5,050 matches
-
acești oameni? Pentru a găsi răspunsul corect la această întrebare vom examina natura, cauzele și consecințele stratificării sociale. În capitolul 4 am argumentat că inegalitatea socială este o trăsătură definitorie a structurii societății. Sociologii folosesc termenul de stratificare referitor la inegalitatea socială structurată. Stratificarea (așezarea oamenilor într-o ierarhie) reprezintă un pattern social sistematic prin care resursele limitate sunt distribuite inegal între membrii unei societăți. În toate societățile cel puțin câteva din resursele limitate sunt distribuite inegal și, datorită acestui lucru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
deținută, lobby-ul, contribuțiile bănești la campanile electorale, boicotul, greva și demonstrația de protest, toate sunt mijloace prin care oamenii pot exercita puterea politică. O problemă de mare interes în societatea democratică o reprezintă relația dintre bogăție și puterea politică. Inegalitatea economică și politică: Cât de strâns sunt legate? Când discutăm despre puterea politică în legătură cu stratificarea socială, de fapt noi vorbim despre inegalitatea în distribuția puterii, problemă care se poate rezuma în următoarea interogație: Cât de mult banii influențează elaborarea politicii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
puterea politică. O problemă de mare interes în societatea democratică o reprezintă relația dintre bogăție și puterea politică. Inegalitatea economică și politică: Cât de strâns sunt legate? Când discutăm despre puterea politică în legătură cu stratificarea socială, de fapt noi vorbim despre inegalitatea în distribuția puterii, problemă care se poate rezuma în următoarea interogație: Cât de mult banii influențează elaborarea politicii publice? Cercetătorii din domeniul socialului dezbat această problemă de cel puțin un secol. Un punct de vedere izvorât din teoriile lui Karl
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
obicei, aceasta înseamnă un salariu mai bun, status mai ridicat, creșterea ocupațiilor cu guler alb și declinul ca număr al celor cu guler albastru. Mobilitatea intergenerațională este mai interesantă pentru sociologi deoarece oferă posibilitatea de a estima măsura în care inegalitatea se construiește în societate. În momentul actual, în toate economiile cu clase sociale mulți oameni muncesc acum în ocupații "mai bune" pur și simplu pentru că acestea sunt mai multe. Cu toate acestea, realitatea arată influența continuă a statusurilor atribuite, cum
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
macrosociologice, funcționalistă și conflictualistă, oferă răspunsuri diferite. 8.5.1. Viziunea funcționalistă Doi sociologi americani, Kinsley Davis și Wibert Moore, într-un articol extrem de dezbătut publicat în 1945 și intitulat Unele principii ale stratificării, au prezentat o teorie funcționalistă a inegalității socioeconomice. Ei au argumentat că stratificarea economică există deoarece ea corespunde nevoilor societății pentru creșterea productivității prin motivarea oamenilor. Davis și Moore au pornit de la ideea că unele profesiuni sunt mai importante decât altele pentru satisfacerea nevoilor societății și că
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de responsabilitate, în mod frecvent sunt mai stresante și cer oamenilor mai multe ore de muncă decât alte profesiuni. Din aceste motive, profesiile trebuiesc motivate de perspectiva unui salariu mai mare. În acest sens, Davis și Moore (1945) consideră că inegalitatea socială este un mijloc elaborat în mod conștient, prin care societatea garantează că pozițiile cele mai importante sunt realizate conștiincios de cei mai calificați indivizi. Așa cum subliniază în analiza sa Mohamed Cherkaoui (1997, pp. 116-117), teoria funcționalistă are dublul merit
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
funcționaliste referitor la stratificarea socială prezintă avantajul faptului că distinge cu claritate cele patru procese care se află la baza stratificării și anume: diferențierea, ierarhizarea, evaluarea și recompensa. 8.5.2. Viziunea conflictualistă Deși teoreticienii conflictului în general cunosc că inegalitatea se produce în aproape toate societățile, ei nu consideră că aceasta există deoarece corespunde nevoii sociale de productivitate. Aceștia remarcă, spre exemplu, că multe societăți dezvoltate economic și productive au în general mai puține inegalități decât altele. În general, teoreticienii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
conflictului în general cunosc că inegalitatea se produce în aproape toate societățile, ei nu consideră că aceasta există deoarece corespunde nevoii sociale de productivitate. Aceștia remarcă, spre exemplu, că multe societăți dezvoltate economic și productive au în general mai puține inegalități decât altele. În general, teoreticienii conflictului văd inegalitatea socioeconomică existând din cauză că bogăția și puterea sunt deținute în orice societate, în mod obișnuit, de un grup mic de oameni și, beneficiind de ele, pot face ca sistemul social să lucreze pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în aproape toate societățile, ei nu consideră că aceasta există deoarece corespunde nevoii sociale de productivitate. Aceștia remarcă, spre exemplu, că multe societăți dezvoltate economic și productive au în general mai puține inegalități decât altele. În general, teoreticienii conflictului văd inegalitatea socioeconomică existând din cauză că bogăția și puterea sunt deținute în orice societate, în mod obișnuit, de un grup mic de oameni și, beneficiind de ele, pot face ca sistemul social să lucreze pentru protejarea intereselor lor. Datorită acestei inegalități, teoreticienii conflictului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
conflictului văd inegalitatea socioeconomică existând din cauză că bogăția și puterea sunt deținute în orice societate, în mod obișnuit, de un grup mic de oameni și, beneficiind de ele, pot face ca sistemul social să lucreze pentru protejarea intereselor lor. Datorită acestei inegalități, teoreticienii conflictului, în tradiția lui Marx, arată că există în multe societăți o tendință către conflictul de clasă. Aceștia spun că este în interesul bogaților să mențină lucrurile așa cum sunt acestea, după cum cei fără avere au interes în realizarea schimbării
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
propriu și a confiscat bogăția de la clasa conducătoare. În realitate nu s-a întâmplat așa ceva din mai multe motive. Unul din cele mai importante este că expansiunea economiilor sub capitalism a ridicat substanțial standardul de viață al clasei muncitoare, în ciuda inegalității continue. Un altul constă în faptul că reformele democratice au redus simțitor din excesele deținătorilor de bogăție și au oferit o anumită protecție celor care au avere mică și putere scăzută. În acest sens, Mohamed Cherkaoui (1997, p. 133) scrie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ideologiile lor care inhibă conștiința de clasă a celor subordonați. 8.5.3. Sinteza celor două perspective În discuția referitoare la dezbaterea dintre sociologii funcționaliști și cei ai teoriei conflictului despre cauzele stratificării economice este folositor să examinăm relația dintre inegalitatea socială și productivitate în societățile industrializate. Cercetările arată că există o relație slabă între măsura inegalității și măsura productivității. În 1982, spre exemplu, în lumea capitalistă țările cu cea mai scăzută inegalitate (rata venitului pentru primii 10 la sută și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
perspective În discuția referitoare la dezbaterea dintre sociologii funcționaliști și cei ai teoriei conflictului despre cauzele stratificării economice este folositor să examinăm relația dintre inegalitatea socială și productivitate în societățile industrializate. Cercetările arată că există o relație slabă între măsura inegalității și măsura productivității. În 1982, spre exemplu, în lumea capitalistă țările cu cea mai scăzută inegalitate (rata venitului pentru primii 10 la sută și ultimi 20 la sută din populație) erau Japonia, Olanda și Suedia. În termenii productivității (P.I.B. pe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
stratificării economice este folositor să examinăm relația dintre inegalitatea socială și productivitate în societățile industrializate. Cercetările arată că există o relație slabă între măsura inegalității și măsura productivității. În 1982, spre exemplu, în lumea capitalistă țările cu cea mai scăzută inegalitate (rata venitului pentru primii 10 la sută și ultimi 20 la sută din populație) erau Japonia, Olanda și Suedia. În termenii productivității (P.I.B. pe locuitor), japonezii erau puțin mai jos de medie (dar cu o dezvoltare mai rapidă), olandezii erau
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la sută din populație) erau Japonia, Olanda și Suedia. În termenii productivității (P.I.B. pe locuitor), japonezii erau puțin mai jos de medie (dar cu o dezvoltare mai rapidă), olandezii erau aproape de medie și suedezii erau aproape de vârf. Cea mai mare inegalitate se găsea în SUA, Canada, Australia și Franța. Toate aceste țări, cu excepția Statelor Unite, erau aproape de medie în termenii productivității, SUA fiind în vârful clasamentului. Astfel, concluzia este inevitabilă că, printre țările industrializate, gradul inegalității economice are puțin de-a face
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
erau aproape de vârf. Cea mai mare inegalitate se găsea în SUA, Canada, Australia și Franța. Toate aceste țări, cu excepția Statelor Unite, erau aproape de medie în termenii productivității, SUA fiind în vârful clasamentului. Astfel, concluzia este inevitabilă că, printre țările industrializate, gradul inegalității economice are puțin de-a face cu nivelul productivității. Dar trebuie să luăm în considerație disfuncțiile posibile ale inegalității sociale pe lângă funcțiile ei posibile. Astfel, funcționaliștii exprimă cerința pentru ordine și cooperare în societate dar, după cum susțin teoreticienii conflictului, inegalitatea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Statelor Unite, erau aproape de medie în termenii productivității, SUA fiind în vârful clasamentului. Astfel, concluzia este inevitabilă că, printre țările industrializate, gradul inegalității economice are puțin de-a face cu nivelul productivității. Dar trebuie să luăm în considerație disfuncțiile posibile ale inegalității sociale pe lângă funcțiile ei posibile. Astfel, funcționaliștii exprimă cerința pentru ordine și cooperare în societate dar, după cum susțin teoreticienii conflictului, inegalitatea economică este una din cele mai importante cauze ale conflictului și dezordinii în orice societate. Dincolo de asta, acei care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
inegalității economice are puțin de-a face cu nivelul productivității. Dar trebuie să luăm în considerație disfuncțiile posibile ale inegalității sociale pe lângă funcțiile ei posibile. Astfel, funcționaliștii exprimă cerința pentru ordine și cooperare în societate dar, după cum susțin teoreticienii conflictului, inegalitatea economică este una din cele mai importante cauze ale conflictului și dezordinii în orice societate. Dincolo de asta, acei care se găsesc în ultimul strat social adesea devin alienați, lipsiți de speranță și pierd orice rol în productivitatea economică. Dacă inegalitatea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
inegalitatea economică este una din cele mai importante cauze ale conflictului și dezordinii în orice societate. Dincolo de asta, acei care se găsesc în ultimul strat social adesea devin alienați, lipsiți de speranță și pierd orice rol în productivitatea economică. Dacă inegalitatea poate avea unele beneficii este însă clar că ea are costurile ei atât pentru ansamblul societății cât și pentru cei care se află în partea de jos a sistemului stratificat. În concluzie, funcționaliștii și teoreticienii conflictului sunt în dezacord cu privire la
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ridicată și să muncească numeroasele ore cerute de anumite profesiuni dificile dar importante pentru societate. Teoreticienii conflictului argumentează că stratificarea există în principal deoarece cei cu avere și putere beneficiază după urma ei. În sfârșit, se pare că existența unei inegalități mai mari în unele societăți poate fi explicată în modul cel mai simplu prin nevoia de motivație. Acesta pare să fie adevărul pentru gradul ridicat al inegalității din SUA. Controversa dintre viziunea funcționalistă despre stratificare și cea a teoriei conflictului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și putere beneficiază după urma ei. În sfârșit, se pare că existența unei inegalități mai mari în unele societăți poate fi explicată în modul cel mai simplu prin nevoia de motivație. Acesta pare să fie adevărul pentru gradul ridicat al inegalității din SUA. Controversa dintre viziunea funcționalistă despre stratificare și cea a teoriei conflictului este la modă de decenii. Pentru a ajuta la depășirea acestei stări de lucruri, sociologul american Gerhard Lenski (1966) a propus o sinteză a celor două perspective
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
În societățile cu surplus material mic, astfel ca în cele de vânători și culegători sau în unele societăți de horticultori și societăți pastorale, acest tip de împărțire este esențial pentru oameni ca să supraviețuiască. Când oamenii împart ce produc, există puțină inegalitate. Nevoia, mai mult decât puterea, determină distribuția resurselor în astfel de societăți. Pe măsură ce societățile devin mai avansate, surplusul de hrană și resurse materiale începe să se acumuleze și atunci mijloacele de distribuție a acestora se schimbă în mod radical. În
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
determina distribuția a aproape întregului surplus de bunuri". În lupta puternică pentru surplusul de resurse, unii oameni vor fi mai competitivi, mai puternici, mai iuți și chiar mai vicleni. Rezultatul, altfel sugerat de abordarea conflictualistă, este distribuția inechitabilă a resurselor, inegalitățile fiind substanțiale în societățile agricole și în cele industriale la începutul dezvoltării acestora. Lenski recunoaște că unele inegalități pot fi funcționale pentru societate, dar de asemenea acesta argumentează că cele mai multe societăți sunt de departe mult mai stratificate decât ar fi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fi mai competitivi, mai puternici, mai iuți și chiar mai vicleni. Rezultatul, altfel sugerat de abordarea conflictualistă, este distribuția inechitabilă a resurselor, inegalitățile fiind substanțiale în societățile agricole și în cele industriale la începutul dezvoltării acestora. Lenski recunoaște că unele inegalități pot fi funcționale pentru societate, dar de asemenea acesta argumentează că cele mai multe societăți sunt de departe mult mai stratificate decât ar fi nevoie pentru a supraviețui. Când puterea intră în jocul distribuirii bunurilor, acei care au deja putere acumulată vor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bunurilor, acei care au deja putere acumulată vor obține cea mai mare parte a surplusului. Mai mult, odată inechitățile stabilite, acestea tind să persiste mult în timp după ce au servit unor scopuri folositoare. Deși funcționalismul ar putea argumenta necesitatea unor inegalități, nu este suficient pentru a explica întreaga inechitate prin sistemele stratificate. Abordarea lui Lenski este uneori considerată ca evoluționistă deoarece presupune că societățile se mișcă prin etape, secvențe de dezvoltare care influențează sistemele lor de stratificare. Astfel tipul de schimbare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]