4,230 matches
-
dus de val ilustrând cu totul aberant, cu un album de artă celtică la Îndemână, niște texte În care fantazam, bazându-ne pe rudimentarele noastre lecturi din Eliade și Dumezil. Inventam mitologii și scheme astrale, prevesteam În funcție de poziția unor stele inexistente, a unei a zecea planete, necunoscută și cea mai apropiată de Soare, vizibilă doar cu ajutorul celui de-al treilea ochi, și numai la solstiții, printre coloanele de la Stonehenge. În căutarea aparenței de autenticitate, ofeream traduceri ale unor texte sacre recent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
aceștia refuzând să contribuie financiar, chiar dacă moral ne susțineau oarecum. Cred făceau asta numai pentru că proiectul nostru promitea revitalizarea Spătarului Milea. * Plănuiam, În noiembrie având loc alegerile parlamentare, să propunem un candidat al C.a., un nume de independent, un individ inexistent de fapt, care să pună probleme pe care nu le punea nimeni și nu interesau pe nimeni. Așa că, prin șpăgi bine plasate prin birourile de Evidența Populației de la primărie și poliție, am reușit să-i creăm o identitate scriptică personajului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
de dioptrii pe cap de locuitor și despre necesitatea folosirii zilnice a deodorantului intim cu aromă de stânjenel. Amestecam de multe ori mesajul electoral cu cel publicitar, pe panouri și În afișe Mile Spătaru fiind pus adesea să recomande produse inexistente (de pildă biscuiții cu cremă hidratantă), eventual alături de iubita lui Doamnă Leopard, concubina oficială. Alteori, mai aplicat politic, cuplul poza În izmene murdare, făcea reclamă la noua colecție vestimentară Mărăști-Mărășești-Oituz. Dar În general predominau mesajele ecologiste, fiindcă Mile Spătaru se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
să rămână. Poate din dorința inconștientă ca în cazul în care planșeul se prăbușește să fie cât mai aproape de ieșire. El nu-și făcuse astfel de iluzii niciodată. Dacă încasau o lovitura directă, șansele lor de supraviețuire erau ca și inexistente. Atunci când sunetul surd al exploziilor era urmat de cutremurarea pământului bătrânul încremenea, doar buzele îi tremurau nervos, în timp ce ea se vâra cu capul în subțioara lui, ca un copil speriat. Aveau tot timpul la ei un geamantan modest, din carton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Alianței NordAtlantice, o astfel de problemă a reprezentat-o persistența disputei dintre cei doi membri ai săi din flancul sudic, Grecia și Turcia, dispută care nici până astăzi nu a putut fi rezolvată. De asemenea, contribuția N.A.T.O. a fost inexistentă sau mică la rezolvarea problemelor care, deși nu păreau a aparține domeniului său de acțiune, amenințau să afecteze într-un fel sau altul pe majoritatea participanților. Istoria recentă demonstrează dificultatea creării și menținerii în stare de funcționare a alianțelor de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
care se amintește și faptul că "cel care a impus... formula Ťîntre credință și tăgadăť (fără oscilează, care e adaus apocrif) este criticul Șerban Cioculescu", după care, în concluzie, citim: "Un lucru e cert: nu tăgăduiești, nu contești, nu negi Inexistentul, te războiești numai cu ceea ce există. Paradoxal, pentru tăgadă e nevoie de prezență, de credință." Dacă noi am ridica puțin ștacheta, am putea parafraza: nu te tulburi, nu te frămânți, nu afirmi și nu tăgăduiești când nu știi ce nu
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]
-
comparatism intern, care arată modificările semnificative de atitudine și de viziune critică, necesare într-o perespectivă critică schimbată. Istoria... călinesciană nu e rezultatul unui colaj de texte anterioare, ci o sinteză veritabilă, gândită epic, după o logică estetică și istorică inexistentă în textele izolate. Istoricul literar gândea altfel decât criticul literar prins în conjuncturi: știam acest lucru, dar ediția coordonată de Nicolae Mecu ne relevă detaliile. Aparatul critic al ediției, desfășurat pe câteva sute de pagini, cuprinde, după cum e cazul, aspecte
Cronologia Publicisticii călinesciene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8654_a_9979]
-
se atribuie scriitorului Fernando Vallejo o ideologie fascistă, rasistă, oligarhică, reacționară etc. Credeți că absența -din cîte știu eu- a unui studiu critic serios despre opera dumneavoastră de ficțiune ar putea fi pusă în legătură cu spațiul de reflecție foarte redus, aproape inexistent, pe care l-a ocupat autoficțiunea ca specie în Columbia? Fernando Vallejo: Nu au descoperit-o încă. Pînă și cuvîntul e destul de recent... Dacă a apărut prin anii șaptezeci, o fi fost latent pînă în optzeci-optzeci și cinci, pentru că nu
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
iar primul decan al facultății a fost prof. dr. Șerban Brătianu. În primele trei luni s-au ținut doar cursuri teoretice în câteva încăperi ale fostului liceu „Notre Dame”; condițiile erau improprii, cadrele didactice erau puține, iar materialul didactic aproape inexistent. O schimbare substanțială s-a produs în octombrie 1945, când facultății i s-a atribuit actualul local, fosta „Banatia”. Reforma învățământului superior din 1948 consfințește transformarea Facultății de Medicină în Institut de Medicină, cu trei specializări: medicină generală, pediatrie și
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]
-
decembrie același an) și adjudecarea de către Franța a Istriei și a Dalmației de la Austria, în virtutea păcii încheiate cu această la Pressburg, la 26 decembrie 1805, l-au convins pe Selim al III-lea că Triplă Alianță ruso-austro-engleză era ca și inexistentă și a pregătit terenul diplomatic pentru reapropierea Porții Otomane de Franța. La această a contribuit și propagandă franceză care a reluat temele atât de sensibile pentru otomani, precum cea a refacerii statului polon și a sprijinirii planului lor de a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
din faptele prezentate reclamanta se dusese cu pârâții de bunăvoie, rămânând ca tribunalul să judece și să stabilească adevărul. ..Vă arăt eu vouă, gândi judecătorul, ca să stârpiți bacșișul vreți să condamnați un om pentru complicitate la un viol, și acela inexistent!" Notița din ziar era semnată. Se gândi să-i dea ziaristului un telefon și să-i atragă atenția că mersul justiției nu trebuie turburat, că după pronunțarea verdictului și bineînțeles în cunoștință de cauză asupra dosarului, se putea scrie și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dacă totul se petrece dincolo de spațiu și de timp... Aici e eroarea, coborâm în temporal... temporalul e infernul... Cine ne împiedică să trăim prin intemporalul din noi? mă întrebam stăpânit de o totală neputință de a înțelege neînțelegerea. Neînțelegerea e inexistentul, ceva care nu se poate concepe cu atât mai... cu cât tot ceea ce e viu în noi participă... din ochi țâșnesc fulgere, din gură potop de cuvinte a căror violență smulge și lucrurile din inerția lor, scaunele se prăbușesc, candelabrul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
puneam mâna cu afecțiune pe scoarța aspră a unui gorun, îi vorbeam, turburam tăcerea printr-un strigăt, chemam pădurea, dar descoperii curând că nici gorunul nu simțea mâna mea vie și caldă pe trunchiul lui și nici sufletul pădurii, pentru că, inexistent, nu-mi va răspunde la chemare... Marea taină era prezentă în mine și prin ea înțelesei că natura nu e plină de sufletul nostru, deși ne naștem cu acest miraculos sentiment, trăim veșnic cu el credem cu putere în realitatea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mari comicării). Caracterul, această albie peste care apele sentimentelor noastre nu pot trece decât rar, când îl inundă (sau poate niciodată), și care ne definește și ne urmărește până la contopirea finală cu marele Tot, la ea era în mod uimitor inexistent. Mi-era imposibil să cred că era atât de ascuns încît nu-l descifram eu, sau că nu era încă format. Când se zice despre cineva că n-are caracter se subînțelege că e liber pentru toate relele. Nu cumva
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
adus colegi și au distrus tot ce se putea vinde, clanțele de la uși (erau frumoase, de!), feroneria de la ferestre, galeriile din lemn de nuc, ha, ha, ba chiar și uși întregi, au fost scoase din țâțâni și au fost declarate inexistente, cică "n-au fost de la început". Pe dosul celor de la șifoniere sau ale dulapurilor în perete își înscriseseră fetele programul de la cursuri, cu creion chimic, pe furnirul alb de paltin. Luni: de la opt la zece, economie politică și marxism, marți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
10 ianuarie 2019, după ce prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 a fost introdus art. 45^1, care permite contestarea rezoluției de clasare. ... 19. Cu alte cuvinte, autorii excepției încearcă să utilizeze o cale de atac inexistentă la un moment mult anterior în timp, încercând să confere caracter retroactiv unor prevederi actuale, adoptate ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, și care să își extindă efectele normative asupra unor situații petrecute în trecut, ceea ce este
DECIZIA nr. 89 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300550]
-
acțiunii alte finaluri, niciodată aceleași), trucam istoria și relațiile dintre oameni, doar-doar o pricepe cineva ce vroiam să fac. În sprijinul poveștilor mele virtuale, produceam dosare și fișe, xeroxuri după originale splendide, dar inaccesibile (și, din motivul ăsta, neverificabile), poze inexistente, citate cu pagină și paragraf făcute acasă, pe calculator și voalate în sepia, cu pete de grăsime uscată, ca să imite patina timpului. Întreaga literatură se transforma într-o întindere viermuitoare, irigată de milioane de cuvinte, fascinant de exactă și imprecisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și risipit, ieșea o altă viață, pe care-o purtai senin pe picioare și de care habar n-aveai că există. Parcă-ți punea și-ți scotea cineva o pereche de ochelari, fără oprire. Ceva nu se potrivea. Adunate, minutele inexistente dădeau ani, energie, spațiu lipsă; cineva trebuie să le fi administrat. Tăietura lor repetată și silențioasă regla activitatea cerebrală cu precizia unui ceasornicar, desfăcând printre lobi niște falii ale uitării în care mintea cădea ca într-un sicriu umplut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dreptate. Eram prins la mijloc, nu-mi venea să recunosc. De ce m-ar fi deranjat o poveste fictivă, în care apărea numele meu real? Doar atât, un roman cu un alt eu, scris de-un coleg de facultate talentat și inexistent? Dumneavoastră cum ați fi reacționat? „De ce nu-l ignorăm, pur și simplu?“, a propus Maria. „Să-l ignorăm pe cel mai mare scriitor român în viață?“ Mirarea tânărului Lupu părea onestă, nefabricată. „Altul care-a auzit de el...“, am oftat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a-l face public. Uram bârfele, comentariile insinuante despre aventurile unuia sau preferințele altuia, dar trebuia să mă supun interesului general, altfel aș fi părut suspect. Drept urmare, mințeam și eu din greu. Improvizam adrese și numere de telefon, descriam corpuri inexistente, le atașam și-un nume, o fizionomie, câte ceva despre înzestrări (nu de învățătură, desigur). Așa apăreau inventare întregi, carnețele cu „bucăți“, tocmai bune de comparat, împreună cu índicii de performanță. Mica noastră economie erotică funcționa din plin. Împărțeam cuceririle pe categorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ca bătute de-un vânt boreal. Casa arăta ca un catafalc cu-o instalație disco. După un an și ceva, cu binecuvântarea domnului Dinu și aprobare telefonică din Michigan, ne-am mutat în Dorobanți. Deja ne cunoșteam, mica noastră familie inexistentă, dar vie și optimistă, se rodase, între Robani și Dinulești se stabilise un acord trainic și rezistent, prin paginile căruia cerneala, sângele și spermatozoizii circulau liber, constant, încrezător. Din Pajura, Maria își cărase câteva cărți, un dulap cu pulovere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
m-am decis să citesc mai cu atenție hârțoagele. Mă și vedeam inventat în fel și chip, răsucit în forme alternative ale minții și corpului, introdus în fișetele Sfatului Popular și desființat în paralel din arhiva spitalului Filantropia, viu dar inexistent, șters de pe microfilme și ecografii, împotmolit între denumiri, pierdut printre acte și reapărut cine știe pe unde la 16 ani (ca temerarul căpitan al lui Jules Verne), pentru a mă întoarce la același tipar mărunt, fix și repetat la infinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
primar se-nmoaie ca o melasă topită. Imaginile care se depun acolo nu mai au nici contur, nici claritate. Mai mult, fotocaina parazitează centrul memoriei. În amestecuri potrivite cu-alte droguri iconice, se poate folosi pentru ingestia de imagini trucate, inexistente sau aparținând altcuiva. E ca și cum ai turna date greșite într-un turn de control al unui mare aeroport: ecranele nu mai fac față, traficul se dereglează, apar congestiile și suprapunerile de culoare și, în cele din urmă, catastrofa. Se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
le plângi dumneata? Între cele două Românii, pe falie, la interfață. În zona pe care ne străduim noi acum s-o bandajăm cu alte memorii. S-o rescriem sau, dacă nu se poate s-o ștergem definitiv. Cu tot cu țara asta inexistentă.“ „Unii cred că am fi pierdut-o la cărți...“, am plusat. „Nici vorbă.“, m-a contrazis scriitorul. „Ideea de a juca țări la cărți și a miza pe orașe, provincii, regiuni e veche; au încercat și-alții s-o pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
descurcat bine și singur). Ți-am dat de lucru la serviciu cât pentru alții într-o viață, să te ținem ocupat. Te-am făcut să apari și să dispari de mai multe ori. Ți-am aranjat și-un cutremur.“ „Cutremurul inexistent!“, mi-am amintit. „Cel din care lipsesc două secunde!“ „Inexistent doar pentru unii. Pentru dumneata, a avut loc.“ „Chestia asta cum naiba vă iese?!“, am întrebat, aproape cu admirație. „Treaba noastră...“, s-a eschivat scriitorul. „În plan e-acum seismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]