2,079 matches
-
din care unii se vor înscrie ca nume de referință în elita intelectuală a țării, alții vor deveni vocile provinciei. Trebuie spus însă, că parcurgând istoricul școlilor de la înființare și până la al Doilea Război Mondial, constatăm că figurile marcante ale intelectualității române aparțin generațiilor ce au absolvit înainte de Primul Război Mondial. Generația lui Iorga de la Liceul Laurian din Botoșani sau cea a lui Lovinescu de la "Nicu Gane" din Fălticeni sunt, de fapt, cele ce au conferit faima de "focare de cultură
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
constituie un moment de referință în istoria intelectualilor provinciei, contribuind la reconstituirea profilului acestei categorii sociale. În Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea (2002), istoricul francez specialist în istoria elitelor intelectuale, Christophe Charle, subliniază necesitatea unei istorii comparate a intelectualității pentru crearea unei imagini europene de ansamblu, deplângând în același timp precaritatea studiilor (chiar lipsa, în unele țări) pentru Europa de Est. Istoricul propune, de asemenea, patru direcții de cercetare, una dintre ele constituind analiza comparată a funcțiilor sociale ale unor instituții
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
istoria națională, dar a implicat apoi desfășurarea unui proces de unificare de o mare complexitate. Chiar dacă soluțiile și politicile propuse nu au avut întotdeauna efectul scontat, învățământul secundar și structura școlară au reușit să confere totuși temelia pentru formarea viitoarei intelectualități. Atmosfera culturală din licee, întreținută atât în cadrul procesului didactic, cât și prin activitățile extrașcolare, s-a dovedit a fi extrem de benefică pentru tinerii elevi, școala reușind să își îndeplinească rolul de formator de cultură generală și educație morală. Cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
înfăptui nimic fără a se afla în prealabil într-un spațiu determinat 24. Acțiunile indivizilor și mai ales ale elitelor locale coagulează și conferă substanță teritoriilor marginale. Coeziunea regiunii analizate se reflectă însă mai ales în atmosfera culturală întreținută de intelectualitatea locală ce promovează spiritul și particularitățile zonei prin instituții și publicații ce adesea au luat numele provinciei, devenind promotoare ale unui localism cultural bogat. Chiar dacă zona pe care o investigăm a fost asociată adesea "focarelor de cultură", termenul de localism
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a canalizat energiile creatoare în jurul unor reviste sau grupări locale. Pentru ținutul Botoșanilor, edificatoare sunt Junimea Moldovei de Nord și Revista Moldovei, coordonate de Constantin Iordăchescu și Tiberiu Crudu. Prima publicație apare în perioada 1919-1921 și se identifică cu eforturile intelectualității locale de a contribui la înfăptuirea idealului național prin creații cu rădăcini în cultura poporului, cuprinzând în paginile sale folclor, critică literară, articole științifice, scrieri socio-politice, sub semnătura animatorilor culturali ai zonei - majoritatea cadre didactice -, dar și colaboratori din capitală
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe prima poziție, cu 107 creații lirice tipărite în cei patru ani de apariție. Nu au lipsit nici paginile de proză, folclor, critică literară, studii de istorie, dar nici cronicile vieții social-cultu-rale siretene. În eforturile de publicare a acestei reviste, intelectualitatea locală nu s-a bucurat de o prea mare susținere. Lipsa subvențiilor, dar și a oricărui sprijin mult așteptat din partea Societății pentru cultura și literatura română din Bucovina, au determinat nenumărate apeluri ale redacției către publicul cititor 42. În cei
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al maturizării culturale, din contră, discrepanța dintre capitală și periferii denotă tocmai progresul cultural extrem de incipient la nivelul întregii țări, iar centralizarea excesivă face drumul spre modernizare mult mai anevoios. Localismul creator a pus în valoare cultura periferică animată de intelectualitatea provincială urbană. Pentru nordul Moldovei, raportarea continuă a acestei intelectualități la Eminescu și Iorga, pe care zona îi revendica mai mult poate decât se conectau ei înșiși la locurile natale, denotă deznădejdea unui colț de lume prolific, dar uitat de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
denotă tocmai progresul cultural extrem de incipient la nivelul întregii țări, iar centralizarea excesivă face drumul spre modernizare mult mai anevoios. Localismul creator a pus în valoare cultura periferică animată de intelectualitatea provincială urbană. Pentru nordul Moldovei, raportarea continuă a acestei intelectualități la Eminescu și Iorga, pe care zona îi revendica mai mult poate decât se conectau ei înșiși la locurile natale, denotă deznădejdea unui colț de lume prolific, dar uitat de lume, de fapt, ignorat de centru. În Bucovina nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în cadrul mișcării iconariste. Totuși, apropierea iconariștilor de politica extremei drepte a diminuat, într-o anumită măsură, asumarea principiului "arta de dragul artei". Pe de altă parte, cel puțin pentru județele nord-moldovenești din Vechiul Regat, prin exploatarea localului și doar a localului, intelectualitatea s-a provincializat și mai mult, iar creația provincială este și astăzi, în mare parte, o necunoscută. Distanța geografică față de centru s-a dovedit destul de lungă, căci așa cum argumentează și Mihai Dinu Gheorghiu în reconstrucția mecanismului de promovare a grupării
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
include nu doar creații literare, ci și producția intelectuală științifică. O altă dilemă a vizat selecția intelectualilor pe criterii de vârstă. Dacă am lista doar intelectualii născuți în decada 1900-1910, educați în sistemul de învățământ secundar și universitar interbelic, imaginea intelectualității interbelice locale ar fi una denaturată, căci în zonă s-au remarcat, alături de generația tânără, și figuri intelectuale din generațiile formate înainte de Primul Război Mondial. Ignorarea acestor personalități nu ar conferi mai multă veridicitate, ci, din contră, ar distorsiona reconstituirea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ale culturii naționale. Localismul creator contribuie, în limite sale, la consolidarea acestei culturi, dar mai ales la construirea unei identități locale și la ridicarea prin cultură a provinciilor marginalizate. Din acest motiv, dicționarele locale de personalități și monografiile își promovează intelectualitatea pe un ton adesea apologetic, în timp ce la centru, receptarea acestora se produce uneori cu circumspecție, prin prisma unei critici exigente a operei. Autorii nord-mol-doveni ce reușesc să se impună în literatura națională, de cele mai multe ori se deprovincializează, devenind parte a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prin identitatea sa și prin valențele pe care le conferă "naționalului", lucrarea de față a încercat să surprindă construcția categoriei sociale a intelectualilor ce au purtat pe umerii lor progresul provinciei prin cultură. Intelectualii din nordul Moldovei, ca parte a intelectualității românești, apar, în deceniile interbelice, ca rodul unor reprezentări și raporturi (între individ, educație, muncă sau cultură). În acest sens, ei au fost definiți ca grupul socioprofesional creator și distribuitor de cultură, plasat cu preponderență într-un câmp cultural, în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
écrivain roumain au XIX-e siècle: typologie sociale et intellectuelle", în Cahiers roumains d'etudes littéraires, nr. 2, 1980; Ladislau Gyémánt, Mișcarea națională a românilor din Transilvania între anii 1790 și 1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986; Alexandru Tonk, "Formarea intelectualității române din Transilvania și Liceul Piariștilor din Cluj", în Studia Universitas Babeș-Bolyai. Series Historia, 1968. 20 Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualității românești din Transilvania și Banat în epoca modernă, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; Ladislau Gyémánt, School as a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
națională a românilor din Transilvania între anii 1790 și 1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986; Alexandru Tonk, "Formarea intelectualității române din Transilvania și Liceul Piariștilor din Cluj", în Studia Universitas Babeș-Bolyai. Series Historia, 1968. 20 Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualității românești din Transilvania și Banat în epoca modernă, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; Ladislau Gyémánt, School as a Link between the Intelligentsia and the People Regarding the Romanians of the First Half of the 19th Century, Comitetul Național al
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Gyémánt, School as a Link between the Intelligentsia and the People Regarding the Romanians of the First Half of the 19th Century, Comitetul Național al Istoricilor din România, București, 1985; Mihai Pârvulescu, Rolul școlii bănățene în procesul de formare al intelectualității românești în secolul XIX, s.n., Cluj-Napoca, 1998; Idem, Școală și societate. Contribuție la cunoașterea formării elitelor românești din Banat în secolul al XIX-lea, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2003; Iacob Mârza, Școlile superioare de la Blaj și rolul lor în procesul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
XIX, s.n., Cluj-Napoca, 1998; Idem, Școală și societate. Contribuție la cunoașterea formării elitelor românești din Banat în secolul al XIX-lea, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2003; Iacob Mârza, Școlile superioare de la Blaj și rolul lor în procesul de formare al intelectualității române din Transilvania, s.n., Cluj-Napoca, 1985; Remus Câmpeanu, Intelectualitatea română din Transilvania în veacul al XVIII-lea, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999. 1 Christophe Charle, Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea, Editura Institutul European, Iași, 2002. 2 Pierre
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la cunoașterea formării elitelor românești din Banat în secolul al XIX-lea, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2003; Iacob Mârza, Școlile superioare de la Blaj și rolul lor în procesul de formare al intelectualității române din Transilvania, s.n., Cluj-Napoca, 1985; Remus Câmpeanu, Intelectualitatea română din Transilvania în veacul al XVIII-lea, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999. 1 Christophe Charle, Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea, Editura Institutul European, Iași, 2002. 2 Pierre Bourdieu, Economia bunurilor simbolice, Editura Meridiane, București, 1986, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
p. 118. 79 T. Chelariu, Zilele și umbra mea, vol. II, p. 49. 80 Ibidem, p. 50. 81 G. Tașcă, " Problema șomajului", în ALACI - Revistă lunară de studii și cercetări economice, II, nr. 2, 1933, p. 7. 82 Puiu Gârcineanu, "Intelectualitate și omenie", în Vremea, nr. 392, 1935, p. 3. 83 Mircea Eliade, "Simplu intermezzo", în Vremea, nr. 394, 1935, p. 3. 84 N. C. Angelescu, "Rolul intelectualului", în Vremea, nr. 397, 1935, p. 3. 85 Ș. Bârsănescu, Politica culturii, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
încercat să dea naștere unei noi mișcări de idei. François Dosse descrie în cartea sa o revoluție a științelor sociale, dar nu face apel la ideea de transdisciplinaritate. Cred că prin transdisciplinaritate vom ajunge în viitor la o paradigmă a intelectualității care va depăși paradigma încă limitată pe care unii ar dori să o centreze prea mult pe științele sociale. Chiar dacă științele sociale au progresat deoarece țin cont de noțiuni de antropologie, economie și de istorie, le lipsește relația cu conceptele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la faza ei de posomorâtă copilărie - neliniștește și incită la reacțiune.” „Formula intelectualismului” este constant promovată de K. prin ancheta deschisă încă din numărul inaugural asupra unor fenomene precum existența unui tip de intelectual autohton, manifestarea unor „direcții noi de intelectualitate pură”, practicarea ortodoxiei, opusă tendinței de integrare europeană, intelectualismul ca formulă călăuzitoare în estetică și filosofie. Răspunsurile vin de la Tudor Arghezi, C. Rădulescu-Motru, Dan Rădulescu, N. Davidescu, Radu Dragnea, Mihai Ralea. Reacțiile și ecourile suscitate de anchetă și de articolele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
a lui Perpessicius, Scut și targă, conținea însemnări pe raniță, cu emoție profundă dosită sub un aer de falsă superficialitate. În fond atmosfera era înrudită cu aceea din poezia lui Rimbaud, specializat în poezia haiducilor nostalgici, setoși de vagabondaj, de intelectualitate și de mirosul crud al ierburilor, iar executații în șanț dintr-o poezie erau rude cu soldatul în putrefacție din Le dormeur du val: Din șanț executații privesc cu ochiul fix Spre stelele sublime ce ard în depărtare Și-n
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
forma ei cea mai crudă". Burghezia, o clasă socială nou constituită, este încă slabă din punct de vedere economic și neunitară. O categorie socială aparte o reprezintă intelectualii, care, chiar și atunci când provin din rândul boierimii, se alătură burgheziei. Această intelectualitate furniza elementele funcționărimii. Numărul funcționarilor era relativ ridicat, reflectând, pe de o parte, un fenomen firesc de dezvoltare a statului modern, dar, pe de alta, și anumite fenomene nesănătoase"323. Eterogenă și marcată de contraste, societatea românească a veacului al
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
asupra gândirii și scriiturii baudrillardiene în radicalismul care a apărut în Franța în 1960, mai ales că revoltele de atunci nu au avut un scop eminamente social sau politic, ci au cuprins și mișcări împotriva metodelor, disciplinelor, discursurilor și teoriilor intelectualității universitare. Aceste schimbări și tendințe care începeau să prindă formă în acele mișcări își găsesc unele roade și în lucrările din prima parte a operei sale, în care reflecțiile sociologice se împletesc cu cele legate de marxism și semiologie. După cum
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
morală, de elegie și vis eminescian, de reticență sentimentală și efuziune a dorinții sublimate în poezie, în evoluția erotică dintre cele două personagii". Finalul articolului va fi plăcut, cu siguranță, lui Lovinescu. Iată-l: "Desfășurându-se într-un cerc de intelectualitate, de poezie și subtilă analiză sufletească, romanul Mite rămâne una dintre cele mai prețioase contribuții ale d-lui E. Lovinescu și cea mai complexă, de până acum, evocare a erotismului eminescian, fals interpretat uneori sau trivializat de atâția biografi sentimentali
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
viața". În cazul lui Lovinescu, personajul este o conștiință melodramatică ce a prins de veste că trăiește într-o melodramă și, de aceea, caută să iasă din ea. Nici într-un caz deci nu poate fi vorba despre lipsă de intelectualitate, despre paseism și romanțare, de vreme ce acestea sunt "înrămate" într-un roman dilematic, conștient de capcanele melancoliei și de proximitatea permanentă a clișeului (formula lui Paul Cernat, "romanul retro", este de aceea invocată cu folos și pentru romanele în discuție). De la
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]