3,033 matches
-
pe figura de gigolo ieftin. Aceste tușe groase și gesticulaț ii exagerate sunt recuperabile nu numai din filmulețul cu care debutează existența Aglajei, filmuleț care devine subtil o mise-enabîme, cât mai ales din spiritul începutului cinematografului cu fascinațiile sale, cu inocența sa chiar și atunci când nu se dorește inocent. De fapt, ceea ce apare ca stângăcie își are un etimon stilistic în filmul mut cu aceste figuri pe care camera le fixează obstinat, ca și cum nu de mișcare ar fi interesată, ci de
Circul și nostalgia by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4077_a_5402]
-
interpretate de Marian Râlea, se caută și pe sine în toată istoria asta. Caută să înțeleagă acum ce nu a înțeles atunci. Fiindcă îi pasă. Îi privește pe cei din jur, care i-au populat copilăria întrun fel, cu aceeași inocență cu care îi vedem și noi. Desface un gest al Mamei, o vorbă a Bunicii, o uitătură a Bunicului pentru că simte că mai este, încă, ceva de înțeles. Că poți suferi, că poți să te înșeli. Că poți să ierți
Afară, în fața ușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5801_a_7126]
-
să esențializez poziția mea în univers, în această totalitate alcătuită de mine și lume. (Saer, 77). În consonanță cu Saer, Blandiana condamnă situația din țara ei dar, în ultimă instanță, reflectează asupra condiției umane și a momentelor ei de inflexiune - inocența, căderea, lașitatea, eroismul - și asupra morții satului care a devenit desuet în Europa din epoca globalizării. Totuși, nu aș dori să închei această prezentare fără a aduce în discuție optimismul existent în Proiecte de trecut. Cartea se încheie cu o
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
fără a reanima, prin citat cultural, o anume formă muzeificată, Brâncuși sugerează, într-o perspectivă eliberată atît de pragmatismul reprezentării cît și de bovarismul construcției imaginare, posibilitatea unei alte lecturi a sculpturii, mult mai apropiată de un anumit spațiu al inocenței. Cel de-al doilea front de luptă deschis împotriva sculpturii tradiționale, cel care ar corespunde aspirației postbizantine din opera lui Paciurea, este, și în concepția lui Brâncuși, tot unul cu sursă bizantină, și anume Rugăciunea. Numai că, spre deosebire de Paciurea care
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
Ivănescu) pe „cerul” tragicului miracol al lumii. Este de altfel o necontenită mirare de copil în poezia lui Ioan Es. Pop, care privește realitatea ca și cum ar vedea-o pentru prima dată și, cu un firesc care este numai al vârstei inocenței, o întoarce pe dos și-i cotrobăie, cum spunea Jean-Pierre Richard, „pivnițele”: „dar ce ochi mai limpede ca al meu vede lumina în sine,/ cu venele ei negre gata să plesnească,/ mai tulbure ca o placentă aruncată la gunoi,/ mai
Ioan Es. Pop în ediție completă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5757_a_7082]
-
practicat de către Joseph cu soția sa și aici avem o explicație directă a titlului. „Tiranozaur” este porecla pe care Joseph o dă unei soții supraponderale în urma diabetului de care suferă, o femeie cândva frumoasă și care are ca vină principală inocența. Victimele sunt calificate prin bunătate, esența sadismului constă în a îndrepta răul nu asupra celui care deja îl posedă, ci asupra celui cu adevărat inocent pentru a sublinia gratuitatea violenței și caracterul ei blasfemic. Celui pedepsit îi este atribuită drept
Oameni și câini by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4572_a_5897]
-
calificate prin bunătate, esența sadismului constă în a îndrepta răul nu asupra celui care deja îl posedă, ci asupra celui cu adevărat inocent pentru a sublinia gratuitatea violenței și caracterul ei blasfemic. Celui pedepsit îi este atribuită drept vină tocmai inocența, singurul fapt care contrazice flagrant acest principiu al răului absolut în măsură să legitimeze orice act violent. În acest sens, Hannah constituie turnesolul reacției violente, însă ea acționează în același timp terapeutic pentru Joseph, așa cum o face și puștiul cu
Oameni și câini by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4572_a_5897]
-
nu văd, însă, decât zâmbetul copilăriei și adolescenței în care s-au cunoscut. O, nu! Nu sunt niște "preafericiți", seninătatea lor nu e beatitudinea desprinsă de lume a eremiților. I-am văzut bând, sărutându-se, dansând. Castitatea lor e naturală, inocența lor nu e ridicolă, deși viața lor amintește de vechi și frumoase povești edenice. Povești care, iată!, pot coexista cu lolitele, madonnele și pamelele vremilor noastre. Dragii mei prieteni ironici, blazați și cinici, vă invit ca, măcar o dată, să ne
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
mai fi sângerie. Moartea, în primăvară în amintirea Marianei Marin Tinerețea aleargă pe gânduri, ochii ei plutesc în aerul subțire, nici o moarte nu o mai poate ajunge. Nici o moarte... pentru că tinerețea are la pieptul ei poezia învăluită într-o anume inocență; pentru că tinerețea stă aplecată asupra poeziei și nu vede moartea în razele soarelui. ...Poemul acesta agățat de primăvară, agățat într-o primăvară ca într-un desen absurd, bătut într-un cui, pe un perete al resemnării, de un pictor cenușiu
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
de culoare, ci un tînăr mexican, student și revoluționar (ceea ce ar face acțiunea FBI-ului încă mai abominabilă)? În mod cert, una din dimensiunile romanului este critica sistemului nord-american, capabil să-și devoreze proprii zei, și, mai ales, critica mitului inocenței: „M-am întrebat cînd au fost yankeii inocenți, atunci cînd i-au omorît pe indieni, cînd s-au lăsat pradă destinului neexprimat și au dat frîu liber ambițiilor continentale, de la Atlantic la Pacific, cînd anume?”. „Cooper spunea că nici un american
Diana, zeița înfrîntă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13498_a_14823]
-
unde trebuia să fie capul lui, era al muierii. Uite, domnule, s-a făcut dimineață, gândi el cu mirare." În Ediția Opere, Editura enciclopedică, 2002, dispare "ziua cea mare" și încărcătura filozofardă și Ilie Barbu își trăiește trezirea cu o inocență care pune accentul pe renașterea personajului. Deși fusese obosit, "murise", iată, e liniștit, cu ochii limpezi: "Ilie Barbu se trezi din somn cu ochii limpezi, ușor și liniștit, cu toate că se culcase seara frânt de oboseală. Se trezi ca de obicei
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
obloanele trase. Angajatul prăvăliei ne dădea atunci reviste "erotice" (Dumnezeu știe cum ajunseseră până acolo), La Hoja de Parra - "Frunza de Viță" - de exemplu, sau K.D.T., ale cărei reproduceri erau destul de realiste. Acele reviste interzise ar părea astăzi de o inocență angelică. De-abia se putea distinge un picior sau un sân, că dorința era ațâțată și confidențele se porneau. Totala separare a bărbaților de femei făcea mai arzătoare impulsurile noastre stângace. Chiar și acum, când îmi vin în minte primele
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
și în tot felul de alte recipiente, mai mult sau mai puțin identificabile, se adună toată tandrețea, ironia, patetismul, bogăția și disperarea mocnită a unei conștiințe neobosite și profunde. Neobosite prin puterea de a lupta cu neantul și profunde prin inocență, prin bucurie și prin împăcarea subînțeleasă cu ideea zădărniciei.
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
Ventura și Villemont vedeau Bucureștii din balon), nu-i decât un reportaj fără vârstă dintr-o realitate fără leac. Destul de subțire, ca imaginație, e un act din comèdia gazetelor, făcută să-i mire pe cei care le deschid cu prefăcută inocență. Așa află onestul locuitor al capitalei lui Gheorghe Manu, trecător grăbit pe lângă ministerele unde oficiau un Maiorescu sau Lahovary, ce pătimesc chinezii unui viitor atât de... prezent. Dincolo de numele prescurtate și „chinizate” (Caragiale își asumă barbarismul) după ureche, și nu
Două mii de chinezi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6563_a_7888]
-
pentru a nu spune prostia înzestrată cu bune intenții - modul absurd de a valida găsirea fericirii? Regizorul ne face atunci cu ochiul, toate celelalte rețete de fericire nu fac doi bani, doar prostia primește trofeul principal atât timp cât ea posedă cauțiunea inocenței. Mai este un fapt care atrage atenția în film, felul în care Woody Allen folosește câțiva actori consacrați hollywodian în roluri emblematice. Mereu astuțiosul Anthony Hopkins, alias Hannibal Lecter, devine aici un bătrânel aflat la andropauză, dezorientat de cura cu
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]
-
libertate spirituală pe care o propune și cititorilor, ca într-o aventură ireală alături de Micul Print (al lui Saint Exuperi era Micul Prinț), căzut și el pe Pământ, de aiurea, și căutând a recepta, a înțelege totul prin dezarmanta sa inocență, (Nu altfel se amuză Alice în Țara Minunilor), așa că lectura acestui volum (ca de altfel a tuturor celorlalte purtând aceeași semnătură) este o curată și debordantă provocare. Ca pentru a se justifica, în fața celor ce ar putea să abordeze volumul
Cartea Micului Print (Șerban Foarță) by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/7646_a_8971]
-
ca un porc de crăciun fac tumbe clovni de ocazie grohăire solemnă scurmă în oasele îmbolnăvite ca un palimpsest obeliscuri se înalță în vocea de sânge răzbat prin difuzoare prin întunericul faraonic al sicrielor noastre străpung corpuri vii și sfâșie inocența strigătelor sub piele se strâng viermii ororii și colcăie în disperare ca niște vulcani gata să erupă trâmbițele ierihonului tulbură aerul cu sfârcuri feciorelnic vătămătoare când zidurile se cutremură de viermii tancurilor asediatoare hărți vechi mută țări în capul altor
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
o bancnotă mototolită iar celălalt cu un ciob de lentilă cu două găurele într-o parte 8. de cîte ori călătorește prin locuri pe care nu le-a mai văzut o simt mai moale mai catifelată poate vocația prieteniei poate inocența fugii gol pe gol între mine și gellu o carte mai demult respinsă de cenzură a mea? a lui? cuvinte ce n-au mai tulburat hîrtia s-au strecurat în iarbă și-au fost înghițite de-o broască țestoasă care
Scurta albastră by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/14999_a_16324]
-
la ea: - Ce cauți aici, nu vezi că ești prea mică? Anisia se opri pe scară. - Dar tu câți ani ai?, întrebă ea. - Eu am șaptesprezece, răspunse Ștefan. - Eu cinci. O vreme se uită la Ștefan, cu ochii de o inocență albastră, mirată de parcă ar fi urcat în cer. - Mda, ești cam mare, cugetă ea. - Ți-am spus că ești mică, sau ești și proastă?, îi zise el. Anisia se supără, se strâmbă la el și scoase limba și coborî scara
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
aproape și îmi aducea poezie. Mă amuza uneori că se conforma atît de tipic clișeului romantic, desuet, al poetului: aeriană, imagine clasică al acelui banal "cu capul în nori", desprinsă de orice realitate materială, mai ales bănească; inocentă, de o inocență și o puritate ce frizau, uneori, naivitatea. Și dăruită, o dăruire totală, caldă și tandră, în tot ce făcea, în poezia ei - marea ei poezie despre care nu vorbea niciodată - ; în prietenie - o generozitate aproape incredibilă și anacronică în pragmatismul
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
Iordan Chimet Poate nu e o simplă întâmplare evocarea de astăzi - Ajunul Crăciunului 2004 - a unei cărți, Antologia Inocenței, apărută în Ajunul altui Crăciun, în urmă cu un sfert de veac, în 1972: din nefericire, an de tristă memorie pentru vulnerabila societate de atunci, încolonată, încă o dată, pentru a traversa fără voia sa un alt tunel întunecat al istoriei
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
istoriei sale. Ar fi minunat să existe un sens - pe care l-am putea defini, cândva - care să lege cele două sărbători, pe cititorul de astăzi de cititorul de ieri. În ce mă privește, pot vorbi deschis despre geneza Antologiei Inocenței, fără reticențe, fără false orgolii sau false pudori: nu sunt autorul cărții decât în mică măsură. Cu excepția unui singur poem, textele și ilustrațiile volumului provin din marea artă a secolului XX. Și dacă nu mă regăsesc în postura, propriu-zis, de
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
Privit însă la lumina soarelui sau a lunii scânteiază divin. Și atunci înțelegi că ții în mână nu o schijă anonimă, fără valoare, ci un inel de aur făurit, poate, de zei - în mod sigur de zei - la începutul lumii: Inocența. Când în 1965, cel ce iscălește amintirile de față a putut reintra, datorită Destinderii, cu atâția din colegii săi de generație și alături de supraviețuitorii generațiilor mai vârstnice, în viața culturală - ar putea spune chiar, în viață, pur și simplu - s-
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
unui dialog uman autentic, sfidând canoanele ideologice cu publicul pe care-l visam. Trebuia să existe, ne spuneam, un program, o formă estetică inedită, un mesaj amețitor ca parfumul unei flori tropicale care să adoarmă vigilența cerberilor... Așa am descoperit Inocența, spiritul lumii pure, dinainte de păcat, simbolul copilăriei eterne: al Copilăriei și nu, strict vorbind, al copiilor. Din păcate la noi, a fost receptată, în general, ca o carte pentru copii. Trebuie s-o spun din nou, nu a fost bine
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
simbolul copilăriei eterne: al Copilăriei și nu, strict vorbind, al copiilor. Din păcate la noi, a fost receptată, în general, ca o carte pentru copii. Trebuie s-o spun din nou, nu a fost bine înțeleasă, căci era vorba de Inocența Adulților, și nu de Inocența Copiilor, aceștia din urmă au, oricum, atâtea privilegii, putându-se dispensa când vor de fantezia pauperă a Celor Mari. Asta nu însemna că mă așteptam la o bună primire, existau toate condițiile pentru a fi
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]