53,150 matches
-
a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens, Curtea a reținut că în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au fost invocate două considerente pentru emiterea acestui act normativ. Astfel, Guvernul a invocat necesitatea atenuării discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, „determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare față de pensia medie din sistemul public de pensii
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens, Curtea a reținut că în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au fost invocate două considerente pentru emiterea acestui act normativ. Astfel, Guvernul a invocat necesitatea atenuării discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, „determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare față de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivității, al solidarității
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
114/2018, prin Decizia nr. 808 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 14 februarie 2022, paragraful 17, Curtea, analizând preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, a reținut că Guvernul a invocat prevederile Programului de guvernare 2018-2020 referitoare la fundamentarea strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 și necesitatea ca aceste măsuri să fie aprobate prin acte normative, luând
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
au următorul cuprins: „(5^1) Judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate. “ ... 10. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 privind statul român, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, precum și ale art. 11 privind dreptul
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
sensul că acestea instituie o excepție de la instituția perimării executării silite, în cazul executărilor prin poprire. Se susține, în acest sens, că obligația autorității legiuitoare este să asigure calitatea legislației, care trebuie să fie suficient de precisă și previzibilă, invocând în acest sens cele statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... 6. Se mai susține că exceptarea prevăzută de textul de lege criticat privește exclusiv somarea debitorului în anumite situații, iar
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 12. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie, respectiv Decizia nr. 557 din 18 septembrie 2018. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
conform regulilor de drept comun, iar nu în baza unei dispoziții exprese, derogatorii, textul art. 390 din Codul de procedură civilă din 1865 nu se aplică, astfel încât în speță poate fi constatată intervenirea perimării executării silite. Totodată, recurentul a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 390 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, cu motivarea că interpretarea dată textului de lege criticat, în sensul că, în cazul executării silite realizate prin poprire, nu poate interveni perimarea, este
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Sentința civilă nr. 470 din 22 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.781/2/2019, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
drept urmare a lipsei de claritate, precizie și previzibilitate a dispozițiilor art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, se aduce atingere dreptului de asociere sindicală, consacrat de Constituție și de acte juridice internaționale. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind exigențele de calitate a legii, spre exemplu, Decizia nr. 473 din 21 noiembrie 2013 și Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018. ... 8. În ceea ce privește încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
din jurisprudența Curții Constituționale privind exigențele de calitate a legii, spre exemplu, Decizia nr. 473 din 21 noiembrie 2013 și Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018. ... 8. În ceea ce privește încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, sunt invocate aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, Decizia nr. 117 din 14 martie 2018, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011 sau Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014) și se arată
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
nu poate să promoveze o acțiune în contencios administrativ pentru apărarea drepturilor tuturor membrilor de sindicat pe care îi apără, drepturi vătămate printr-un act administrativ emis de o autoritate publică, atât timp cât instanța de la sediul organizației va invoca necompetența teritorială în raport cu domiciliul membrilor de sindicat. În acest fel, dreptul de asociere sindicală, consacrat de art. 9 și 40 din Constituție și de convențiile și tratatele internaționale ratificate de România, este golit de conținut, în condițiile în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
asociațiile profesionale, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 40 privind dreptul de asociere și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 11 privind libertatea de întrunire și de asociere din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 22 privind dreptul de asociere din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 23 alin. (4
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 22 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ale art. 23 alin. (4) din Declarația universală a drepturilor omului, ale art. 5 din Carta socială europeană revizuită, invocate prin prisma art. 20 din Constituție, nu sunt încălcate. ... 19. Totodată, nu poate fi primită nici critica întemeiată pe dispozițiile art. 53 din Constituție, referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, deoarece nu se poate vorbi despre
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
tăgadă că excepțiile instituite prin art. 134^2 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 571/2003 sunt distincte. În contextul criticilor de neconstituționalitate se menționează jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia normelor constituționale invocate în susținerea acesteia. ... 8. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. De altfel, apreciază că în privința pretinsei încălcări a dispozițiilor art. 1 alin. (5), ale art. 44
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. De altfel, apreciază că în privința pretinsei încălcări a dispozițiilor art. 1 alin. (5), ale art. 44 alin. (1) și ale art. 45 din Constituție, motivele invocate în susținerea excepției vizează de fapt aspecte de interpretare și aplicare în concret a dispozițiilor art. 134^2 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, chestiuni care urmează a fi verificate, sub aspectul legalității, de instanța de contencios administrativ
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate astfel cum au fost în vigoare și au produs efecte juridice în litigiul dedus judecății. ... 15. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) - Principiul legalității, art. 44 alin. (1) - Dreptul de proprietate privată și art. 45 - Libertatea economică. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate fac parte din titlul VI - Taxa pe
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
inclusiv al pensiilor, este utilizat indicatorul „câștigul salarial mediu brut“, în cazul beneficiarilor Legii nr. 341/2004, pentru calculul indemnizației este menținut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel din luna octombrie 2010. ... 12. În susținerea criticilor privind existența unor discriminări se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul nediscriminării. De asemenea, se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și nr. 314 din 5 iunie 2014, prin care s-a reținut că
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
indemnizației este menținut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel din luna octombrie 2010. ... 12. În susținerea criticilor privind existența unor discriminări se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul nediscriminării. De asemenea, se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și nr. 314 din 5 iunie 2014, prin care s-a reținut că măsura de suspendare repetată, sine die, a plății indemnizațiilor revoluționarilor poate afecta proporționalitatea măsurii și creează incertitudine cu
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
cu caracter reparatoriu și compensatoriu, iar cuantumul acestor prestații sociale, care nu sunt prevăzute de textul constituțional al art. 47, poate fi dimensionat de către legiuitor în funcție de posibilitățile bugetare existente la un moment dat. În acest sens se invocă jurisprudența Curții Constituționale. ... 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare și ținând cont de obiectul litigiilor în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează a se pronunța asupra prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 14 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, ale art. IV din Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 referitor la protecția proprietății și ale art. 6 privind ratificarea din Primul Protocol adițional la Convenție, precum și ale art. 2
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
care - în anii 2012, 2013 și 2014 - nu s-a acordat plata indemnizațiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, Curtea reține că acestea au făcut obiect al controlului de constituționalitate, fiind analizate aceleași critici precum cele invocate în prezenta cauză, spre exemplu, prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, prin Decizia nr. 373 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
acesteia, a încercat, în realitate, repunerea în termenul de recurs în casație cu privire la hotărârea definitivă de condamnare pusă în executare, astfel că decizia Curții, indiferent de soluție, nu poate avea niciun efect asupra cauzei în care a fost invocată excepția. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 293/RC din 25 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.725/242/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
art. 434 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală reprezintă opțiunea legiuitorului, fiind în acord cu politica penală a statului, și nu contravin prevederilor din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorul excepției. Mai mult, reglementarea constituie o concretizare a dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, dar și a prevederilor art. 129 din Legea fundamentală
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
juridică de a avea acces la toate structurile judecătorești și dreptul de a exercita toate căile de atac în toate categoriile de cauze. De asemenea, arată că, pentru motive similare, textul de lege criticat nu contravine nici normelor din Convenție invocate de autorul excepției. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]