4,971 matches
-
în jocul dat -Pune corect bara de măsură în exercițiul formulat - Pune corect bara de măsură în exercițiul dat - În melodia dată, continuă corect cu duratele care lipsesc - Continuă cu unele omisiuni melodia dată PROBĂ DE EVALUARE - INTERPRETAREA VOCALĂ SI INSTRUMENTALĂ 1. Intonează gama DO, semitonurile și tonurile din gama, arpegiul și tonica. 2. Intonează tonuri și semitonuri în urcare și în coborâre pe anumite sunete. 3. Indică duratele și pauzele învățate și se vor interpreta în exerciții ritmice. DESCRIPTORI DE
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
cu spijin din partea învățătorului. PROBĂ DE EVALUARE - RECEPTAREA MESAJULUI MUZICAL Audiție muzicală: “Sârba în căruță”, de Gheorghe Danga “Anotimpurile”- Vara, partea I, de A. Vivaldi 1. Recunoaste elementele de limbaj muzical în operele audiate. 2. Diferențiază interpretarea vocală de cea instrumentală. 3. Desprinde mesajul cântecelor audiate. 4. Se manifestă dezinvolt în cadrul orelor de educație muzicală și-și formează deprinderea de a-și alege piesele muzicale preferate, argumentând alegerea făcută. DICȚIONAR MUZICAL a. Cântece și jocuri populare românești ALUNEL- vechi joc oltenesc
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
care a fost gândită inițial. ARIETTAarie redusă ca întindere. ARMONIA- disciplina teoretică muzicală care se ocupă de studiul relațiilor verticale realizate prin înbinarea sunetelor în acorduri, a înlănțuirii acestor acorduri. ATONALITATE- negarea principiilor tonalității și armoniei clasice. BAGATELA- piesă mică, instrumentală, ușoară și variată ca expresie și formă. BOLERO- dans popular spaniol de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, însoțit de cântec și acompaniat de castaniete. CADENȚĂ- formulă ritmico-melodică de încheiere a unei idei sau desfășurări muzicale. CADRIL- dans popular de perechi
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
multe instrumente solistice, cu acompaniament de orchestră, care se distinge prin complexitatea facturii și prin caracterul ei virtuos-tehnic. DUET- compoziție muzicală sau parte a unei compoziții muzicale care se execută pe două voci sau la două instrumente, grup vocal sau instrumental care execută o asemenea compoziție. ECOSEZA- dans popular scoțian din secolul al XVII-lea. FUGA- formă muzicală polifonică pe două sau mai multe voci, în care o melodie expusă de o voce este reluată pe rând de celelalte voci și
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
ale unui pendul, intervale egale de timp și care se întrebuințează în laboratoare, în muzică etc. MISA- compoziție muzicală polifonică pentru cor și soliști, scrisă pe textul liturghiei, care se cântă în timpul serviciului religios catolic. NOCTURNA- piesă muzicală, vocală sau instrumentală cu caracter liric, visător și melancolic. OMOFONIE- factură a unei piese muzicale caracterizată prin predominarea unei voci sau a unei melodii asupra celorlalte. ORATORIU- compoziție muzicală simfonică de mare întindere, scrisă pe o temă dramatică, pentru orchestră, cor și soliști
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
muzicale caracterizată prin predominarea unei voci sau a unei melodii asupra celorlalte. ORATORIU- compoziție muzicală simfonică de mare întindere, scrisă pe o temă dramatică, pentru orchestră, cor și soliști vocali și destinată a fi interpretată în concert. PARAFRAZĂ- piesă muzicală instrumentală de virtuozitate care constituie o prelucrare liberă a unei teme cunoscute. PASSACAGLIA- dans de origine spaniolă și italiană, cu mișcare lentă și gravă. PASTORALA- compoziție muzicală în care sunt evocate crâmpeie din viața câmpenească, rurală. POLCAdans popular originar din Boemia
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
ele să-și piardă individualitatea melodică. POLONEZAdans de origine poloneză, în tempo moderat și în măsura de ¾, cu ritm viguros și cu caracter maiestos, solemn, asemănător mersului. PRELUDIUpartea introductivă a uneipiese muzicale mai ample, prima piesă muzicală dintr-o suită instrumentală, piesă care precede o fugă sau un coral, piesă instrumentală independentă, scrisă și în formă liberă. RAPSODIE- compoziție muzicală, de obicei de formă liberă, compusă din motive și fragmente variate, inspirate adesea din folclor. RECVIEM- compoziție corală cu ochestra, alcătuită
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
în tempo moderat și în măsura de ¾, cu ritm viguros și cu caracter maiestos, solemn, asemănător mersului. PRELUDIUpartea introductivă a uneipiese muzicale mai ample, prima piesă muzicală dintr-o suită instrumentală, piesă care precede o fugă sau un coral, piesă instrumentală independentă, scrisă și în formă liberă. RAPSODIE- compoziție muzicală, de obicei de formă liberă, compusă din motive și fragmente variate, inspirate adesea din folclor. RECVIEM- compoziție corală cu ochestra, alcătuită din mai multe părți, scrisă pe textul liturgic al misei
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
și în formă liberă. RAPSODIE- compoziție muzicală, de obicei de formă liberă, compusă din motive și fragmente variate, inspirate adesea din folclor. RECVIEM- compoziție corală cu ochestra, alcătuită din mai multe părți, scrisă pe textul liturgic al misei funebre. RONDOpiesă instrumentală cu caracter vioi, a cărei temă principală revine periodic în cursul piesei, alternând cu diferite alte teme. SARABANDA- numele unui vechi dans spaniol, asemănător cu menuetul. SERENADA- compoziție muzicală, vocală sau instrumentală, alcătuită din mai multe părți, apropiată ca factură
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
scrisă pe textul liturgic al misei funebre. RONDOpiesă instrumentală cu caracter vioi, a cărei temă principală revine periodic în cursul piesei, alternând cu diferite alte teme. SARABANDA- numele unui vechi dans spaniol, asemănător cu menuetul. SERENADA- compoziție muzicală, vocală sau instrumentală, alcătuită din mai multe părți, apropiată ca factură de divertisment, nocturnăetc., cu caracter liric executată seara sau noaptea sub ferestrele cuiva, în semn de omagiu sau de dragoste. SIMFONIE- compoziție instrumentală amplă alcătuită din patru părți. SONATA- bucată muzicală pentru
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
spaniol, asemănător cu menuetul. SERENADA- compoziție muzicală, vocală sau instrumentală, alcătuită din mai multe părți, apropiată ca factură de divertisment, nocturnăetc., cu caracter liric executată seara sau noaptea sub ferestrele cuiva, în semn de omagiu sau de dragoste. SIMFONIE- compoziție instrumentală amplă alcătuită din patru părți. SONATA- bucată muzicală pentru unul sau două instrumente, alcătuită din trei sau patru părți, deosebite între ele ca structură, tonalitate, ritm etc., dar care se completează într.o succesiune logică și unitară. SONATINA- sonata de
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
TARANTELA- dans popular napolitan, executat într-un ritm viu. TOCCATA- piesă muzicală de virtuozitate pentru un instrument sau pentru orchestră, având un ritm sacadat. UVERTURAcompoziție muzicală pentru orchestră, concepută ca introducere la o operă, la un oratoriu, la o suită instrumentală etc. sau ca o lucrare independentă (alcătuită din trei părțiă. ELEMENTE DE CULTURĂ MUZICALĂ Eduard Caudella 1841 - S-a născut la Iași. A fost compozitor, profesor și dirijor român de origine italiană. După ce a urmat vioara și compoziția la Berlin
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
naționale în rândurile populației românești din Transilvania, Banat și Bucovina. Printre lucrările cele mai importante figurează: opereta “Crai Nou”, cantatele “Altarul Mănăstirii Putna” și “La malurile Prutului”, “Balada pentru vioară și pian”. A scris numeroase coruri, cântece și romanțe, muzică instrumentală, un mare număr de piese de dans, studii. Ion Vidu 1863 - S-a născut la Mânerău, lângă Arad. A fost un mare animator al vieții muzicale din Banat și un compozitor de seamă în domeniul muzicii corale. Multe din corurile
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
Rapsodia Română” în Re major, 2 suite în Do major, “Simfonia I înMi bemol major”, “Simfonia a II-a în La major”, “ Simfonia a III-a înDo major cu orgă, pian și cor”, 2 intermezzi, Poiemul simfonic “Vox Maris” - sonate instrumentale - diferite piese instrumentale - lucrări lirico-dramatice - piese vocale cu acompaniament de pian. Gheorhghe Cucu 1883 - S-a născut la Puiești, Tutova. A fost compozitor.a scris coruri laice și bisericești și cântece pentru copii, printre care se numără: “Haz de necaz
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
Re major, 2 suite în Do major, “Simfonia I înMi bemol major”, “Simfonia a II-a în La major”, “ Simfonia a III-a înDo major cu orgă, pian și cor”, 2 intermezzi, Poiemul simfonic “Vox Maris” - sonate instrumentale - diferite piese instrumentale - lucrări lirico-dramatice - piese vocale cu acompaniament de pian. Gheorhghe Cucu 1883 - S-a născut la Puiești, Tutova. A fost compozitor.a scris coruri laice și bisericești și cântece pentru copii, printre care se numără: “Haz de necaz”, “Cântec de dor
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
respect sau, după cum mai este el numit, principiul egalității umane fundamentale 25 (principiu considerat - pe bună dreptate în opinia mea26 - drept principiul fundamental al întregii moralități). Realiștii par să-l citeze, în schimb, doar ca principiu cu o justificare pur instrumentală (organizarea societăților occidentale actuale pe baza lui este singura în măsură să asigure, în cadrul acestor societăți, stabilitatea, ordinea și coeziunea socială etc.27). Spun "se pare", pentru că există, în scrierile realiste, unele exprimări care sugerează și contrariul 28. În orice
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în cadrul acestor societăți, stabilitatea, ordinea și coeziunea socială etc.27). Spun "se pare", pentru că există, în scrierile realiste, unele exprimări care sugerează și contrariul 28. În orice caz, interpretarea utilizării acestui principiu de către realiști ca principiu cu o justificare pur instrumentală în sensul menționat este, după cum îmi pot da eu seama, singura interpretare compatibilă cu exigențele metodologice realiste și cu ideea că are sens să distingem între o metodologie moralistă și o metodologie realistă în filosofia politică. Revenind la obiectivul precizării
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
referitoare la specificarea adecvată a conținutului conceptului de dreptate socială) este nejustificată ori indezirabilă (sau, în termeni pozitivi, teza că filosofii politici trebuie să-și întemeieze teoriile doar în baza unor argumente normative de natură politică, în sensul de argumente instrumentale guvernate numai de preocuparea pentru realizarea "obiectivelor fundamentale ale politicii", precum asigurarea stabilității, "ordinii, protecției, siguranței, încrederii și a condițiilor cooperării sociale"29); și 3) practica justificării unei concepții politice doar în baza unor argumente instrumentale de acest tip, fără
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în sensul de argumente instrumentale guvernate numai de preocuparea pentru realizarea "obiectivelor fundamentale ale politicii", precum asigurarea stabilității, "ordinii, protecției, siguranței, încrederii și a condițiilor cooperării sociale"29); și 3) practica justificării unei concepții politice doar în baza unor argumente instrumentale de acest tip, fără a utiliza argumente morale. Prin "realism radical" desemnez, în esență, acele concepții care neagă atât legitimitatea tezei că filosofia politică este o diviziune a eticii, cât și teza că uzitarea principiilor și valorilor morale în argumentarea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în opinia mea, realiștii s-au putut simți încrezători în legitimitatea și fezabilitatea proiectului alungării moralismului metodologic din filosofia politică nu numai pentru că s-au bazat și se bazează pe asumpții sau premise greșite în evaluarea șanselor argumentării de tip instrumental în rezolvarea problemelor de întemeiere pe care le întâmpină filosofii politici, ci și pentru că s-au sprijinit și se sprijină pe această formă deghizată (și neîntemeiată) de moralism, pentru că, în termenii lui Scheuerman, ei "au introdus prin contrabandă etica și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
mod consecvent realismul ca metodologie de argumentare: concepțiile referitoare la regulile dezirabile sau idealurile de organizare socială și politică. Nu văd nimic "nefezabil" - deși, desigur, aceasta nu înseamnă și că nu văd nimic indezirabil - în proiectul argumentării pe temeiuri pur instrumentale, de genul celor pentru care insistă realiștii, pentru sau împotriva acestui tip de concepții politice normative. Ca atare, în opinia mea, o distincție între moralism și realism rămâne, în principiu, posibilă, chiar dacă, desigur, una cu o arie de "aplicabilitate" mult
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moderat" împotriva ideii că filosofia politică este o ramură a eticii. În finalul capitolului anterior, am arătat că realiștilor le rămâne la dispoziție cel puțin un tip de concepții politice normative în privința cărora pot susține în mod consecvent argumentarea pur instrumentală drept singura metodologie adecvată: concepțiile referitoare la regulile dezirabile sau idealurile de organizare socială și politică. Ne putem imagina, așadar, că unii dintre ei s-ar putea grăbi să proclame: aceasta este calea de urmat pentru filosofia politică în ceea ce privește argumentarea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
vor protesta, cel mai probabil, împotriva acestui argument invocând faptul că, pentru a satisface exigențele principiul egalității (și libertății) umane fundamentale, o teorie politică nu trebuie să fie neapărat justificată pe temeiuri morale. Și o teorie justificată pe temeiuri pur instrumentale, de genul celor favorizate de realiști, poate fi compatibilă cu exigențele acestui principiu. Iar realiștii ar avea dreptate, desigur, în această privință. De altfel, cei mai mulți dintre ei apără, fie și numai în cazul societăților cu tradiție democratic-liberală, tot liberalismul sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de exigențele moralității. Mai mult, chiar și dacă acceptăm totuși, de dragul argumentării, distincția (absolută) între politică și dominație, aceasta nu înseamnă că realiștii radicali au dreptate în susținerea că o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată pe baze pur instrumentale. Nicio astfel de concepție nu poate fi justificată fără recursul la principiul egalității de demnitate și respect. Ideea că legitimitatea și nu dreptatea este "prima problemă" a filosofiei politice nu le aduce, așadar, niciun fel de avantaj realiștilor în disputa
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politică, alături de ideea că subiectul de interes al filosofiei politice este (sau, mai corect spus, ar trebui să fie) doar dreptatea ca valoare politică, nu și dreptatea ca valoare morală. Cum am putea însă să analizăm și să justificăm valoarea instrumentală a dreptății în realizarea obiectivelor fundamentale ale politicii fără să cunoaștem mai întâi ce este dreptatea? Utilizând o exprimare mai puțin academică, acest tip de argument pune "căruța înaintea cailor". În orice caz, în loc să respingă a doua premisă a argumentului
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]