2,710 matches
-
mare poet, el a aspirat spre straturile înalte ale sublimării. Evident că nu era mulțumit cu cât deprinsese la școală, fie ea și cea a studenției vieneze, din moment ce el însuși, în aceeași epistolă citată anterior, face afirmația justă că renașterea intuitivă (s.n.) a gândirii lor (Kant și Schopenhauer, n.n.) în mintea mea, cu mirosul specific de pământ proaspăt al propriului meu suflet, nu s-a desăvârșit încă13. Principiul fenomenului în cauză este surprins în toată complexitatea lui de Amado Alonso în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în timpul practicii studențești pe mai multe șantiere. Se aflase deja, de mai multe ori și în anii de stagiatură, în ipostaze numeroase de-a căuta, de-a afla și de-a aplica soluțiile cele mai potrivite. Spiritul său introvertit, meticulos, intuitiv, îl ajuta să nu fie pripit. Așa cum croitorul bun măsura și cerceta stofa de mai multe ori până se hotăra să taie, să croiască, Bițu era vestit printre colegii săi pentru prudență, cumpătare, pricepere de-a intui și găsi soluția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
spirituale. Cealaltă e o dimensiune reintegratoare și se înfăptuiește prin ritualul funerar. „Ca să iubești lumea, trebuie să te lași străpuns.” Ea reușește să înțeleagă lucruri pe care eu, în schimb, nu le înțeleg imediat; intelectul ei e cu siguranță mai intuitiv și mai prompt decât al meu. Reușește până și să instaureze contacte directe cu alte ființe sau cu lumea fenomenală. Posedă o forță extremă ce se manifestă prin implicarea unor energii supranaturale. Aia reușește să vorbească cu strămoșii ei defuncți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
deoarece cei mai mulți membri activează conduite particulare, în funcție de natura situației și capitalul simbolic al partenerului de rol. Reperele tipologice ale culturilor de acest gen sînt Orientul Apropiat, Balcanii, Asia, Africa și America de Sud, care produc strategii de deschidere de sine mai spontane, intuitive, contemplative, colectiviste. Subiecții acestor culturi sînt centrați în mai mare măsură pe relații decît pe sarcini și eficacitatea acțională. Din aceste motive, într-o tranzacție comercială, de exemplu, dezvoltarea încrederii reciproce constituie primul pas care trebuie parcurs. Asemenea culturi sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
salutară. La nivel organizațional, diferențele privind dimensiunea masculinitate-feminitate, după Hofstede (1981/2001), sînt legate de: tipul de management, modul de rezolvare a conflictului, recompensele valorizate, rețeaua de lucru, interacțiunea interpersonală, motivația de bază. Astfel, tipul de management este mai mult intuitiv, cu preocupare pentru consens în culturile feminine, și mai mult asertiv și autoritar în culturile masculine. Rezolvarea conflictului se realizează prin negociere și compromis în culturile feminine și prin luptă și agresivitate în cele masculine. Recompensele valorizate sînt calitatea vieții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
filosofia. Proiectam deja o imagine "romantică" a filosofului în devenire, care ascultă muzică rock și citește pe nerăsuflate - și, adesea, pe neînțelese - tot ceea ce publica cea mai activă editură din acest domeniu, Humanitas. Apare, la același moment - anii 1992-1995 - oarecum intuitiv, dar și din cauza "efectului de imitație", ideea "imaginii publice": obligatoriu păr lung, vestimentație în stilul vedetelor rock, aer de "geniu neînțeles". În liceu mi-am cunoscut viitoarea soție (eram în vacanța dintre clasa a X-a și a XI-a
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
practic zadarnice. La recuperarea bolnavilor afaziei vasculari s-a constatat ca determinanți: recuperarea spontană în primele trei săptămîni de la debutul accidentului vascular cerebral, efectul exercițiilor de vorbire sistematice, aplicate fie de specialistul neuropsiholog, fie de aparținătorii bolnavului într-o manieră intuitivă și psihoterapeutică asociată. Gradului de recuperare a afazicului depinde de următoarele: - gravitatea deficitului afazic după încheierea recuperării spontane; - nivelul restantului funcțional, al educației și nivelului de folosire a limbajului; - forma clinică de afazie; - implicarea bolnavului în tratamentul recuperator; - colaborarea familiei
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
exercițiilor de observare și orientare în spațiu, iar caietele 2 și 5 sunt rezervate exercițiilor de identificare a formelor, materialelor și jocurilor de asociații de idei. Caietele 3 și 6 sunt pentru exercițiile de observare și identificare a cifrelor numerelor intuitive (1 - 5). Copilul cu creionul în mână se implică în execuția unei serii de comenzi. Primul caiet cuprinde 23 de comenzi din care amintim : - să identifice și să coloreze o imagine dintr-o mulțime, pe criteriul dimensiunii;copilul trebuie sa
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
semantică a exprimării; - exercițiile de fixare și automatizare a coordonării neuro-musculare ce permit realizarea trecerii de la pronunția unor consoane cu ocluzia velară a fluxului nazal (de exemplu p, pa) la consoane cu suflu nazal m. Exercițiile se adaptează accesibil, progresiv, intuitiv, conștient și programatic fiecărui pacient până la instituirea unor automatisme corecte în exprimare. (228, 322) II.5.3. Protocoale tehnice în recuperarea tulburărilor pronunției în prima regiune de articulare Prima barieră articulatorie este formată din ocluzia bilabială necesară pronunției consoanelor p
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
atribuirile pe care le facem cu privire la un stil vestimentar sunt mediate de genul social (masculin/feminin) al observatorului. În această direcție, Sarah J. Sweat și Mary A. Zentner (1985) au probat legătura dintre tipul psihologic (extrovert, introvert, sensibil, sentimental, rațional, intuitiv), genul social și percepția stilului vestimentar (dramatic, natural, romantic și clasic) (vezi figura 3.1). Stilul dramatic, identificat deseori cu "ținutele extreme", a fost menționat de subiecți drept cel mai neconvențional comparativ cu celelalte trei și a fost perceput de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
măsură. Nu credem că lipsa de interes pentru trecut și interesul exacerbat pentru prezent și mai puțin chiar pentru viitor sînt perspective suficiente. Poate nu găsim acum prea multe argumente pentru a demonstra necesitatea identității în diversitate, dar la modul intuitiv simțim că ceea ce vine ca experiență cristalizată din trecut nu poate fi eludat din ecuațiile prezentului și ale viitorului. De fapt, invitându-ne în Europa, comunitatea Europeană nu ne dorește ca pe niște națiuni tăcute, fără trecut, ci în virtutea tradițiilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în predarea ortografiei să utilizeze texte nu prea lungi și nu prea complicate, studiate, respectiv explicate, povestite, în prealabil la clasă. Pune astfel în mod direct semantica textului cu forma lui ortografică și cu punctuația sa, subliniind și posibilitatea învățării intuitive a ortografiei și punctuației. Notăm și faptul important că în legătură cu ortografia, Papadopol observa și pentru atunci „nesiguranța sistemelor ortografice” (Papadopol,1925: 57), problemă perpetuă a școlii românești. Predarea ortografiei nu este abordată teoretic de către Fl. Ilioasa, ci este subsumată predării
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
complete.” (Papadopol, 1925: 159). Papadopol face însă precizarea că „acest ultim procedeu va fi sau numai întroducător (prima lecțiune privitoare la un dispărțămînt literar) sau numai recapitulativ). Fără a numi însă principiul concentric de organizare a conținuturilor, Papadopol îl recomandă intuitiv: „unele noțiuni, odată câștigate, vor fi aplicate, mai departe, în fiecare bucată, căutîndu-se în felul acesta, să se clasifice, să se întăriască, să se completeze și să se sălășluiască definitiv în mintea copiilor.” Atunci când vorbește de „compozițiuni”, Papadopol explică exact
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și ale disciplinelor enumerate mai sus, prin aceea că „într-o înfățișare empirică, fără orânduire logică și fără motivare se găsesc în orice manual de didactică sub numele generic de principii de învățământ, sub titluri ca acestea: învățământul să fie intuitiv, natural, moral, temeinic ș.a.m.d.” (Fl. Ilioasa, 1939: 19), și că el „păstrându-le ca ordine logică în cadrul disciplinelor filosofice din care fac parte”, a căutat „să le motiveze în mod rațional și să le adapteze la învățământul limbii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sinoptice sintetice pe probleme de literatura: la Genuri literare tabelele vizează Poezia, Proza, Oratoriea (Papadopol, !925: 169-172). La Literatură veche, tabelele sînt organizate pe regiuni istorice și pe secole, epoci și influențe (Papadopol, 1925: 173-181). Evaluându-le ca material didactic intuitiv, observăm că modul lor de organizare indică capacitatea de sinteză a autorului și credem că ele au fost de un real folos predării problemelor în discuție. în afara reproducerii programelor analitice din 1934-1935, lucrarea lui Fl. Ilioasa nu conține alte addenda
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fragmentară, mijlocitoare, fragmentar-inițieală, (p. 71), diviziune elementară, (p. 43), exerciții de exteriorizare, caracterizări, narațiuni, descripțiuni, dizertații, (p. 51), auditiv, articulativ, vizual sau grafic, (p. 86-88), abstracțiune, subordonate, stil literar, condiție elementară și imediată, (p. 88) școlar și extrașcolar, (p. 26), intuitiv, apercepție, inductiv, deductiv, analiză, . Acești termeni și mulți alții, la fel de moderni (forma arhaizantă a unora dintre aceștia nu este relevantă: descripțiuni - descrieri), recomandă lucrarea lui Papadopol drept o lucrare științifică, care propune și utilizează un aparat terminologic suficient de abstract
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
întâlnim sintagme și termeni precum „școala e chemată să formeze elementele conducătoare de mâine ale neamului românesc”; (p. 7) „acest învățământ va fi de obiceiu regulat sau sistematic și numai uneori ocazional„ (p. 10), „factorii de seamă” (p. 10), principiu intuitiv (p. 14), apercepția, imaginație, memorie, logic (p. 14), formă expozitivă (p. 20), formă interogativă (p. 21). Momentele psihologice ale unei lecții, (p. 25), în general aceeași termeni ca și la Papadopol și unii noi care anunță etapa următoare a metodicilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sau de substanță al disciplinei și este bine surprins în tratarea lui Papadopol prin cele două praxisuri coexistente în școli: pe care le-am numi, praxisul abordării hermeneutice, bazat pe emoția intelectuală, prin excesul de teoretizare analitică și praxisul cunoașterii intuitive sau sugerate, bazat pe emoție estetică. Aceste observații nu mai apar la Ilioasa, care se limitează la o descriere a organizării acestora. VII. Predarea gramaticii este considerată importantă numai în măsura în care slujește scopurilor disciplinei. Există și aici două praxisuri coexistente: primul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
imprimă o finalitate explicit pedagogică, fără suprasolicitări sau exagerări” (C. Cucoș, 1995, p. 193). Iată câteva din avantajele și dezavantajele reale ale acestora, (sugerate și de autorul anterior citat, în lucrarea citată, p. 193-194) : Avantaje Sincretismul audio-vizual este mult mai intuitiv și face vizibile elemente greu accesibile Se constituie într-un supliment al explicațiilor și descrierilor verbale Eficientizează timpul de instruire Motivează cognitiv studenții și elevii care pot deveni și ei „provideri” de informații Dezavantaje Există anumite limite pe care le
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
educatoarele prezintă experiența lor, “Lecturi pedagogice” (Institutul de științe pedagogice), București, 1959. [10] MIHĂILĂ, Gh., O prețioasă contribuție la predarea limbii române în institutele de învățământ superior sovietice, VR, XII, 1959, nr.4, p.202. [11] MUNTEANU, Georgeta, Aplicarea principiului intuitiv în predarea gramaticii, Extras din Studia Universitatis Babeș-Bolyai, 1959, ser. IV, fasc. 2, Philologia, Cluj, 1959, p.71-91. [12] POPESCU, Ștefania, Predarea subordonatelor concesive și consecutive, în în căutarea unor mai bune metode de predare, vol. 1, Comunicări susținute la
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a V-a și a VI-a, C, 1963, nr.32, p.5. [16] GROZDAN, D., Școala de 8 ani: plan, programe, manuale [cu un capitol referitor la gramatică], C, 1963, nr.17, p.1, 7. [17] ILIEȘ, CORNELIA, Materialul intuitiv folosit la predarea lecțiilor de scris-citit, Gî, XIV, 1963, nr.690, p.3. [18] MINISTERUL îNVĂȚĂMÎNTULUI, Programa de limba română (Gramatică și lectură literară) pentru clasa a VII-a a școlii de 8 ani, București, 1963. [19] NEDIOGLU, GH., Despre
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
activitatea științifică și metodică a filialelor S.S.F. din R.S.România. în: LL, 29, nr. 2, 1973, p. 443-455. [5] Din activitatea științifică și metodică a filialelor S.S.F. din R.S.România. în: LMȘ, 2, 1973, p. 143 146. [6] însușirea direct intuitivă a limbii române [discuție cu F. Marincea și R. Krauss consemnată de Violeta Apostol], Tribșc, 3, nr. 114, 1973, 6. [7] învățarea limbii: Lucrările Sesiunii Științifice de comunicări din 28-29 octombrie 1972. Sub redacția Tatianei Slama-Cazacu, București, Centrul de multiplicare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
învață limba română. Timișoara, TUT, 1983, VI+196 p. multigr. (UT.FF. Colectivul de școlarizare a studenților străini). [151] NOVAC, VIORICA, Posibilități de cercetare a structurii limbajului la elevii deficienți de auz din clasa I, în condițiile utilizării unui material intuitiv verbal selectat după criteriul funcționalității în comunicare, PD, 11, 1983, p. 148-161. [152] OLTEANU, A. GH., Comentariu de text folcloric, RLit, IC, nr. 45, 1983, 19. [153] PANĂ DINDELEGAN, GABRIELA, Observații asupra părții de sintaxa din noua Programă de limba
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în primul rând bucuria completării în mod reușit a schiței întâlnite. * Decența îmi cere să nu scriu despre mine decât acele lucruri care ar putea fi valabile pentru toți oamenii (iarăși subiectivitatea universală). Totul ar fi așadar rodul unei psihologii intuitive ce dorește să descrie descoperirea de sine în termenii întâlnirii cu ceilalți. * Nu-mi amintesc să mă fi învățat cineva în mod expres să iubesc și nici cum să iubesc; resimt nevoia unei educații sentimentale, în sensul ei tare, făcute
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de întâlnite în astfel de lucrări), definind și exemplificând succint esența conceptului, teoriei sau fenomenului studiat. Volumul adresându-se celor care doresc să se familiarizare cu problematica psihologiei organizaționale și a psihologiei sociale aplicate în context organizaționale, definirea clară și intuitivă a conceptele și fenomenelor organizaționale este, fără îndoială, o virtute care merită apreciată. Tematica clasică a manualelor de psihologie organizațională/ comportament organizațional este abordată în prezentul volum dintr-o perspectivă ușor diferită, din perspectiva psihologiei sociale, punând într-o altă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]