5,207 matches
-
medico-psihopedagogice adaptate la vârsta, sexul și particularitățile psiho-fiziologice individuale ale personalității celui frustrat. În cazurile în care manifestările „sentimentului de frustrație” s-au strecurat în forme greu reversibile, care au determinat apariția unor tulburări de caracter, măsurile terapeutice implică o individualizare a procedeelor psihopedagogice, în funcție de specificul psihologic al formei de frustrare trăite și de însușirile individuale ale personalității individului frustrat. De aici necesitatea realizării, — prin intermediul unor modalități și tehnici speciale de ordin psihopedagogic, — a diagnosticului personalității celui frustrat. Dacă pentru cazurile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
motiv, rolul analizei economico-financiare În studiul rentabilității pe produs este esențial. Principalele probleme vizate În acest sens sunt: analiza profitului pe produs, analiza ratelor de rentabilitate pe produs. 2.4.3.1. Analiza profitului pe produs Acolo unde este posibilă individualizarea activității pe produse, analiza rentabilității, atât post factum, cât și prospectivă, este obligatorie pentru buna funcționare a Întreprinderii. În fapt, așa cum s-a observat și din subcapitolele anterioare, cele mai multe referințe În activitatea de exploatare iau În calcul, pe de o
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
un mod de a se afirma și de a separa interiorul de exterior. Bebelușul care mușcă sânul, copilul ce maltratează o jucărie, adolescentul care îi răspunde răstit părintelui sunt manifestări ale acestei puneri la încercare prin agresivitate. Este vorba de individualizare, de emancipare, de a deveni noi înșine. Turbarea, în schimb, exprimă faptul de a fi depășit, copleșit de emoții ostile sau de ură. Devine, prin urmare, aspectul negativ și obscur al mâniei, care distruge fără discriminare. Curaj, forță A se
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
pe seama acestor deficite bugetare. Finanțele contemporane au devenit pragmatice, cele mai notabile realizări în domeniu fiind legate de tehnicile moderne de gestionare a capitalului, de piața financiară și de reformarea sistemului fiscal prin promovarea unor noi principii precum nediscriminarea, impersonalizarea, individualizarea și lipsa arbitrariului 9. 6 Ibidem, p. 22. 7 Gabriela Anghelache, P. Belean, Finanțele publice ale României, Editura Economică, București, 2003, p. 31. 8 Maria Andrada Georgescu, op. cit., p. 14. 9 C. Tulai, Finanțe publice și fiscalitate, Editura Casa Cărții
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
și încasează în schimbul său dobânda aferentă; - având valoare reprezentată prin dobânda de încasat, cuponul este și el un titlu de valoare și poate circula separat de titlul de care a fost atașat. Denumirea împrumutului este un element tehnic care permite individualizarea titlurilor pe piața financiară primară și pe piața financiară secundară. Denumirea poate fi legată de destinația împrumutului. Atunci când statul dorește să atragă atenția opiniei publice asupra caracterului excepțional al împrumutului ori asupra obiectivului urmărit prin acel împrumut, considerat de interes
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
în timp și orice presiune creată de termene-limită nerealiste produce stres, neliniște, disconfort și reacții negative la noile idei sau practici (este nevoie de timp pentru a putea exersa noi comportamente și atitudini induse de procesul schimbării, iar asimilarea și individualizarea noilor metode de lucru de către actorii implicați în activitățile școlii solicită, de asemenea, un interval semnificativ de timp); • schimbarea poate fi derutantă și dureroasă prin efectele sale - în încercarea lor de a corela noile idei și modalități de acțiune cupropriile
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
unor experiențe românești în domeniul educației sociale, contribuțiile unor pedagogi români la dezvoltarea educației adulților în țara noastră. Evoluția pedagogiei sociale - idei, reprezentanțitc "Evoluția pedagogiei sociale - idei, reprezentanți" Curentul pedagogiei sociale a apărut ca o alternativă, ca o replică la individualizarea exagerată a educației, la întemeierea sa exclusiv pe cunoștințele psihologice și pe experiment. Dimpotrivă, cred reprezentanții pedagogiei sociale, societatea este aceea care trebuie să impună cerințele educării cetățenilor săi. Reprezentanții pedagogiei sociale sunt considerați P. Natorp, P.Barth, G. Kerschensteiner
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în cadrul procesului de dezvoltare socială, comunitatea căreia îi aparține (Lynch, 1978). Educația permanentă ne apare astfel ca o „ofertă” de mijloace, unificând educația dispersată, promovând democratizarea relațiilor și o nouă concepție despre calitatea vieții, dar, în același timp, dând posibilitatea „individualizării proceselor educative, funcție de nevoile beneficiarilor”. Reunirea diferitelor mijloace și experiențe în funcție de cerințele posibililor beneficiari conferă educației permanente caracterul de proces „global”, pe care-l subliniază toți autorii. Ea reunește educația în familie, educația de bază formală și diferite alte tipuri
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
epurare a apelor reziduale în cazul nerecuperării substanțelor organice în raport cu costul/venitul realizat în cazul recuperării și valorificării substanțelor organice. Date de proiectare Datele necesare rezolvării proiectului (prezentate în tabelele 3.7, 3.8, 3.9): datele de intrare pentru individualizarea rezolvărilor (rezolvare/fiecare student) - tabelul 3.7 (parametri de funcționare a instalației de epurare); datele tehnice de intrare comune tuturor rezolvărilor - tabelul 3.8 (date tehnice de consum și utilizare); date economice de intrare comune tuturor rezolvărilor - tabelul 3.9
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
psihica 12. Asimilarea tradiției, a temelor și a problematicii cuprinse în perioada interbelică, filtrate prin sensibilitatea modernă, este o altă trăsătură a creației poetice de astăzi. Poeții stau sub influența marilor personalități care au creat adepți, contribuind la diversificarea și individualizarea prin sinteză a conținutului și a posibilităților de expresie a poeziei contemporane. S-au făcut simțiți, cum remarcă și M. Mincu, în această perioadă: Lucian Blaga, mai mult în problematică și în intuirea universului specific românesc; Tudor Arghezi și Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care "omul" înseamnă "individ, societate, specie", evocă deficiențele individualismului epocii. După el, evoluția civilizațiilor e martoră la promovarea individului, "slăbirea vechilor solidarități de grup care îl subordonau unei instanțe colective sau unei ierarhii...". El observă două tendințe contrare: tendința spre individualizare, care "nu ajunge la o înflorire fericită dezvoltîndu-se, ci prezintă perturbări și tulburări", și cea opusă, spre comunitate sau religie, pentru a exorciza tendința spre nihilism." Comunicarea pe care o stimulează "noua cultură" (televizor, automobil...) nu este, pentru el, decît
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
concretizează descrierea artistică sunt: - Portretul literar în proză (tip de discurs descriptiv constând în prezentarea unui personaj literar prin reliefarea elementelor definitorii, de ordin fizic, moral și/sau psihic) se concretizează printrun sistem de semne stilistice cu rol de identificare, individualizare și diferențiere. În ansamblul textului epic, secvența portretistică are rolul unei pauze descriptive, determinând un „decupaj“ în temporalitatea evenimentelor și în discursul narativ. Ea poate fi plasată în expozițiune (portret inițial, ca în romanul călinescian Enigma Otiliei, de pildă) sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
strategice ale textului: titlul, incipitul, f inalul Titlul unei opere literare este cuvântul, sintagma sau enunțul prin care autorul își denumește creația. Ocupând locul privilegiat sub care se așază opera, titlul are o forță emblematică și funcții multiple: cea de individualizare a textului, de anticipare a unui element definitoriu pentru conținutul textului (tema, motivul principal, protagonistul etc.), funcția de precizare a speciei ori de sugerare a tiparului discursiv și, desigur, funcția de captare a atenției lectorului. Referentul titlurilor este de mare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
drept "o religiozitate combativă", eine kämpfende Gläubigkeit). Spranger remarcă totuși că "eliberarea sistemului valorilor individuale", "acest progres în adevăratul sens al cuvântului constituie, mai mult decât așa-zisul capitalism, cauza ultimelor mari crize culturale". Fenomenul se explică prin faptul că "individualizarea" promovată de protestanți n-a fost urmată de o "sinteză cu adevărat cuprinzătoare", pe care Spranger o trasează ca "sarcină de viitor a protestantismului" (Lebensformen, pp. 270-271). Aceasta trebuie să se producă nu neapărat pentru că este vorba despre protestantism, ci
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
capacitate juridică proprie distinctă de cea a asociaților. Datorită personalității juridice participă în nume propriu la raporturile juridice și răspunde pentru obligațiile asumate. 2.3.2. Consecințele personalității juridice ale societății comerciale Elementele de identificare ale societății comerciale Elementele de individualizare ale societății comerciale ca subiect de drept sunt: a) Firma reprezintă numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant își exercită activitatea și sub care semnează. Regimul juridic al firmei ca și a celorlalte elemente de identificare ale unei
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
întocmai ca și firma constituie un element de identificare a comerciantului, numai că spre deosebire de firmă care individualizează persoana fizică sau juridică în calitate de comerciant, emblemele individualizează comercianții care desfășoară activitate comercială de același fel. Spre deosebire de firmă care are caracter obligatoriu pentru individualizarea comerciantului, emblema are caracter facultativ. Dacă un comerciant are mai multe întreprinderi comerciale va putea folosi mai multe embleme. Din momentul înregistrării, înscrierii în registrul comerțului a emblemei, comerciantul respectiv dobândește un drept de folosință exclusivă asupra acesteia, aceasta reprezentând
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
întocmirea hărții intereselor economice și militare ale centrilor de putere de pe Glob în lumea arabofonă, vom bonita spațiul arab în unități spațiale (state) în care predomină ca pondere anumite categorii dintre elementele economice și militare enumerate mai sus. Astfel, pentru individualizarea intereselor în plan economic am ales ca element-reper investițiile străine efectuate în statele arabofone, iar în planul intereselor militare vom lua ca reper asistența militar-financiară oferită statelor arabofone și ponderea bazelor militare dislocate în fiecare stat arab. Interpolarea spațială a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
and Intellectual History Cuprins Cuvânt înainte și mulțumiri / 11 Foucault, cunoașterea și istoria / 15 Despre "metoda" lui Foucault în scrierea cărților sale / 21 Nebunia / 39 Raporturile rațiune-nerațiune / 47 Sexualitatea / 53 Puterea-cunoaștere, tehnologiile și capul Regelui / 73 Cultură scrisă, formarea ideologiilor, individualizare modernă, discurs, adevăr și piață a ideilor / 135 Concepția lui Foucault despre cunoaștere / 153 Concepția lui Foucault despre istorie / 173 Addenda: Emplotment-ul lui Hayden White / 219 Bibliografie / 231 Abstract: Foucault, Knowledge, and History / 235 Cuvânt înainte și mulțumiri Cartea de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sociali, cât prin minciuni și calomnii 89. Sistemele de putere (civice și politice!) pot fi distruse în emergența constituirii lor, iar această distrugere este vitală. De ce? Pentru că aceste sisteme moderne de exercitare a puterii politice sunt totalitare, strivesc individul și individualizarea acestuia, impun clișee, etichete, idei și imagini preconcepute în fenomenul de masă al opiniei publice. Distrugerea sistemelor arbitrare de cunoaștere-putere este sarcina noul umanism de mâine. Aceste sisteme arbitrare sunt formate din universități, ale căror funcție este să instrumentalizeze cunoașteri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
civilă globală se bazează pe această dinamică intensă între oameni și idei, pe limbă universală, pe valori universale perene etc. Să tăiem capul regelui! Iată o nouă filosofie politică pentru ziua de azi și de mâine. Cultură scrisă, formarea ideologiilor, individualizare modernă, discurs, adevăr și piață a ideilor Acest ochi care vorbește ar fi servitorul lucrurilor și stăpânul adevărului. Michel Foucault, 1963 Cultura scrisă modernă a implicat două mari fenomene sociale și epistemice: 1) formarea ideologiilor; 2) inventarea ideii de progres
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de un imediat, fragmentând întregul și operând cu o serie de contextualizări. Reprezentarea primește un scop și o funcție printr-un act de trăire imediată, dincolo de evidența istorică, dincolo de întreg și obiectiv. Numai în acest mod au fost posibile o individualizare a cunoașterii, a regimului imaginarului și promovarea unei identități moderne. O identitate modernă diseminată în false forme de manifestare. Formarea individualității moderne și dorința indivizilor de a se distinge prin formarea lor culturală, socio-mentală sunt posibile tocmai prin cele două
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
toate acestea, "originalul" intelectualilor moderni, fascinați de reprezentarea în sine, este mai mult incompatibil cu o cunoaștere de tip istoric, ale cărei fundamente sunt fapte, evenimente, întâmplări; o lume de acțiune versus una de limbaj. Într-un regim disciplinar modern, individualizarea omului nu este ascendentă, precum în Evul Mediu, ci descendentă. Prin individualizare ascendentă putem înțelege exercitarea unei suveranități. În Evul Mediu, autoritatea și prestigiul formau o individualizare "prin ritualuri, discursuri ori reprezentări plastice"143. Individualizarea descendentă implică o putere "mai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mult incompatibil cu o cunoaștere de tip istoric, ale cărei fundamente sunt fapte, evenimente, întâmplări; o lume de acțiune versus una de limbaj. Într-un regim disciplinar modern, individualizarea omului nu este ascendentă, precum în Evul Mediu, ci descendentă. Prin individualizare ascendentă putem înțelege exercitarea unei suveranități. În Evul Mediu, autoritatea și prestigiul formau o individualizare "prin ritualuri, discursuri ori reprezentări plastice"143. Individualizarea descendentă implică o putere "mai anonimă și mai funcțională", iar cei asupra cărora se exercită această putere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o lume de acțiune versus una de limbaj. Într-un regim disciplinar modern, individualizarea omului nu este ascendentă, precum în Evul Mediu, ci descendentă. Prin individualizare ascendentă putem înțelege exercitarea unei suveranități. În Evul Mediu, autoritatea și prestigiul formau o individualizare "prin ritualuri, discursuri ori reprezentări plastice"143. Individualizarea descendentă implică o putere "mai anonimă și mai funcțională", iar cei asupra cărora se exercită această putere "tind să fie tot mai puternic individualizați; prin forme de supraveghere mai curând decât prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Într-un regim disciplinar modern, individualizarea omului nu este ascendentă, precum în Evul Mediu, ci descendentă. Prin individualizare ascendentă putem înțelege exercitarea unei suveranități. În Evul Mediu, autoritatea și prestigiul formau o individualizare "prin ritualuri, discursuri ori reprezentări plastice"143. Individualizarea descendentă implică o putere "mai anonimă și mai funcțională", iar cei asupra cărora se exercită această putere "tind să fie tot mai puternic individualizați; prin forme de supraveghere mai curând decât prin ceremonii, prin forme de respectare a normelor mai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]