2,101 matches
-
se distingea net de creștinism, motiv pentru care se uneau cu aceștia din urmă, pentru a-l combate. În campaniile contra perșilor, Galerius a constatat existența anumitor idealuri antimilitariste între maniheism și creștinism, ajungându-se la o stare de lucruri insuportabilă pentru păstrarea disciplinei militare și a orientării morale tradiționale din sânul armatei. Din acest motiv, și-a făcut o impresie nefavorabilă față de creștinii din Orientul Mijlociu, evaluând totdeauna creștinismul după părerea inițială pe care și-o formase despre dânșii. De fapt
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dacă nu În zahăr!”; „De mult orz crapă calul”; „Belșugul mâncărurilor oprește ascuțimea minții” etc.) „Cine dorește cel mai puțin, acela are nevoie de cel mai puțin.” (Publilius Syrus) Leacul oricărei dureri e răbdarea. (Nerăbdarea precipită lucrurile și le face insuportabile, pe când stăpânirea de sine le face tolerabile și, prin aceasta, treptat controlabile: „Ce n-a putut Îndrepta adevărul adesea a Îndreptat amânarea sau răbdarea”; „Răbdarea, timpul și banii aranjează toate lucrurile”.) Cine se stăpânește bine devine stăpânul celorlalți. (Există o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dar false stări iluzorii de fericire.) „Legea cea mai tainică și misterioasă a firii este că extremele se ating și contrariile se contopesc, se transformă unul În celălalt.” (St. Zweig) „Poți iubi așa de mult viața, Încât să-ți devină insuportabilă.” (L. Blaga) Cea mai mare nenorocire este aceea după care nu poți decât să râzi. (Absurdul nu ne lasă, Într-adevăr, drept replică decât perplexitatea sau râsul contrariant.) Cu absurdul nu poți lupta, spunea Constantin Noica: „E ca și cum ai lupta
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din mituri, legende, basme sau povestiri. Aceasta, probabil, pentru că vede În lumea simbolurilor un mijloc excelent de a-și cultiva capacitatea empatică: proiectându-se, pentru câteva momente, În imaginarul situației mitice, el poate nu numai să se elibereze de afecte insuportabile, de tentații sau dorințe indezirabile (care gestează În cămările ascunse ale subconștientului său și pe care, În condiții normale, nu reușește să le actualizeze sau să le conceptualizeze cu claritate), dar chiar să-și realizeze În acest plan imaginativ unele
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dramatice fără precedent, stranie fiind acum și violența percepției poetice și a corespondențelor, lumina orbitoare devenind, astfel, în poezia La celălalt capăt, un semn thanatic și, în general, senzualității difuze de altădată, îi corespunde acum o copleșire dusă până la limita insuportabilului, a simțurilor"126. Apropiat modelului internațional de critică, asemănându-se stilului eseistic adoptat de Alex Ștefănescu, Nicolae Manolescu grupează, în volumul Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu. Poezia., Brașov, Editura Aula, 2002, articole consacrate analizei poeziei Anei Blandiana, publicate în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și amprentele... Vecin 1: (la ureche) Pînă la urmă tot te învăț eu să pupi... Vecin 4: Ia! Auziți! Cred că le-am reparat pe toate! Auziți! (declanșează soneria cîtorva ceasuri, apoi la toate; soneriile și bătăile ceasurilor devin asurzitoare, insuportabile) Vecin 1: (lui Vecin 4) Termină cu hîrburile astea! Oprește-le, n-auzi! (Vecin 4, însă, e fericit și nu aude) Oprește-le că ți le sfărîm de cap! (Vecin 4 tot nu aude, dar strigătul puternic al lui Vecin
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cît și de aceea marxistă, a angajării În revolta socială (cum face Houellebecq). Dacă Martin Page scrie literatură, Înseamnă că el are altceva de spus, și anume un al treilea discurs: „A fi pentru sau Împotrivă era pentru el o insuportabilă limitare a unor Întrebări complexe.” Inspirat de literatura lui Boris Vian, cea din Spuma zilelor, el nici nu se preface nici nu desface: el iese din lume, undeva la marginea ei. Antoine, de altfel, stă În Montreuil, adică În zona
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să spargă fiolele una cîte una. Ce vrăji mai făcea Zora? Devenise cea mai periculoasă criminală În serie din propriul apartament, răpunînd cu focuri de armă ba un frigider, ba o mobilă, În fine, lucruri, enervante, de la un moment dat insuportabile. A, da, și pentru că avea bani, cumpărase toate camerele clădirii În care locuia, neputîndu-se Înțelege cu vecinii și achiziționîndu-le pe rînd pe rînd locuințele. Lăsase liberă doar o Înca cameră, În afară de a ei, providențial, pentru o eventuală revelație care se
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
va fi întotdeauna refuzată posibilitatea de a-și identifica „partenerul”, căci „dublul” său relațional este o umbră, o fantomă sau o bănuială. Regimul supravegherii se definește printr-o reciprocitate trunchiată: lipsește celălalt, care totuși există și acționează. Aceasta face supravegherea insuportabilă, dincolo de orice incidență politică sau etică, oricât de grave ar fi ele: suntem doi fără să fim doi. Urmăritorul se ferește să fie văzut, se sustrage, își camuflează prezența, dar urmăritul știe că individul e prin apropiere, că dă târcoale
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
unei închisori ce-și generează propriile practici de control intern, căci aici, mai mult ca oricând, totul se joacă în jurul pragurilor: se pândește din spatele ușilor, oamenii se strecoară pe lângă ferestre... Și, în cele din urmă, privirea devine de-a dreptul insuportabilă, dacă nu sfârșește prin a deveni - culme a liberalizării! - o sursă de plăcere clandestină pentru tânăra nesupusă pe care mama decide să o sancționeze drastic. Ea vrea să „știe tot” și nu admite nici o fisură în exercitarea vigilenței sale. Casa
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
tocana: era groaznică; m-a consolat el că de vină a fost sarea, că era expirată și stricase mâncarea, apoi a comandat niște pizza. Tocana a ajuns în coșul de gunoi și s-a grăbit să-l golească, mirosul era insuportabil; el e de vină: n-a aruncat tocana la ghenă, a pus-o în strachina din casa scării, unde vecinii hrăneau cățeaua blocului; aceasta nu era prin zonă, dar cei șase pui ai ei, abia înțărcați, lacomi și durdulii, au
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
chinuri omenești. Să le analizăm În continuare. 1. Plânsul Este manifestarea fizică, exterioară a durerii, a suferinței, a deznădejdei. El este Întotdeauna sincer și exprimă o stare de sfâșiere interioară, o durere sufletească sau morală, dar și o durere fizică insuportabilă. Dar plânsul nu este numai suferință, el este și descărcare. Este forma de exteriorizare a durerii. Poate fi și expresia regretului legat de o pierdere ireparabilă, dar și expresia bucuriei regăsite, la care nu s-a sperat, pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mult mai rapidă, acceptată doar în cazul cuplurilor fără copii și în situația în care căsnicia nu a durat mai mult de un an. S-a constatat că, în multe situații, victimele violenței recurg la divorț doar atunci când situația devine insuportabilă. Cele mai frecvente cauze pentru care nu se recurge la divorț sunt: a) Teama de agravare a violenței partenerului în cazul în care victima deschide proces de divorț. b) Teama de dificultățile materiale care ar surveni după divorț. c) Riscul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
rol? Cum putea fi sigur cineva? N-a ajuns la nicio concluzie și era tulburată de sănătatea precară a lui Michel. Avea acum peste 70 de ani și dusese o viață destrăbălată risipindu-și proprietățile și averea. Iernile pariziene deveniseră insuportabile pentru el, și în 1925 se instala pentru o parte din an în blândul Monte Carlo. Marguerite, în vârstă de 22 de ani, l-a urmat. La Monte Carlo putea să citească în liniște. A citit biografii ale personalităților istorice
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
un prusac care luptă cu rușii albi împotriva bolșevicilor; Conrad, cel mai bun prieten al lui Eric din copilărie, față de care este atras emoțional și sexual; și sora lui Eric, Sophie, a cărei dragoste neîmpărtășită pentru Eric devine o povară insuportabilă pentru toate personajele pe măsură ce povestea evoluează. Nu era oare aceasta situația lui Yourcenar? Își trăise viața într-o serie de locuri îndepărtate (în Europa și mai târziu pe insula ei din Maine), iar descoperirea că Fraigneau era veșnic indisponibil o
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ca și pentru aspectele din roman referitoare la rolul omului în cosmos. turul acestei închisori a fost în centrul credințelor pe care Yourcenar își construise propria ei viață, mai ales porțiunile ei nomade. Ca și el, fusese extrem de mândră, deseori insuportabilă. Există multă autobiografie în conceperea acestui homo universalis renascentist neliniștit. Chiar și așa, vremurile se schimbaseră. Nu mai erau anii '20 când ea ca și eroul ei fictiv căutase să-și descopere identitatea prin călătorie, chiar dacă pământul de-a latul
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
deoarece contactul cu această lume mondenă va descoperi în Ella înclinații frivole și resurse de perfidie. Lovit în sentimentele sale, dominat de incertitudine în privința Ellei, Ștefan pleacă pe front, ca sublocotenent de rezervă, cu speranța unei eliberări din situația morală insuportabilă în care se afla. Ideea că în lipsă va fi înșelat de Ella devine, însă, un fel de obsesie urmând ca verificarea faptului, prin dovezi sigure, să pună capăt acestei întrebări chinuitoare. Pentru a obține aceste certitudini liniștitoare, Gheorghidiu urzește
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acestei forme de frustrație, mai complexă, care angajează personalitatea subiectului în întregime, ne vom concentra atenția în mod deosebit în lucrarea de față. Concretizată în stări penibile de tensiune, în stări fiziologice și psihologice dezagreabile, în stări de neliniște deseori insuportabile etc. Vezi: J.R. Fishman, D.A. Hamburg, J.H. Hadlon, J.W. Mason, B. Sachar: Emotion and adrenal cortical resurses to a new experience, AMA Arch Ger Psych., 1962, nr. 6; L. Lewi: The urinary autput of adrenalin and nor-adrenalin durind pleasant
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
un doctor/ că-mi încărunțesc degetele pe cărți/ caută bătrâne un doctor/ și uită supărările/ că suntem europeni și aproape medievali/ costume cu pene avem și frumoase cu sâni/ cântați" etc. (ca zarea rotundă). Chiar și împinsă, altădată, până la limita insuportabilului, a izbucnirii, cu o patimă abia estompată, în elanuri autodistructive (într-un text ironic din Punțile Stalinskaya, intitulat Paul Valéry a spus-o cel mai bine: totul se schimbă, în afară de avangarde, mărturisește chiar că "mă gândesc cu nostalgie la un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
himerei estetice: "poemul acesta/ n-ar fi trebuit să existe/ numai umbra sa/ aroma neînchipuită a vocalelor/ veșnicia dintre sunete/ gestul irepetabil al buzelor mele// acest poem/ se zbate printre/ cuvinte/ (oh crede-l crede-mă/ ne iubim imens)// memoria/ insuportabila mea povară/ îl copleșește/ simt abia mai respiră/ se încovoaie se stinge/ acest poem/ risipit/ printre bietele mele cuvinte". Sunt convinsă că Nicolae Manea, cel aflat mereu, în viață, la hotarul țării bursucilor, va fi aflat, măcar după trecerea dincolo
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ironice artes poeticae din carte. Plasată, de altfel, în finalul cărții (putând fi citită, așadar, și ca anticipare a viitoarei opțiuni auctoriale), această promisiune de detașare totală care este La patrie. adio se dovedește de fapt o lucidă mărturie a insuportabilului sentiment al ființei poetice: "pentru că sunt ateu/ pentru că nu mă tem de dracul/ pentru că mă tem de dumnezeu/ pentru că mor de foame într-un oraș străin/ pentru că m-au lăsat fără casă/ pentru că nu m-au omorât de tot/ pentru că
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a secolului al XVIII-lea se va eclipsa în fața adevăratei voastre glorii; acest secol superb, al Luminii și al crimelor, trebuie să se umilească în fața virtuților voastre modeste și a prețioasei simplități a obiceiurilor, simplitate pe care a avut îndrăzneala insuportabilă să o numească barbarie..." "Secole ale cavalerilor, continuă Richelieu, în fericita voastră nevinovăție, religia, onoarea și virtutea au fost flăcările sacre care v-au luminat și v-au călăuzit". E de la sine înțeles că această dorință de a întoarce cursul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
e puterea. P. scrie, în esență, istoria unui sentiment (iubirea) și îi analizează degradarea progresivă până ce iubirea coboară aproape de abjecție. Destinele personajelor sunt luate de valul unei pasiuni obscure, demențiale și duse spre limita de jos a existenței lor (limita insuportabilului). Luciditatea mărește forța pasiunii, dar nu o apără de suferință și cădere. Cel mai iubit dintre pământeni este un roman de dragoste și un roman despre mitul fericirii. Fericirea prin iubire, cum zice naratorul (eroul) la sfârșit, parafrazându-l pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
pe toți neputincioșii și intriganții din întreprindere, care organizează împotriva ei o cabală, dejucată în cele din urmă. Pensiunea doamnei Olimpia înfățișează o ambianță feminină bucureșteană în 1944. O patroană se zbate pentru ca pensiunea ei să reziste, în tot mai insuportabilele condiții ale războiului, fiind imaginată în ultimele scene a transporta manifeste și arme pentru forțele patriotice antinaziste etc. Piesele lui Ș., conformiste ideologic, nu excelează nici prin construcția unor situații și personaje, nici prin tensiunea ideilor, meritul lor constând în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
a citit unor voluntari belgieni un articol de presă ce relata un incendiu. Textul suna astfel: „Incendiul a trezit întreaga stradă. Locuința familiei X ardea. Pompierii încercau cu orice preț să salveze copiii. Țipetele mamei care-și striga copilașul erau insuportabile”. Într-un caz, Leyens preciza că drama avusese loc într-un oraș din Belgia; într-altul, anunța că incendiul se produsese în Marea Britanie. Apoi, el a propus participanților să descrie emoțiile pe care le resimțiseră victimele. Psihologul a constatat că
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]