1,946 matches
-
1989), cea a pașapoartelor (D-L nr. 10/1990), organizarea Guvernului (D-L nr. 10/1989), texte pentru Constituție, precum și abrogarea unor legi anterioare din regimul trecut ș.a. 14. În calitate de purtător de cuvânt al Ministerul Afacerilor Externe, a răspuns la interpelările făcute în Parlament, în legătură cu publicarea în Ungaria a unor cărți despre Transilvania, statutul Academiei Române de la Roma, cazul atașaților culturali ș.a. A susținut în Parlament proiecte de legi inițiate de Ministerul Afacerilor Externe (legea referitoare la încheierea tratatelor Legea nr. 4
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
O întrebare îmi irita omușorul. I-am dat drumul, aproape indignat: inegalabile maestre, cum a fost cu telegrama către Ceaușescu, în chestiunea sceptrului, cum i-ați putut trimite telegramă unui uzurpator, unui impostor? Dali nu s-a arătat surprins de interpelarea mea, e drept, prea subit nepoliticoasă. Mi-a răspuns pe loc, după ce și-a frecat fin vîrfurile mustăților cu o pilișoară gravată Avida Dolars: uite ce, i-am trimis telegrama, e-adevărat, dar în secunda următoare mi-a sunat în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mă refer este dat de Adevăr și metodă, lucrarea lui Gadamer. În finalul Părții a doua, II, 3, c): "Preeminența hermeneutică a întrebării", se spune că întrebarea deschide "obiectul" interpretării, istoric în esența sa, aparținând tradiței; așadar, întrebarea este dovada interpelării venite dinspre obiect către subiectul interpretării (hermeneutic), mai bine zis, dinspre orizontul celui dintâi către orizontul celui de-al doilea, în sensul fenomenului "fuziunii orizonturilor", propriu scenariului hermeneutic. Punerea întrebării deschide acel obiect, pentru ca acesta să-și elibereze sensul, care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
calitatea noastră de a fi cei ce întreabă și cei afectați de cuvântul tradiției."29 Tocmai de aceea, "obiectul" poate fi provocat pentru a intra oricând într-o relație hermeneutică; înțelegerea, ca scop al experienței hermeneutice, este posibilă tocmai pentru că interpelarea dinspre tradiție către un subiect poate veni oricând: totuși, numai atunci când acesta din urmă "știe" să interogheze el însuși ... întrebarea venită dinspre tradiție: "A înțelege o întrebare înseamnă a o întreba."30 Reflexivitatea întrebării, a celui care este afectat de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un spectacol la care participă gonaci, câini, public - Își maschează emoțiile, motivațiile, trăirile. Vânătoarea cu gonaci este un subiect care trezește controverse și emoții, nu numai În Franța, ci și În Anglia. Au loc, În ultimul timp, numeroase dezbateri publice, interpelări parlamentare, Încercări de a pune În afara legii acest vechi obicei. Ce anume trezește aceste patimi? Această practică cinegetică are o puternică valoare simbolică, „ea construiește imaginea unei naturi inexorabile, corespunzând unei societăți implacabile, dominate de legea celui mai puternic”. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
primatului românesc în administrație și în economie, precum Octavian Goga și Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu constata existența unui număr îngrijorător de mare de străini în întreprinderile implicate în asigurarea apărării naționale 688. Plecând de la această constatare, el adresa guvernului o interpelare. Apreciind că plana încă pericolul restaurării habsburgice asupra țărilor membre ale Micii Înțelegeri, șeful liberalilor georgiști își exprima nemulțumirea pentru faptul că politica educațională guvernamentală neglijase pregătirea unui personal calificat pentru fabricile producătoare de armament. El atrăgea, de asemenea, atenția
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
afirma că Uzinele Reșița erau nevoite să accepte schimbările prevăzute în proiectul de lege, pentru a asigura preponderența numerică a angajaților de origine română 694. Preocupat de soarta românilor aflați în afara granițelor țării, deputatul georgist Radu Lascu, adresa o nouă interpelare, ministrului de Externe, Nicolae Titulescu, în martie 1935, apreciind că românii din Albania, Serbia, Ungaria, Banatul sârbesc și U.R.S.S. erau supuși unei politici de deznaționalizare 695. PNL-Gheorghe Brătianu aducea, din nou, în atenția opiniei publice problema politicii guvernamentale față de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
al provinciei. Astfel, georgiștii constatau că guvernul ignora soluția sugerată de ei, de a rezolva problema numărului mare de străini așezați în zonele de graniță ale țării, prin colonizarea elementelor românești din afara granițelor. Probleme asemănătoare au fost ridicate și în interpelarea adresată de C.C. Giurescu, în noiembrie 1936, miniștrilor Afacerilor Străine și Agriculturii. El cerea, în plus, lămuriri despre motivele în baza cărora Oficiul Colonizărilor a preferat să colonizeze, în Cadrilater, români din Cehoslovacia și din Bucovina. Potrivit deputatului georgist, măsura
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgist, măsura nu era corectă, deoarece românii din Bulgaria și Ungaria care solicitau repatrierea erau mai rău tratați în țările din care proveneau 697. În martie 1937, același deputat georgist a adresat miniștrilor de Interne și de Externe o nouă interpelare, referitoare la politica de colonizare. După ce a reamintit situațiile în care diferite guverne române i-au nedreptățit pe românii macedoneeni, refuzându-le colonizarea, C.C. Giurescu a trecut în revistă zonele din țară în care românii se aflau într-o situație
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
circulau în presă, privitor la posibilitatea negocierii unei convenții militare între România și U.R.S.S. Exista temerea că, în eventualitatea unei agresiuni din partea Ungariei, se punea problema deschiderii granițelor României, pentru armata sovietică. Deși Ministerul de Externe a răspuns la interpelare, dezmințind orice tratative cu U.R.S.S. pentru încheierea unui pact de asistență mutuală, Gheorghe Brătianu a adresat, la 26 noiembrie o nouă întrebare, referitoare la această problemă. Deși se pronunțase în repetate rânduri împotriva politicii revizioniste promovată în special de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
românești și a aliatelor sale o orientare nouă, chiar în momentul în care la Paris, se crea un guvern mai sensibil la influențele partidelor de stânga și de extremă stângă 805. La 15 iunie 1936, președintele liberalilor georgiști depunea o interpelare pe biroul Camerei Deputaților, cerând lămuriri în legătură cu o afirmație insuficient clarificată a președintelui Cehoslovaciei, Eduard Beneș. Vorbind despre hotărârea celor trei state membre ale Micii Înțelegeri de a se apăra după un plan comun, în condițiile în care Anglia și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mutuală semnate în cursul anului 1935, între Franța și U.R.S.S., pe de o parte și între Cehoslovacia și U.R.S.S., pe de altă parte. Pornind de la unele afirmații ale autorului cărtii, Atta Constantinescu și, apoi, Gheorghe Brătianu au adresat interpelări guvernului. Ei cereau, din nou, lămuririri despre negocierile româno-sovietice privind încheierea pactului de asistență mutuală, inițiate de Nicolae Titulescu, reamintind că acesta le negase, în mod repetat. Gheorghe Brătianu atrăgea, de asemenea, atenția, asupra ideii că statul urma să aloce
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1934, p. 13. 724 Articolul "Destindere". "Mișcarea", nr. 896, 13 ianuarie 1934, p. 1. 725 Ibidem; Irina Livezeanu, Cultură și naționalism în România Mare 19181930, traducere de Russo Vlad, Editura Humanitas, București, 1998, p. 281. 726 Răspunzând la Cameră unei interpelări venite din partea georgiștilor și a național-țărăniștilor, pe tema asasinării premierului, I.G. Duca, V. Iamandi afirma: "ați crezut că veți putea clădi pe acțiunea aceasta a tineretului [...] o nouă acțiune politică [...] De aceea sunteți responsabili de ceea ce s-a întâmplat în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ceea ce au putut face anterior ceilalți actori implicați. Înverșunarea normativă a statului pervertește spiritul contractualizării și le apare actorilor locali ca un simptom al slăbirii savoir-faire-ului său559. În privința politicilor sociale și urbane, suntem încă departe de acest joc sperat al interpelărilor reciproce între stat și colectivitățile locale care ar trebui să întrețină dezbaterea publică locală și să tonifice democrația de proximitate. Dimpotrivă, atunci când "proceduralizarea" acțiunii publice face și mai dificilă identificarea responsabilităților politice, ea contribuie la descurajarea cetățeanului obișnuit care caută
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care compun sistemul politic al orașului. Acesta cuprinde nu numai executivul municipalităților, ci și așezămintele publice ale cooperării intercomunale, administrațiile publice locale diverse, prefectul, serviciile statului și actorii asociativi și privați implicați în acțiunea publică. Prin analiza deliberărilor, negocierilor, a interpelărilor, uneori discrete, alteori publice, care însoțesc punerea în practică a acțiunii publice, putem urmări activitatea politică. Numai atunci când modalitățile de guvernare vor fi supuse evaluării democratice, pe care orașul o va face în formele cele mai inedite, se va dovedi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a fost studiată cu atenție de H. Lommel (1930, pp. 219 sqq.), care și-a extins analiza și la multe alte fragmente din G³th³, precum și la termeni ca y³h -, „criză, moment crucial” (Bartholomae, 1904, col. 1291) sau, mai probabil „Întrebare, interpelare” (Kellens, 1987b, p. 247) -, saoșyant, „cel care face să prospere (existența)”, de unde și semnificația „salvatorul care va veni” (forma verbală este cea a unui participiu viitor), care nu este neapărat limitată la sfera rituală (contrar lui Kellens, 1974; cf. Kellens-Pirart
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este închisă"92. Corespondența lui Iorga demonstrează că era în permanent contact cu evreii, mai ales cu intelectualii, care apelau la el ca la apărătorul lor în orice caz de discriminare antisemită. La 26 februarie 1929, Iorga a făcut o interpelare în Cameră în legătură cu transferul ilegal al unui profesor de matematică evreu din motive antisemite. Proaspăt apărutul cotidian "Apărarea națională" al Ligii Apărării Național Creștine (LANC) a lui Cuza, nota: "Iorga, apărătorul jidanilor", explicînd că "Iorga nu are nimic mai bun
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ligii Internaționale a Drepturilor Omului și Dimitrie Apostoliu, din Comitetul Național Româno-American pentru Drepturile Omului au atras atenția asupra abuzurilor din România. Majoritatea vorbitorilor au avut posibilitatea să-și expună mărturiile mai pe larg decît de obicei, datorită faptului că interpelările erau făcute de Richard Schulze, membru al comisiei, unul dintre autorii Moțiunii 317 a Camerei Reprezentanților, din 1979, care protesta împotriva derogării prezidențiale. La trei zile după încheierea audierilor, Jimmy Carter și Nicolae Ceaușescu au făcut un schimb de mesaje
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării; adoptă legi constituționale, organice și ordinare; este bicameral (Senat și Camera Deputaților); membrii Parlamentului sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat; exercită control asupra guvernului, are drept de interpelare și de anchetă; Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului român; este responsabil în fața Parlamentului; Autoritatea judecătorească Administrația publică Avocatul poporului: este numit de Senat, pe o perioadă de 4 ani; veghează asupra respectării drepturilor și a libertăților
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
fiind format din Camera Deputaților și Senat. Parlamentarii erau aleși prin vot cenzitar. Dezbaterile parlamentare începeau în luna noiembrie cu „mesajul tronului”, rostit de rege, și se încheiau cu răspunsul Parlamentului la mesajul tronului. Deputații și senatorii aveau drept de interpelare, cerând miniștrilor să răspundă pentru anumite decizii și acte politice. b) Principalele teme de dezbatere la începutul secolului XX Între anii 1895-1907, principalele teme dezbătute de Parlamentul României au fost: modernizarea societății; problema agrară; politica de încurajare a industriei; necesitatea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
evaluează, la solicitarea Ministerului Sănătății, recomandările formulate de către comisiile de specialitate teritoriale pentru trimiterea la tratament medical în străinătate a unor categorii de bolnavi; ... h) colaborează cu structurile de specialitate ale Ministerului Sănătății în vederea elaborării și transmiterii răspunsurilor la întrebările/interpelările parlamentarilor, precum și a punctelor de vedere asupra propunerilor legislative, cu impact în domeniul sănătății, cu respectarea termenelor legale în vigoare, în funcție de obiectul de activitate specific al fiecărei comisii. ... i) stabilește competențele incluse în pregătirea pentru specialitate; ... j) alcătuiește tematicile examenului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277908_a_279237]