5,599 matches
-
metodologică a teoriei organizațiilor. Aproximativ În același timp, În economie, școala de la Carnegie Institute of Technology, coordonată de H. Simon, punea bazele unei teorii behavioriste a administrației (Simon, 1945), mai Întâi contestând asumpția antreprenorului perfect rațional prin invocarea limitărilor cognitive inerente actorilor umani (March și Simon, 1958) și apoi introducând modele ce arată divergența obiectivelor participanților dintr-o organizație (Cyert și March, 1963). Teoria behavioristă a firmei avea să Înlocuiască concepțiile neoclasice și manageriale, mult mai limitative, asupra firmelor. Aceste dezvoltări
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reducerea incertitudinii prin diminuarea sau chiar eliminarea competiției. Această asumpție este necesară pentru a fundamenta microsocial, la nivelul acțiunii, teoria macrofuncționalistă a lui Williamson. Integrarea verticală În organizații urmărește cooptarea actorilor ce au activități integrate funcțional pentru a elimina competiția inerentă contractării pe piață și a se obține astfel reproducerea unor relații de schimb stabile Între acești actori. Sedimentarea anumitor structuri, precum și normele asociate acestora generează așteptări comportamentale care reduc incertitudinea și fac posibile Încrederea Între parteneri, dar și reproducerea anumitor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Ei se află Într-o situație de neîncredere reciprocă ce conduce la soluții de tranzacționare (cooperare) suboptimale. Diferența de utilitate până la soluția optimă este denumită În cadrul teoriei lui O.E. Williamson cost tranzacțional, fiind astfel transformat Într-un cost obiectiv, inerent tuturor tranzacțiilor economice și nu numai. Realizarea tranzacțiilor presupune un cadru instituțional organizat care să impună un principiu al ordinii (Commons, 1931). Instituții diferite (piețe, organizații, forme hibride de organizare) presupun costuri tranzacționale diferite. Economia clasică presupunea schimbul pe piață
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și scopurile proprietarilor sunt astfel evitate; În organizație, stabilirea obiectivelor este mai degrabă rezultatul unui proces de negociere prin care se stabilesc cadrele normative de exercitare a controlului. Totuși, acești actori sunt „produsele propriei lor istorii și ale necesităților lor inerente, având un caracter natural și o finalitate specifică”. Ei urmăresc scopuri și finalități proprii pe care Încearcă să le legitimeze apelând la norme și principii de ordin superior. Perspectiva se bazează, În mare măsură, pe o „ontologie socială realistă”(Scott
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
organizațională, iar coordonarea nu se bazează nici pe mecanismul prețurilor, nici pe autoritatea administrativă. De asemenea, teoria agent - principal nu poate explica rețelele Întrucât rolurile de agent și principal nu sunt menținute, ci sunt interșanjabile, iar controlul nu este „structural” (inerent unui mod de constituire a relației agent - principal), ci derivă din obligații morale și Încredere interpersonală (Larson, 1992). În plus, abordarea rețelelor se diferențiază de concepția instituționalistă asupra organizării prin aceea că se bazează pe mecanisme particulare de guvernare a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
negocieri explicite sau Înțelegeri constrângătoare. În aceste condiții, riscul și incertitudinea schimbului oferă partenerilor oportunitatea de a-și demonstra credibilitatea lor (trustwortiness)” (Molm et al., 2000:1396). Coleman (1990) face distincția Între schimbul reciproc și cel negociat. Riscul și incertitudinea inerente schimburilor reciproce sunt esențiale pentru dezvoltarea Încrederii și angajamentelor consideră Blau (1964). În aceeași ordine de idei, Yamagishi și Yamagishi (1994) propun distincția dintre Încredere (trust) și asigurare (assurance). Încrederea se referă la expectații privind un anumit comportament bazate pe
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a rețelelor. Încrederea este distribuită neomogen În rețelele sociale particulare (Mihăilescu, 2004:61) și, prin urmare, incidența cooperării diferă de la un context social la altul, În funcție de particularități structurale, istorice, dar și personale. Relațiile se constituie natural, firesc, dintr-o propensiune inerentă către socializare a actorilor, dar, pe de altă parte, sunt mai puțin asiguratorii, mai expuse capriciilor personale și blocajelor de comunicare. Literatura rețelelor În analiza organizațională a identificat exemple empirice În care câmpuri sociale formează structuri de relații ce facilitează
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
putea fi acestea? Pe de altă parte, În ce condiții firme diferite contractează realizarea unora sau altora dintre aceste activități (cazul firmelor străine care preferă să sub-contracteze, În sistem lohn, capacități productive În țară)? Altfel spus, În ce condiții tranzacțiile inerente de la un stadiu la altul se realizează În cadrul administrativ al unei organizații și În ce condiții acestea se realizează pe piață sau alte spații sociale mai puțin instituționalizate Între actori (organizații) diferiți? Analiza interviurilor realizate a sugerat o serie de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
împotriva acestuia, în cadrul căreia cercetătorii insistă asupra unei bune înțelegeri de dinamică a procesului. Ei descriu două direcții importante în instalarea și desfășurarea mecanismelor de reacție la stres ale persoanei în cauză: o dimensiune care se centrează pe aspectele emotive inerente și o alta axată pe rezolvarea problemei. Funcția de coping (Lazarus et. al., 1996, p. 1992Ă consecutivă stresului se constituie ca o funcție de reglare a problemelor emotive și de asigurare a modificărilor ce se impun noii situații. Așadar, vorbim de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
deci atuul unui echilibru între colectivismul apăsător și individualismul exacerbat, și începând să se stabilizeze într-o economie de siguranță, în condițiile în care clasa de mijloc câștigă destul de rapid teren, societatea românească pare să se îndrepte, cu inegalitățile sociale inerente, înspre însușirea pronunțată a valorilor postmaterialiste. 6. După cum am procedat și noi în câteva rânduri, termenul „valoare” este asociat frecvent, în abordările sociologice, cu cel de „normă”. Nu de puține ori apare astfel expresia „sistemul de valori și norme”. Mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adică dacă nu se recurge doar la câteva modificări ale unui instrument testat deja. Rostul intervenției experților este acela de a minimiza subiectivitatea uneia sau câtorva persoane ce proiectează chestionarul și de a sesiza și înlătura acele multe mici erori inerente unei asemenea munci. A doua categorie se referă la ordinea întrebărilor și la aranjarea chestionarului în pagină, la stabilirea modului de înregistrare a răspunsurilor, la decizia de folosire a unor instrumente auxiliare pentru ilustrarea variantelor de răspuns și la construcția
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Să spunem câteva cuvinte, pe rând, despre fiecare pas. 2.1. Verificarea chestionarelortc "2.1. Verificarea chestionarelor" Verificarea chestionarelor este o operațiune obligatorie, căci, oricât de bună și experimentată ar fi rețeaua de operatori, greșelile sau omisiunile de înregistrare sunt inerente muncii omenești. După Moser (1967), verificarea constă în a urmări, în principal, trei aspecte: completitudinea, exactitatea și uniformitatea. Completitudinea. De regulă, orice întrebare trebuie să primească un răspuns și acesta să fie înregistrat pe chestionar sau pe o foaie anexă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alegătorilor asupra preferințelor politice nu avem dreptul să încercăm să anticipăm ce se va întâmpla la alegeri. Cu toate că, în general, efectele pozitive ale sondajelor asupra socialului sunt recunoscute, lor li se aduc și o serie de acuze, în numele acelorași principii inerente sistemelor democratice. După Bradburn și Sudman (1988), ideile potrivnice sondajelor folosesc următoarele argumente: a. sondajele politice, în special cele preelectorale, sunt învinuite că influențează alegerile; b. se invocă invadarea, prin chestionar, a vieții private, a intimității individului; c. se acuză
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe termen lung În domeniul parteneriatului; stabilirea direcțiilor prioritare care să unească eforturile parteneriale; precizarea rolului asumat de diferitele instituții și categorii În cadrul parteneriatului; transformarea parteneriatului educațional Într-un principiu fundamental al oricărui demers reformator În educație. Dat fiind impactul inerent al educației școlare asupra Întregului sistem social, se impune colaborarea, parteneriatul unor categorii extrem de largi, cum ar fi:Întregul personal angajat În sistemul de Învățământ;toate segmentele de elevi cuprinși În instituția școlară;părinții și susținătorii legali ai elevilor;organizațiile
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
ale unităților de Învățământ și rolul lor special social specific, reprezentanții școlii trebuie să Își asume rolul de promotor, catalizator și facilitator ai parteneriatului educațional. Constituită ca sistem deschis, care se află În relație directă cu mediul său exterior și, inerent, cu comunitatea În cadrul căreia funcționează, unitatea școlară poate transforma coordonatele sale specifice În atuuri care să-i permită inițierea și/sau dezvoltarea parteneriatului educațional. Pentru ași asuma un asemenea rol, școala incluzivă Însăși trebuie să admită la nivelul principiilor generale
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
putea fi vândut și mai scump altcuiva decât amatorului propus de ofițer, fără știrea acestuia, așa încît să-și rezerve o sumă mai mare. Pe acea vreme de panică incipientă, oamenii cu bani, de frica devalorizării sau a altor accidente inerente războiului, căutau a-i vîrî în ceva solid. Bijuteriile constituiau primul mod de investiție, după aceea imobilele, cu oarecare îndoială în privința celor din urmă, din cauză că experiența arată că rechizițiile sau regimurile postbelice diminuează ori suprimă veniturile imobiliare. De aceea nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Bogdan deținuse catedra de acustică și optică, nici în clin, nici în mânecă cu geografia lui Gonzalv. Totuși, a doua zi chiar, Gonzalv veni cu o propunere uimitoare: să se desființeze Bietul Ioanide catedra de acustică și optică, materia fiind inerentă catedrei de fizică generală, și să se înființeze o catedră "plină" de geografie și geofizică. Cu această obsesie asistă la înmormîntare, unde întreținu pe toți, separat, cu proiectul său de modificare a listei de materii la Facultatea de Științe. XVI
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în funcție de corp social, aplicând în ordinea curentă jurisdicția superioară a G. Călinescu centuriei noastre, orice proces individual ar fi fost inexistent. (Scolie a lui Ioanide: "Doru argumentează alandala. Dintr-o premisă rezonabilă scoate o concluzie patibulară".) Noțiunea de drept este inerentă ființei umane și Raskolnikoff e într-adevăr un criminal pentru că n-a lucrat sub imperiul unui drept superior, ca acela al Mișcării, existând de facto într-o organizație constituită. (Observația lui Ioanide: "N-am știut că băiatul meu are instincte
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu o spălătoreasă, fără nici o Netrebnicule! (fr.). G. Călinescu încruntare, cu un firesc extraordinar. Nu făcea nici o sforțare pentru asta, de aceea și plăcea grozav oamenilor simpli. Cu "camarazii" Hangerliu dormise de atâtea ori doi într-un pat, suportând miasmele inerente cazării în comun. Singurul lucru care distingea pe Max era trecerea fără spasm de la un regim la altul. Spre exemplu, Hangerliu bea într-o băcănie cu reporteri de jurnal, pretîndu-se manierelor celor mai redacționale, apoi trecea drumul la o recepție
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
punct de vedere privim chestiunea. . - Dacă nu e pace, nu-i comerț, afacerile nu merg. . - Pentru comerț, acțiunea Germaniei e favorabilă. Va întîrzia cu câțiva ani cel puțin socializarea Europei. . - Numai cu câțiva ani? . - Nu cred mai mult, socialismul e inerent dialecticii istoriei,mai curând sau mai târziu structura capitalistă se va prăbuși. - E rău, domnul Smărăndache, rău. Smărăndache, din politeță, proroga data prăbușirii capitalismului. - Poate nu în câțiva ani, în câteva decenii, în tot cazul,faza capitalistă e în declin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
jurnal, nu era cu totul exclus să fie demis, motiv pentru care amânase prezentarea la catedră. Lui Pomponescu postura de mare victimă nu-i repugna și în altă împrejurare și-ar fi zis că după oarecare scurgere de vreme, nemulțumirile inerente unui regim nou vor trezi simpatie pentru oamenii răsturnați și și-ar fi reconstituit astfel o aureolă și o anticameră. Acum însă Pomponescu vedea haotic. Era convins că Germania va invada tot pământul, cucerind Africa, Asia, eliberând India, debarcând în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
adoarmă.” Astfel, pornind de la premisa conform căreia este „nepotrivit pentru un om gras să încerce să fie un dansator de balet”, Livingstone conchide că “trebuie să abandonăm noțiunea că poporul guvernează”, întrucăt „numai insider-ul poate lua decizii, nu pentru că este inerent mai bun, ci pentru că este astfel plasat încăt să poată înțelege și să poată acționa. Outsider-ul este în mod necesar ignorant, de obicei irelevant și adesea supărător, pentru că încearcă să navigheze vasul de pe uscat.” Sub acest aspect, ce loc
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
toate cele trei table de șah, însă multe din chestiunile transnaționale nu pot fi soluționate exclusiv prin forță militară de exemplu schimbarea climei, răspândirea bolilor infecțioase, criminalitatea la nivel internațional sau terorismul. Simbolizând latura întunecată a globalizării, aceste aspecte sunt inerent multilaterale, iar soluționarea lor necesită cooperare. Puterea blândă se dovedește esențială în special în soluționarea problemelor care apar pe suprafața de joc inferioară, și anume aceea a relațiilor transnaționale. A descrie o astfel de lume tridimensională ca pe un imperiu
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
pertinente privind competența administrativă prin competitivitate. Volumul de față se adresează, deopotrivă, cadrelor didactice din mediul universitar și studenților, specialiștilor din organizațiile economice, precum și publicului larg, dornic de cunoaștere. Lucrarea se dovedeste un documentar concentrat, cu opinii pertinente asupra transformărilor inerente sectorului public. Efortul autoarei este întru totul lăudabil. Demersul de cercetare întreprins a fost derulat avînd o bază generoasă, iar obiectivul ambițios asumat a fost atins în totalitate. Reușită evenimentului editorial de față poate constitui cu succes un punct de
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
căreia îi aparțin. Managementul este o meserie, adică o activitate, o practică ce presupune un ansamblu de tehnici, de priceperi și un sistem de relații. Nu este niciun proces abstract, nici doar o teorie. Cu alte cuvinte, într-o formulare inerent simplificată, activitatea managerială înseamnă a conduce un grup de indivizi. Dacă această primă, si departe de a fi exhaustiva, definire a managementului este acceptată, se va constata că fiecare, indiferent de funcție și meserie, face referire la management, în sensul
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]