestă diferență sensibilă care face ca, uneori, în polemică să se ignore cadrul principial. De altfel, Marc Angenot, în scurta sa incursiune etimologică, semnalează că "ideea de deriziune, de impertinență și de dispreț nu este neapărat implicată, în timp ce ideea de argumentare o argumentare violentă, agresivă, insistentă și nu rece și măsurată este pusă în prim-plan"10. Prin această conceptualizare, cercetătorul canadian
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ci față de public. Acest aspect îl vom detalia însă la momentul potrivit. Deseori, în abordările critice ale pamfletului arghezian, se face recurs la antecedente biografice, determinante pentru structura sa afectivă înclinată spre mizantropie (Vianu, Cioculescu ș. a.), afinități elective, Weltanshaunng specific. Incursiunile, mai mult contextuale, în publicistica argheziană întreprinse de Cioculescu surprind o latură semnificativă care se cere studiată în profunzime. E vorba de similitudinile tematice și principiale pe care Arghezi la împărtășește cu Eminescu (critica politicianismului, ostilitate față de statul laic, dorința
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
etnolingvistică Cunoaștem că o parte a poporului geto-dac nu ajunge sub stăpânire romană. Atestați literar și desemnând continuitatea organizării politice, regii dacilor liberi , costobocul Pieporus (și alții ca el) nu renunță la ideea eliberării teritoriilor cucerite de Traian. Ei organizează incursiuni În Imperiu. Relațiile dintre dacii liberi și romani nu sunt numai războinice. Complexe, aceste relații sunt, adesea pașnice, desfășurate pe tărâm politicodiplomatic și pe plan comercial. Așadar, dacii liberi sunt și ei supuși, treptat romanizării. Acest proces se va extinde
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
unei prezentări a acestora, astfel încât în continuare suntem nevoiți să prezentăm doar protomele. Reprezentările zoomorfe prezente pe vasele cucuteniene au generat numeroase discuții asupra posibilelor valori ale acestora. Diversitatea opiniilor existente și mai ales provocarea deosebită pe care o prezintă incursiunea în viața spirituală a unei populații preistorice, ne-au trezit un interes special pentru această problemă. Am ales să prezentăm protomele zoomorfe descoperite în cadrul așezării cucuteniene de la Hoisești în interiorul realizărilor plastice, datorită, pe de o parte, valorii lor artistice intrinseci
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
televiziunii pure / 353 Organul democrației / 357 Deschiderea spre lume / 365 Conservarea timpului / 370 "Efectul de realitate" / 374 Douăsprezece teze despre noua ordine și o ultimă întrebare / 381 Bibliografie generală / 395 Mulțumiri Această carte s-a născut din nenumărate contacte (călătorii, incursiuni, vizionări, audiții și lecturi) și dintr-o veche preocupare solitară. Nu pot mulțumi niciunei instituții, franceză sau străină, universitară sau de alt fel, pentru vreun sprijin. Gratitudinea mea se îndreaptă către Editura Gallimard și către persoanele care, benevol, m-au
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cea a privitorului în afara vederii, dar încerca să facă din ea un mijloc de cunoaștere, chiar de comunicare cu două sensuri, fie și numai stând destul de mult timp pe teren. Excursiile noastre audiovizuale în zonele de penumbră sunt rapide ca incursiunile unui comando și noi facem comentariul acestor descoperiri. Emisfera sudică nu ia vederi, ci este prinsă în ale noastre. Ne-am legitimat și totodată sublimat în "datorie de ingerință" dreptul exclusiv de privitori ai celorlalți, monopol tehnic transformat în obligație
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cele două perspective fundamentale din care conceptul a fost studiat: aceea proprie teoriei politice și aceea epistemologică, pentru a delimita, în cadrul fiecăreia dintre ele, principalele concepții asupra ideologiei. 1.1. Ideologia: un concept în multiple roluri Pentru a demara o incursiune intelectuală în favoarea recuperării valențelor epistemologice ale conceptului de ideologie este necesară, înainte de toate, o incursiune în favoarea recuperării diferitelor sensuri alocate acestui termen. Aceasta întrucât dificultatea abordării epistemologice a ideologiei rezultă tocmai din complexitatea sensurilor care presează asupra conceptului. În cei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aceea epistemologică, pentru a delimita, în cadrul fiecăreia dintre ele, principalele concepții asupra ideologiei. 1.1. Ideologia: un concept în multiple roluri Pentru a demara o incursiune intelectuală în favoarea recuperării valențelor epistemologice ale conceptului de ideologie este necesară, înainte de toate, o incursiune în favoarea recuperării diferitelor sensuri alocate acestui termen. Aceasta întrucât dificultatea abordării epistemologice a ideologiei rezultă tocmai din complexitatea sensurilor care presează asupra conceptului. În cei circa două sute de ani care au trecut de la apariția sa, conceptul de ideologie a cunoscut
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dublată de una referitoare la condițiile socio-istorice care au făcut posibilă apariția sa. Fiind interesat mai curând de o analiză epistemologică a ideologiei, și nu de una genealogică, nu voi insista aici asupra condițiilor nașterii conceptului 19. Dimpotrivă, voi continua incursiunea referitoare la rolurile performate de termenul în discuție, așa cum rezultă acestea din multiplele încercări de definire implicate în dezbaterea contemporană din cadrul teoriei sociale și politice. După cum am subliniat deja, ideologia nu este un concept static, evoluția sa semantică fiind inerentă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dar acesteia îi este suprapus un "filtru social" cu rol de corecție, adică de respingere a acelor idei, norme sau valori care nu își regăsesc recunoașterea la nivelul întregii societăți din care respectivul grup face parte. Concluzia unei astfel de incursiuni teoretice este aceea potrivit căreia "consensul social al unui grup are puterea de a defini realitatea socială pentru individ și de a influența cogniția și percepția individuală. Dincolo de relativa lor validitate psihologică, anumite imagini stereotipe ar trebuie să fie respinse
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Ca figură centrală a imaginarului social care asigură intregrarea și identitatea comunitară și individuală, ideologia contribuie, în opinia mea, nu doar la construcția și ordonarea socialului ci, prin aceasta, și la instituționalizarea politicului în societățile moderne. Pe această dimensiune, scopul incursiunii pe care o creionez pe parcursul capitolui de față privește evidențierea statutului ideologiei ca instrument al cunoașterii politice. Fiind vorba despre o analiză epistemologică în sfera politicului, consider că trebuie discutate, într-o primă etapă, coordonatele pe care aceasta își configurează
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
specifice teoriei critice. Unul dintre teoreticienii care s-au remarcat prin propunerile relative la reconsiderarea analizei ideologiei este Anthony Giddens, ale cărui ipoteze sunt aplicabile atât în spațiul teoriei sociale, cât și în cel al teoriei politice. Nu mai puțin, incursiunea sa în domeniul studiului ideologiei conține și precizări interesante pentru epistemologia socială și politică. Într-o foarte concentrată raportare la problematica implicată de conceptul de ideologie, teoreticianul britanic argumentează că baza analizei acestuia trebuie să plece de la angajarea unor teze
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Consideră, în consecință, că, în contextul abordării lui Giddens, ceea ce se câștigă prin sublinierea prezenței ideologiei în orizontul mai larg și nedeterminat strict politic al "practicilor cotidiene" se pierde prin restrângerea manifestărilor acestora la aspecte legate de interesul de clasă. Incursiunea sa rămâne însă importantă pentru analiza ideologiei, deschizând, așa cum am specificat mai sus, calea spre configurarea unui model interpretativ. Luând în seamă metamorfozele analizelor ideologice desfășurate până în prezent, un asemenea model pune ideologia în relație cu dezvoltarea societății moderne ca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
celor proprii teoriei critice. Pe de altă parte, din unghiul rezervat teoriei politice empirice, ideologia a cunoscut, de asemenea, analize periferice, legate mai ales de problema comportamentelor actorilor politici și de studiile electorale. Nu e deloc întâmplător, așadar, că plasarea incursiunii de față în spațiul de gândire al teoriei politice trebuie să depășească etapa preliminară a clarificării relației dintre acest domeniu al cunoașterii și conceptul de ideologie. Fără a mă aventura prea departe în zona de interes a teoriei politice empirice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Dar tocmai acest caracter contradictoriu pare să fie "fundamentul" postmodernității, ceea ce face ca procesul cunoașterii să se desfășoare într-o manieră "fragmentată", într-un cadru în care abundă punctele de vedere diferite și în care tehnica "bricolajului" este preferată unei incursiuni euristice etapizate și progresive. În aceste condiții, "sfârșitul cunoașterii" predicat în teoriile contemporane, pandant al perspectivelor referitoare la "sfârșitul ideologiei" sau "sfârșitul istoriei" nu se dovedește a fi altceva decât un nou tip de abordare a problemei cunoașterii, ceea ce presupune
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cultură globală consumatoristă". Dar este posibilă emergența unei astfel de culturi la nivel global? Mai mult, poate aceasta să extindă funcția de integrare (despre care am constatat că este fundamentală, în sens socio-cultural, pentru ideologie) la scară planetară? O scurtă incursiune istorică ne prezintă sistemul mondial de dinainte de 1945 drept unul în care unitatea de bază este reprezentată de statul-națiune. Dincolo de acesta, ideea culturii naționale părea a fi scopul unic al umanității 533. Perioada postbelică este una în care ia naștere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ar fi realizat ceea ce nici Filip II al Spaniei, nici Napoleon nu au reușit să facă. De la ocupația romană și anglo-saxonă și de la cucerirea Angliei de către normanzii lui William, insula nu mai fusese ocupată militar de nimeni. Desigur, au existat incursiuni (ca raidurile scoțiene și vikinge) și avuseseră loc invazii (ca aceea a lui Henry Tudor, ale pretendenților Stuart și aceea a lui Wilhelm de Orania), dar mobilul acțiunii militare a fost fie colonizarea, fie jaful de război, fie luptele dinastice
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ei variind prin avere și statut. Mai jos decît oamenii liberi erau sclavii. Asemenea grecilor și romanilor, iar în această privință, asemenea europenilor și americanilor cu secole mai tîrziu, vikingii aveau sclavi: dușmani capturați în luptă, sau victime nefericite ale incursiunilor asupra popoarelor învecinate, sau pur și simplu persoane cumpărate prin vechiul și omniprezentul comerț cu sclavi. Și spre deosebire de oamenii liberi prin naștere, atunci cînd sclavii erau eliberați, ei rămîneau dependenți de proprietarii anteriori. Dacă sclavii erau o castă aflată sub
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
vechii Dacii, a constituit cadrul de consolidare a romanității orientale și de afirmare a unității etnolingvistice a tuturor valahilor din jumătatea de est a Europei. În acest cadru fluctuant, măcinat de dispute teritoriale, confesionale și etnice, supus în repetate rânduri incursiunilor unor populații „străine”, străromânii au evoluat cu sentimentul unității întru latinitate și creștinism, după căderea Romei (sfârșitul secolului al IV lea) până când Carol cel Mare supune Unia, la 799, și, după ce în anul 800 este încoronat împărat al noului Imperiu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
familie de cuvinte completabilă cu medicabilis = vindecabil, și medicamentum = medicament, tuturor asociindu-li-se verbul meditor = a reflecta, a cugeta, a pregăti, a exercita, cu substantivul corespunzător, meditatio = reflecție, imagine deci a înțelepciunii implicată medicinei - filosofie, știință și artă. Această incursiune lingvistică relevă consecvența ideatorie, misionară și pragmatică a medicinei de-a lungul timpurilor, unind diacronia și sincronia, sensul originar cu cel din folosirea curentă. Medicina este știință pentru că are domeniul la care trimite chiar sensul conținut în termen: sănătatea oamenilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și cu sintaxa" caragialiană / 163 4.4.1 Oralismul / 178 4.4.2. Concizia / 180 4.4.3. Transparența textuală / 182 4.4.5. "Temă și variațiuni / 184 4.4.6. Lista / 187 Capitolul V. ABSURDUL / 189 5.1. Scurtă incursiune pe tărâmul absurdului / 189 5.2. Comic prin absurd și absurd prin comic / 193 5.3. Absurdul și comicul absurdului la Caragiale / 195 5.4. Ipostaze absurde ale personajului caragialian / 198 5.5. Dezarticularea limbajului / 201 5.6. De la absurd
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]