6,831 matches
-
care Nichita Stănescu spunea că vede în Coloana "niște sicrie dacice puse unul peste altul care se urcă la cer..." Ce am găsit în "romboizi"? Am gasit săgeată lui Abaris și armă secretă a lui Apollon Hyperboreeanu. Astfel , prelungind Coloana infinită, incepand cu anul 1990, am reconstruit, din punc de vedere sculptural, genomul AND-lui primordial al creației. Dar ce păcat că nu o vede și dr.Parker . În eseul “ Brâncuși în conștiința românească ” am explicat în detaliu lucrul acest. Dar cine
JAF IN DRAGOSTE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355733_a_357062]
-
N-au fost Nici unele Fără rost Munții Cu izvoarele Stelele cu Soarele Câmpia cu Veșnicia Marea cu Nemernicia Cerul Singur Cu tăria Piscurile cu Mândria Și de-o fi Să fim În veci Toate-or Sta la Fel de Reci Infinite Și Întregi! ȘI RÂD Și râd dement în lume și nu mă mai opresc mă vor privi popoare pe piscuri de Carpați Și vor trecea prin secoli popoarele la vale încremenite straniu cu ochii sus pe boltă Și își vor
BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346150_a_347479]
-
decât luna care se strecoară tăcută și blondă scanteindu-mi ochii și părul. doar un chelner zâmbește ștrengar în vreme ce-ți toarnă licoarea-n pahar, ...domnule. și doar dorința din ochii tăi Îmi traduce poemul discret pe care, cu infinită tandrețe pe pielea mea îl compui , tăcut și cuminte într-un tatuaj sublim de nerostite cuvinte, ...domnule. Referință Bibliografica: Discreție / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
DISCRETIE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356147_a_357476]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CÂNTECULUI NOU Lui Ion Barbu Când poezia se înfloare albinele să-i murmure prin soare o simfonie magică - ispita și Pithyei în clipa fericită - în << geometria-i sfântă < și înaltă >> de se-avântă >> prin infinite spații, în nadir, esențele să-i fiărba în potir - si fie-i, geometrului, dilemă: de-i cântec nou ori teorema. Referință Bibliografica: ELOGIU CÂNTECULUI NOU / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 247, Anul I, 04 septembrie 2011. Drepturi
ELOGIU CÂNTECULUI NOU de ION MARZAC în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356178_a_357507]
-
învățăm de la soare felul cum interferează plasma solară cu magnetismul biotopului nostru trerestru, la confluenta celor trei fluvii de sânge proaspăt, unind trei mișcări într-una singură, din care apare undă genetică, care este chiar esență mișcării popoarelor în expansiune infinită. Unde mai există în lume acele popoare solare, acele neamuri simple și pline de bărbăție, supuse tuturor abuzurilor de civilizația tehnologică, care să trăiască izolați aproape două mii de ani, hranindu-se din prejudecăți, din invidie și ura, capabile de o
DESPRE REVOLUTIA CONSTIINTE COSMICE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356148_a_357477]
-
în jurul soarelui în fiecare an. Iar aceasta calatorie, ori unde am fi pe pământ, se petrece în fiecare dintre noi, prin “ Coloana Soarelui de Vis “, prin razele corpului nostru luminos care se adună, se împrăștie și se prelungesc în expansiune infinită spre Soarele Uriaș - Stația finală spre care se îndrepta toate popoarele înghițite în sfera de putere a Timpurilo Moderne. Popoare, mai mult sau mai putin, compatibile genetic cu lumea zeilor, cu lumea științei și a Artei-transformarii, în Marea Trecere de la
DESPRE REVOLUTIA CONSTIINTE COSMICE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356148_a_357477]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU TĂCERII Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului ELOGIU Ț ĂCERII Părinților mei Te-ntâmpin, mult așteptată clipă, și fac pe raza-ți infinită întâiu-mi legământ: să mă înalt în floare, să încolțesc sămânță-necuvânt s-adorm, ca voievozii sub o moșie caldă, de psaltire - te lepăd infinită clipă, cu-n țipat veșnic de durere și fac eternă pace cu zeii dimpotrivă și chiar cu
ELOGIU TĂCERII de ION MARZAC în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356266_a_357595]
-
Articolele Autorului ELOGIU Ț ĂCERII Părinților mei Te-ntâmpin, mult așteptată clipă, și fac pe raza-ți infinită întâiu-mi legământ: să mă înalt în floare, să încolțesc sămânță-necuvânt s-adorm, ca voievozii sub o moșie caldă, de psaltire - te lepăd infinită clipă, cu-n țipat veșnic de durere și fac eternă pace cu zeii dimpotrivă și chiar cu Belzebut - pe frunte, c-o privire, pe sfanțul tata Gheorghe îl sărut, pe maica mea, Mărie, o-ntâmpin, la icoana c-o tăcere
ELOGIU TĂCERII de ION MARZAC în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356266_a_357595]
-
a șters toate punctele față de care cercurile au sens astăzi și cerul parcă este prea albastru necruțător lipsesc nuanțele calde și lebedele în care se întâlnesc toate culorile spectrului e ca și cum aș trăi numai în alb și negru în combinații infinite de gri mă simt ca un albatros sleit de puteri în mijlocul oceanului ultimul meu vis fusese cu o femeie frumoasă sfâșiată de vulturi... Referință Bibliografică: Resemnare / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2234, Anul VII, 11 februarie 2017
RESEMNARE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368797_a_370126]
-
este starea de grație a identității cu o culoare a acestui Întreg, așa cum el se poate reflecta , pe rând, în sunet, gust, parfum sau mișcare, o multitudine de ipostaze, dintre care opțiunea Vivianei Milivoievici este albastrul ochilor săi, ca reflexii infinite ale universului în oglinzile sufletului , tulburătoare oglindiri interior - exterior, reflexiii adâncite la infinit prin puterea gândului ! Când „sufletul naufragiat / în ecourile mării , devine „izvor de cunoaștere ce lasă urme adânci pe pietre de alabastru„ , Albastru-Infinit intră în ipostaza de alabastru
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
mari nesfârșite în ceață de toamnă,pe câmpuri negăsite îți cauți eternitatea în planuri pripite vorbim o limbă de vânturi amăgite... Minciună istoriei într-o zi ne va înghite Iubita ai fost...copacul inimii tale împietrite Destinul împarte,pe cai infinite! Lucian Tătar Referință Bibliografica: COPACUL INIMII TALE / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul VII, 10 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
COPACUL INIMII TALE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368815_a_370144]
-
mare, Om la om își face rău provocându-și supărare? Cum de poți răbda de veacuri? Cum de poți să ierți mereu? Dă-mi de poți a Ta răbdare, Sfinte, mare Dumnezeu! Pune dar, pe Crucea mea, din răbdarea-Ți infinită! De voi suspina sub ea, de va fi să cad lovită, Tu să mă ridici Hristoase, să mă-ajuți cu a mea cruce, Să-mi arăți cu-a Ta iubire drumul bun care mă duce, Spre odihnă, spre iubire, spre
DOAMNE, SĂ NE ODIHNIM! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368819_a_370148]
-
STELE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1899 din 13 martie 2016 Toate Articolele Autorului CĂUTĂTOR DE STELE Ca să devii un astronom, Să privești cerul prin ocheane, Să fii cercetătorul amator, Pierdut prin a stelelor oceane. Mă plimb prin infinitul Univers, Pierdut prin vaste galaxii Caut să-ți scriu noul meu vers, Transformat în alte poezii. Doar tu târziu în noapte, Rătăcești pe cer în căutare, Ca să găsești o stea departe, Pierdută undeva sub Soare! Referință Bibliografică: CĂUTĂTOR DE STELE
CĂUTĂTOR DE STELE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368880_a_370209]
-
creieru-mi golesc , îmi las circumvoluțiunea stearpă și mă .. încet... desbetelesc de vocile ce nu sunt harpă . eu vreau să tac acum . nici ieri, nici mâine... eu vreau să tac nedefinit, vreau sufletul să-mi fie pâine și ochii un albastru infinit. renasc umil,doar colb pe cărăruie firavă zbatere de vânt speranță-n inima încă e vie eu vreau să tac într-un cuvânt. UITAT-AM... uitat-am azi de cele sfinte și cerul nu mai da folos, uitat-am rostul
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
cotă de literatură și banalități iremediabile cu pretenție de operă, dacă au cumva impresia că eu am de gând să îmi încalc principiile prin a sta la rând și a scoate bilet la ușa lor, iar pe deasupra, că am la infinit răbdare să-i citesc și chiar să-i laud ca să am acces la picioarele tronului celor trei, patru artiști supravegheați de către ei, nu pot decât să le pun în vedere că se află în fața celei mai mari erori din viața
ARTIŞTI ŞI GRAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368888_a_370217]
-
iubirea eternă care nu mai cere sărutări și mângâieri ale trupului și nu are îngustimea înțelegii unui suflet ci merge dincolo la tot ce ne înconjoara, la tot ce există la îmbrațișarea totală a vieții pe care o acoperă cu infinita iubire a universului. Acolo, aici și oriunde Dumnezeu este iubire. El fiind iubire, ne-a dăruit iubirea. S-a dăruit pe El Insuși spre a înțelege iubirea tot așa cum Iisus S-a dăruit pe cruce pentru noi. Cu iubire în
IUBIREA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368909_a_370238]
-
odihnește bucuria, Iar în liniștea din fire, Pacea și-a găsit menirea. Nu-i furtună să nu tacă Înaintea dragostei... Iar Cuvântul să prefacă Valul într-o pajiște. Pacea-n dragoste e cânt E o clipă-nveșnicită Ce aduce orișicând Bucurie infinită. Pacea e izbânda-n lume... E un dar dumnezeiesc, Ce-i primit în clipe grele, Doar de cei care iubesc. Cluj Napoca, 4 decembrie 2015 Mâna păcii Mâna păcii m-a mângâiat Pe fruntea plină de zile Și nopți conturate în
DRAGOSTEA E PACE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369069_a_370398]
-
dușmanii de clasă și ai prigonii cum bine zicea cineva. Eram un om credincios și sânt credincios iar de multe ori în perioada asta mi-am pus întrebarea despre ceea ce susțineau și susțin unii oameni de știință, că universul este infinit. Să fie oare infinit, nu există așa ceva, infinit este ceva care nu se termină niciodată, nu se poate să nu aibe un capăt în afara faptului că poate fi o sferă, galaxia noastră, dar atunci și acestă sferă trebuie să fie
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE III de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370819_a_372148]
-
de vie în templul singurătății, sacrificată pe altarul iubirii, Ana își acceptă destinul și scrie. Uneori mă întreb, când mai doarme?! O foame nebună de cuvinte o stăpânește și dezlănțuită, fiecare suspin devine poezie. Captivă unei iubiri zbuciumate, poeta iubește infinit și sacru, încalcă reguli, îndură canonul umilinței și își găsește alinarea doar în poezie. Căderile o întăresc, iar suferința o înalță! Ana și-a construit universal ei liric, viața începe și se termină cu cel care îi este muză, oxigen
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
7. MANUELA CERASELA JERLĂIANU (București) - PRIN TRECEREA LUMII (versuri) Prin trecerea lumii reprezintă o altfel de peregrinare pe aripile visului și ale dorului, dincolo de nemărginire, spre eternitate. O trecere lină, murmurată, cu sufletul așternut în palme, ca felinar călăuzitor spre infinita lumină a lui Dumnezeu. Un nou prilej să spunem despre Manuela Cerasela Jerlăianu că ruga sa firească și plină de simplitate nu va trece neobservată, așa după cum fiecare nouă carte ce-i va purta semnătura va fi un eveniment în
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
adică în spațiul trăirilor dobândite pe calea ideilor recepționate. Marea autenticitate eminesciană își are aici una dintre rădăcinile sale. Opera poetică autentică este o intervenție în Absolut, o sinfonie ce vibrează în spațiu și timp definită la Spațiu și timp infinite, ea este, în fiecare Timp al său, o structurare ce tangențiază filozofia implicată, a noțiunilor fundamentale ale existenței. În măsura în care poetul răspunde în existența sa despre existență, avem clar ritmul interior al operei sale. Acesta, adică ritmul, nu este cadențare, ci
METAFORA CA RITM AL GÂNTIRII POETICE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370920_a_372249]
-
EYES ON THE BUS The weather drained from darkened clouds into the street, Like on the bus, those weeping eyes across from me. Would the weather, like the eyes perhaps, recall Some lost love, or some deep regret, or some infinite joy? Sometimes I guess the clouds, themselves, no longer suffer Șo many billions of tons of weight. They feel the breaking deep inside themselves And from then on there's nothing left to lose: they flood the park, the streets
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
PLÂNGEAU ÎNTR-UN TRAMVAI “Vremea curgea din norii negrii pe pavaj Că ochii plânși ce tocmai se suiseră-n tramvai Își amintea oare vremea, precum poate ochii, De vre-un iubit pierdut, de vre-un regret adînc, de vreo bucurie infinită? Uneori nici norii nu mai pot să-ndure Atâtea milioane de-apăsări. Simt cum rărunchii parcă li se rup, Și parcă nu mai au nimica de pierdut. Se tot revarsă-atunci pe câmp, pe streșini, Și-ii vezi curgând pe caldarâm
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
capul de capotă,simt sângele șiroaie ce-mi curge pe obraz,dar nu e cazul să abandonăm. Avem noroc că sunt copaci. Încerc să mă opresc într-unul ,dar nici volanul nu mă mai ascultă. Și cursa nebună , către minus infinit, continuă și pare că nu se mai sfârșeste.Însă la mine, ceasul sună întotdeauna numai dimineața și până la urmă ne oprim. De fapt ne pocnim cu zgomot infernal de un brad mare și bătrân. Airbagurile ni se aruncă drept în
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
așteaptă să-i spunem ce ne doare și face calea întoarsă pe unde a venit. Iar nouă ni s-a dilatat pupila din cauza mișcărilor unduitoare și incredibil de provocatoare. - Ai văzut ce bunăciune ? mă întreabă Marian după secunde de contemplare infinite. Pe-asta aș lăsa-o cu siguranță să-mi facă câte injecții vrea . Și nici n-aș sta cu spatele, ca să n-o tratez cu fundul, aș sta numai cu fața ! Mă uit la el și-mi vine să zâmbesc
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]