9,535 matches
-
Caragiale. La prima vedere textele din aceste secțiuni țin mai mult de critica și istoria literară decât de politică. Rolul foarte controversat jucat de Nae Ionescu (mentorul de necontestat al tinerei generații din jurul anului 1927) în foarte agitata viață politică interbelică, opțiunile doctrinare de tinerețe, atât de discutabile, ale lui Cioran, Eliade, }uțea sau Noica, dar și cochetăria lui Caragiale cu partide având idelogii diferite (în jurul anului 1900) situează și aceste texte în imediata vecinătate a comentariului politic. Studiile despre generația
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
mai aduc prea multe revelații (firesc, la mai bine de 15 de ani de la apariția lor), dar ele au meritul de a fi deschis interesul pentru studierea acestui grup intelectual compozit, cu un rol atât de controversat în cultura română interbelică și, ulterior, prin destinul postbelic al unora dintre componenții săi. E de remarcat și faptul că studiul din 1988 este suficient de metaforic și evaziv (chiar și așa este un miracol că a putut să apară în faza ubuescă a
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
drepturi și ea), dintr-un șir de instituții care par că nu fac o literatură, însă-i căftănesc, din cînd în cînd, istoria. Așa o editură ai să găsești, la inițialele CR, în bibliografiile întocmite pe la sfârșit de belle-époque. În interbelicul ,târziu" avea deja blazon. Prin '60 -'70 era, precum Minerva, ori Eminescu, umbra listelor de ,apariții". În '80, dimpreună cu ,magazinul" ei de cărți, se cam făcuse legendă, de-acum. Friguroasa casă cu odoare. Cartea Romînească încleie azi, vechilor ei
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
jumătate dintr-o) carte de bucate... Nu m-aș gîndi în ruptul capului la Proust dacă un avocat la care, îndrumat de Haikis, ajunge tînărul Stănescu, rămas pe drumuri prin București, nu l-ar pomeni pe Balzac. Sînt, încă din interbelic (față de care un optzecist nu poate să n-aibă ceva slăbiciuni...), două ,modele" care se-nlocuiesc și se înfruntă. Două scheme de despărțire a vieții în publică și privată. E clar că oricît de César Birotteau în mizerie ar fi
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
limbajului de lemn, o formă sui generis de sofistică. Logoree mecanică, fără idei, fără culoare stilistică, acesta era jargonul politic funcțional pe durata unei jumătăți de secol de propagandă comunistă. O perioadă în care muza oratoriei, înfloritoare în parlamentul nostru interbelic, a amuțit. Mai grav, acest jargon a contaminat toate domeniile vieții sociale și spirituale. Rămășițele lui, din nefericire, ne mai supără încă, agravând falimentul moral. Se știe, discursul politic univoc, excluzând orice opoziție, nici măcar nu era compus de cei care
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
noi fiind cei mai la est), lucrurile sunt atât de tulburi. Nu cumva ar trebui să vorbim de efectul acestui tip de discurs anihilant, efect scontat de eminențele cenușii ale sitemului? Disecând ne putem elibera și reorienta. Nici în periaoda interbelică politica nu mergea de mână cu morala, dar discursul parlamentar, rostit de oameni talentați, cultural bine formați, putea să încânte până acolo încât să smulgă și aplauzele opoziției. Nu mă pot abține să nu exemplific. în 1935, fizicianul D. Hurmuzescu
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
anunța din subtitlu ,eseu despre vârstele interioare"; în 2004, o astfel de mențiune lipsește, dar parcurgerea vârstelor interioare ale creației argheziene urmează aceeași logică. Nici în bibliografia critică eseul lui Dumitru Micu nu s-a actualizat semnificativ. Referințele lui (cele interbelice), nu prea multe, au rămas aceleași. S-au adăugat câteva trimiteri sporadice și tangențiale la interpretările Dorinei Grăsoiu și ale Marianei Ionescu, ale lui Nicolae Balotă, Alexandru George, Adrian Anghelescu, au fost valorificate descoperirile mai noi, dintre care reeditarea corespondenței
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
gen, siluete de scriitoare adevărate. În Studii de literatură feminină de Elena Zaharia-Filipaș sunt analizate, grupat ori separat, autoare aflate în nișe valorice distincte. Scriitoare de calibru (Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette-Yvonne Stahl, Georgeta Mircea Cancicov, Dana Dumitriu, Ileana Vulpescu), promisiuni literare interbelice deturnate de instalarea comunismului (Ioana Postelnicu, Lucia Demetrius, Cella Serghi) și autoare, așa zicând, înduioșătoare ca Sofia Nădejde, venerabilă ,bunică a literaturii feminine de la noi". Ce strânge la un loc aceste nume, care este firul conducător urmat și expus de
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
Monica PAVEL 229 RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE New legal Concepts în the XXIst Century Global Society: from "Global Good Governance" to "Global Eco-diplomacy" Mădălina Virginia ANTONESCU 239 RECENZII Anemari Monica Negru (editor), Alexandrina Cantacuzino și Mișcarea Feministă din anii interbelici Viorella MANOLACHE 257 Roberto Fai, Frammento e sistema. Nove istantanee sulla contemporaneità Ioana Cristea DRĂGULIN 263 Milovan Djilas, Conversații cu Stalin Nicolae DRĂGUȘIN 267 Note despre autori 275 Instrucțiuni pentru autori 283 Instructions to authors 286 EDITORIAL Alegerile prezidențiale din
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
and Ideologies, vol. 5, nr. 14, vara, 2006, p. 9. La Carte des droits fondamentaux de l'Union européenne, art. 23. Le Bart, Christian, Le discours politique, PUF, Paris, 1998. Petrescu, Alexandra, Rolul femeilor în luarea deciziei politice în perioada interbelică. O introducere, en VOINEA, Camelia Florela (editeur coordonateur) - Decizia - o formulă interdisciplinara: elite, mentalitate, gen și modelare în decizia politică, L'Université de Bucarest, 2007. Rovența-Frumușani, Daniela, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, Bucureșzi, 2012. Tănase, Ionuț, Comunicare politică
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Vancea, Ștefan, Curs de ecologie generală, Editura Universității "Al. Ioan Cuza", Iași, 1972, p. 17, quoted în Marinescu, Daniela (2010), Tratat de dreptul mediului, ed. a IV-a, Editura Universul Juridic, București, 1972, p. 55. RECENZII Oferta "diferenței": feminismul românesc interbelic [The Offer of "Difference": Romanian Interwar Feminism] Anemari Monica Negru (editor), Alexandrina Cantacuzino și mișcarea feministă din anii interbelici, Vol. I, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014, 320 p. Volumul Alexandrina Gr. Cantacuzino și mișcarea feministă din anii interbelici - publicat
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
2010), Tratat de dreptul mediului, ed. a IV-a, Editura Universul Juridic, București, 1972, p. 55. RECENZII Oferta "diferenței": feminismul românesc interbelic [The Offer of "Difference": Romanian Interwar Feminism] Anemari Monica Negru (editor), Alexandrina Cantacuzino și mișcarea feministă din anii interbelici, Vol. I, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014, 320 p. Volumul Alexandrina Gr. Cantacuzino și mișcarea feministă din anii interbelici - publicat de Monica Negru - se (auto)recomandă a fi un demers pertinent-necesar pentru consemnarea și investigarea fenomenului studiat prin utilizarea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
românesc interbelic [The Offer of "Difference": Romanian Interwar Feminism] Anemari Monica Negru (editor), Alexandrina Cantacuzino și mișcarea feministă din anii interbelici, Vol. I, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014, 320 p. Volumul Alexandrina Gr. Cantacuzino și mișcarea feministă din anii interbelici - publicat de Monica Negru - se (auto)recomandă a fi un demers pertinent-necesar pentru consemnarea și investigarea fenomenului studiat prin utilizarea a două metode fundamentale, concretizate în modalitatea arhivată, indicată pentru a confirma faptul că etapă/perioadă feminismului - că formulă exclusiv
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Sainte-Croix, Isabela d'Aberdeen și Temair, Cécile Brunschvicg etc.), definiție conceptuală acceptată în defavoarea și în contradicție cu sensul cuvântului denunț, vehiculat de majoritatea lucrărilor/studiilor focalizate pe problematică feminismului (în genere). Dacă volumul de față cartografiază diversitatea și amploarea feminismului interbelic, meritul acestuia consista în a evidenția aderarea fără rezerve (și) a formulei românești la trend-ul occidental, accentuând un anumit tip de individualitate activă. Conștientă de datele și de regulile sistemului politic în care acționează, competența comunicațional, aceasta revendică (pe
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
texte, 1838-1929), 2002, Gisela Bock, Femeia în istoria Europei. Din Evul Mediu până în zilele noastre, 2002; Alin Ciupală (coord.), Despre femei și istoria lor în România, 2004; Ghizela Cosma, Femeile și politica în România: evoluția dreptului de vot în perioada interbelică, 2002; Olivia Toderean, Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, 2003 etc.]; a doua mențiune subliniază ideea că mișcarea feministă rămâne o temă de actualitate și pentru spațiul științific românesc, remarcând efectul de sincronism, de integrare a acesteia (chiar dacă se
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
între/dintre emițătorul și receptorul materialului arhivat, operație întreprinsă cu instrumente istorice ilustrative utilizate în/pentru particularizarea corelației cu nuanțe recesive între/dintre loc - procedura de analiză - construirea și interpretarea unui corpus de texte, intuind prin mișcarea feministă din anii interbelici un spațiu privilegiat/ un indiciar. De asemenea, se precizează - din perspectiva modalității istorice sugerate de Michel de Certeau -circumstanțele evenimentului fondator, se studiază parcurgerea intervalelor de timp din existența mișcării feministe, prin raportare la anterioritate-posterioritate și se mizează pe constituirea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Cristea, I. G. Ducă, D. I. Ghica, Vladimir Ghica, Olga Grigorovici, Victor Mihaly, Vespasian V. Pella, Maria Pelivan, Aglaie Rosetti sau Tudor Vianu etc. Un al doilea pilon de rezistență al volumului rezidă în/din argumentarea reperelor proiectului/ programului feminismului românesc interbelic căruia i se acordă și i se recunoaște statutul de mișcare, în accepția mixturii realizate între reflexele/ reacțiile sufragismului și declanșarea unei analize politico-culturale. Spațiul politico-cultural este dominat și revendicat de rigorile logicii tradiționale și de dinamică/arterele modernității democratice
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
conflict/raport, diferența este conceptul care posedă dimensiuni istoriciza(n)te, fiind considerat semn/ semnal cultural - politic. Facil de dedus din selecția și publicarea documentelor cuprinse în volumul de față, impulsul și dorința perseverența de maturizare ale mișcării feminismului românesc interbelic sunt revăzute prin filtrul diferenței, transmise explicit de inițiativă/intenția Alexandrinei Cantacuzino, aceea de a pregăti politicește, prin acțiuni eficiente, un partid politic independent, ca formulă/ program, care să dispună atât de îndreptățire politică, cât și de forță. Bine proporționata
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Micii Înțelegeri Feminine", sau colaborarea constantă cu Societatea Națiunilor etc.)]. O atare apariție editorială, serios documentata (a se vedea materialele publicate în carte, relevante pentru problematică expusă), confirmă valoarea documentara a volumului Alexandrina Gr. Cantacuzino și mișcarea feministă din anii interbelici care propune și permite o cunoaștere directă/o relectura avizata a portativului feminismului interbelic românesc, ale cărui aspecte particularizante sunt revăzute/regăsite în profiluri țări, nepartaja(n)te și în lansarea unei oferte neobstrucționate a diferenței: o invitație - în stilul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
serios documentata (a se vedea materialele publicate în carte, relevante pentru problematică expusă), confirmă valoarea documentara a volumului Alexandrina Gr. Cantacuzino și mișcarea feministă din anii interbelici care propune și permite o cunoaștere directă/o relectura avizata a portativului feminismului interbelic românesc, ale cărui aspecte particularizante sunt revăzute/regăsite în profiluri țări, nepartaja(n)te și în lansarea unei oferte neobstrucționate a diferenței: o invitație - în stilul Hortensiei Papadat - Bengescu - de a sparge ultimele valuri de receptare și de a le
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
exacte, nu-i așa?), volumul "cercetătoarei" cercetate și scuturate de Mircea Iorgulescu este de fapt un rechizitoriu construit pe o teză aberantă. În conformitate cu aceasta, Cioran și Eliade ar fi fost antisemiți și legionari/ legionaroizi de la începutul activității lor, în România interbelică, și până la moarte, toată opera fiindu-le impregnată de antisemitism și fascism. Iar culpa lui Ionesco (fiindcă trebuie să aibă și el una) este aceea de nu-i fi denunțat public pe cei doi, continuând să întrețină relații de prietenie
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
la fel cu Ťstudiulť Alexandrei Laignel-Lavastine. O carte slabă, făcută să producă zgomot, o carte în care sunt folosite procedee incorecte. A-i numi defectele nu înseamnă însă a contesta existența unei forme specifice și criminale de fascism în România interbelică, nici a antisemitismului Ťlarvarť ce avea să devină de stat între 1938 și 1944, nici a adeziunilor lui Mircea Eliade, Emil Cioran și a altor intelectuali din generația lor, dar și din alte generații, la legionarism." (pp. 62-63). Cu finețe
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
generații, la legionarism." (pp. 62-63). Cu finețe disociativă și exactitate documentară, operând contextualizările necesare și refuzând comoda perspectivă ulterioară a denunțătorilor de profesie, Mircea Iorgulescu stabilește partea de vină a lui Eliade și Cioran, deriva lor ideologică dinspre finalul epocii interbelice, regăsită în clar în Anii '30. Extrema dreaptă românească (1995) de Zigu Ornea și în alte surse bibliografice. El nu apără, deci, ceea ce este de neapărat: inflexiunile extremiste din tinerețea celor doi autori. Dar nici nu le prelungește, abuziv, asupra
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
fie prin suspendarea lui voluntară, fie prin erodare naturală, prin lenta epuizare a resurselor. Și totuși, dincolo de aparența acestei fatalități pe care cei cincizeci de ani de comunism au acreditat-o, instituția salonului avea o istorie glorioasă. În toată perioada interbelică, ba chiar și cîțiva ani după încheierea oficială a celui de-al doilea război mondial, Salonul Oficial a constituit un adevărat reper pentru coerența și soliditatea fenomenului artistic românesc. Loc de întîlnire pentru sute de artiști, spațiu al democrației reale
Salonul Oficial, între memorie și proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10690_a_12015]
-
se adresau aceluiași public, în sens larg, dovedește atît vigoarea și siguranța de sine a creației, cît și maturitatea și siguranța gustului. Întrerupt din dinamica lui firească și continuat abuziv și alienant de formele mimetice descrise mai sus, Salonul Oficial interbelic devine, în mod paradoxal, nu un reper al memoriei, ci un proiect al prezentului și ipostaza unei aspirații. Încercarea de a reconstitui un Salon Oficial, cu actorii și, în bună parte, cu lucrările care au animat peste două decenii de
Salonul Oficial, între memorie și proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10690_a_12015]