29,866 matches
-
circumscrie ipotezei admiterii contestației și se referă exclusiv la penalitățile și daunele-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării, nu și la rata plătită de debitor. Astfel, dacă se probează că debitorul a fost de rea-credință, acesta datorează, în ipoteza admiterii contestației, pe lângă rată (capital și dobândă), penalități și daune-interese; în schimb, dacă a fost de bună-credință, va datora doar rata (capital și dobândă). Având în vedere cele expuse, Curtea a constatat că art. 7 alin. (5^1) din Legea
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
de specificul acestuia. Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În cazul în care Parlamentul își arogă competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art.
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]
-
domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale este aceea ut singuli (în acel caz, prin legea organică de modificare a legii organice prin care terenul a fost declarat obiect exclusiv al proprietății publice). De aceea, în această ipoteză, nu își găsesc aplicabilitate considerentele reținute în jurisprudența Curții, potrivit cărora legile astfel adoptate ar fi neconstituționale, întrucât ar avea caracter individual. Această situație particulară vizează însă numai bunurile care fac obiect exclusiv al proprietății publice a statului sau a
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]
-
de specificul acestuia. Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În cazul în care Parlamentul își arogă competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art.
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]
-
posibilitatea preluării dosarelor de către procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în ipoteza revocării procurorului desemnat pentru imposibilitatea acestuia de a-și exercita atribuțiile pe o perioadă mai mare de 3 luni. Legea nu stabilește nici procedura de contestare a revocării. ... 6. Se arată că sunt problematice și lipsa caracterului aleatoriu al repartizării
DECIZIA nr. 89 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252557]
-
pentru a putea introduce contestația în anulare, pentru motivul reglementat în art. 426 lit. i) din Codul de procedură penală, anterior împlinirii termenului reglementat în alin. (1) al art. 428 din Codul de procedură penală. ... 19. Curtea constată că nici ipoteza normativă examinată cu acel prilej, nici argumentele pe care s-a întemeiat soluția pronunțată prin decizia invocată de autoarea prezentei excepții nu au legătură cu problematica supusă analizei instanței de contencios constituțional în cauza de față. ... 20. Pentru considerentele expuse
DECIZIA nr. 816 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252512]
-
335 din Codul de procedură penală, prin care legiuitorul dă posibilitatea procurorului ierarhic superior ca, în situația în care constată că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, să infirme ordonanța și să dispună redeschiderea urmăririi penale - în ipoteza normativă reglementată în alin. (2) al aceluiași articol, chiar procurorul de caz este cel care revocă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale, bazându-și această soluție pe constatarea dispariției împrejurării în temeiul căreia a dispus clasarea. Nu este nevoie ca
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
penitenciar pentru fapte comise în penitenciar. ... 6. Judecătoria Timișoara - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că sancțiunea este parte a normei juridice care stabilește consecințele ce decurg din nerespectarea dispoziției normei respective în împrejurările stabilite de ipoteza ei, precum și eventualele măsuri pe care autoritățile competente le pot lua împotriva subiectului de drept care a încălcat norma. Instanța apreciază că dispozițiile legale criticate sunt conforme art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
la soluționarea acțiunii în fond. (2) Dispozițiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător. (3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea. (4) În ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1). ... 12. În opinia autoarei excepției
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic, Curtea reține că aceste norme nu consacră obligația autorităților publice de a realiza comunicarea în format electronic a informațiilor de interes public solicitate, ci se referă la ipoteza în care sunt întrunite condițiile tehnice necesare acestei modalități de comunicare. ... 21. Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 544/2001 prin raportare la art. 4, 11, 16, 21, 31, 57, 73, art. 124 alin. (2
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
cetățenilor, fără privilegii și fără discriminări. Amintește că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit că principul egalității este încălcat atunci când se creează o discriminare între cetățeni, fără o justificare rezonabilă. Consideră că autorii excepției se află în această ipoteză, întrucât, în cauză, s-a efectuat o expertiză care a stabilit că locurile de muncă ale acestora se încadrează la condiții speciale. Cu toate acestea, autorii excepției nu pot beneficia de facilitățile prevăzute de lege pentru persoanele încadrate în condiții
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]
-
act normativ nu au fost îndeplinite. În mod evident, aceste persoane se găsesc într-o situație diferită față de cei care au întrunit aceste cerințe și au obținut încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale, regăsindu-se, în prezent, în ipoteza art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010. “ ... 17. Curtea apreciază că nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, astfel că soluțiile și considerentele deciziilor mai sus amintite își păstrează
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]
-
și după intrarea în vigoare a Codului penal actual, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia. ... b) Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași - Facultatea de Drept a opinat în sensul că se impune o soluție nuanțată în raport cu două ipoteze. Astfel, în principal, în măsura în care hotărârea prin care sa ajuns la aplicarea măsurii de individualizare judiciară a executării pedepsei a fost pronunțată cu respectarea întregului cadru legal în vigoare la momentul la care ea a rămas definitivă (aplicarea
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
că „măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate în baza Codului penal din 1969 se menține și după intrarea în vigoare a Codului penal“. Aceste dispoziții privesc menținerea efectelor acestei măsuri de individualizare și nu pot fi restrânse doar la ipoteza în care la data intrării în vigoare a noului Cod penal (1 februarie 2014) era deja aplicată măsura, fiindcă ar fi nesocotite principiile de aplicare a legii penale în situații tranzitorii. Așadar, dispozițiile art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
Așadar, clasarea nu este nicidecum rezultatul unei aprecieri subiective și arbitrare a inspectorului judiciar. Dimpotrivă, la concluzia inexistenței indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare se ajunge în urma unei analize complexe și serioase. Tocmai de aceea, Curtea a constatat că, în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, inspectorul judiciar face o cercetare a fondului sesizării pentru a constata dacă există sau nu indicii cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare. Cum anterior intrării în vigoare
DECIZIA nr. 815 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252597]
-
justiție, drept fundamental consacrat atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, partea interesată fiind lipsită de accesul la o instanță judecătorească. În acest sens, Curtea a arătat că, dacă în primele 3 ipoteze reglementate de art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, respectiv atunci când sesizarea nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sesizării sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt, caracterul definitiv al soluției
DECIZIA nr. 815 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252597]
-
autorului sesizării sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt, caracterul definitiv al soluției clasării este legitimat prin aceea că aceasta nu are un caracter irefragabil, deoarece persoana interesată poate face o nouă sesizare cu respectarea condițiilor prevăzute, în ipoteza clasării ca urmare a inexistenței indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare se dispune asupra fondului sesizării, astfel că este absolut necesară asigurarea accesului la justiție prin posibilitatea atacării soluției la instanța judecătorească. ... 15. Este adevărat că după publicarea în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 815 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252597]
-
legiuitorul nu a pus de acord, în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituție, textul declarat ca fiind neconstituțional cu prevederile Constituției. Însă, de la acel moment, s-au aplicat, prin analogie, și în ipoteza atacării rezoluției de clasare a sesizării, dispozițiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 referitoare la atacarea rezoluției de respingere a sesizării de către persoana care a formulat sesizarea la Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ și
DECIZIA nr. 815 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252597]
-
Legea nr. 317/2004]“. ... 16. De altfel, prin Legea nr. 234/2018 s-a reglementat în mod expres, în art. 45^1 din Legea nr. 317/2004, posibilitatea de atacare de către persoana care a formulat sesizarea a rezoluției de clasare a sesizării, în ipoteza în care, în urma efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. ... 17. Prin urmare, deși nu ajunge să fie analizată de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, rezoluția de clasare pentru lipsa indiciilor săvârșirii unei
DECIZIA nr. 815 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252597]
-
prevederilor acestora. În preambulul acestor acte se indică expres actul normativ superior pe care se întemeiază. Conformitatea actului administrativ expres sau asimilat cu norma juridică cuprinsă în „lege“ presupune verificarea unor aspecte cum ar fi: a) conformitatea actului administrativ cu ipoteza normei juridice, care descrie situația juridică în prezența căreia actul administrativ trebuie să fie emis; b) conformitatea actului administrativ cu dispoziția normei juridice. Analizând ordinul contestat, Înalta Curte constată că acesta a fost emis în temeiul: art. 10 alin. (4
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
cea a pedepsei amenzii, însă o analiză aprofundată exclude orice risc de confuzie sub acest aspect. Amenda penală reprezintă o pedeapsă, adică o consecință a stabilirii răspunderii penale a făptuitorului, în urma exercitării depline a acțiunii penale. Ea presupune, prin ipoteză, epuizarea acțiunii penale exercitate, prin stabilirea condițiilor de existență a infracțiunii, a celor de tragere la răspundere penală a făptuitorului și prin formularea unor concluzii judiciare definitive cu privire la vinovăția acestuia și imperativul sancționării sale penale în vederea restabilirii
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
fi considerată nouă, întrucât nu a mai fost dedusă judecății anterior; (v) problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept 23. Problema juridică are ca premisă ipoteza în care o persoană fizică achiziționează autoturisme din spațiul comunitar de la alte persoane fizice sau juridice, în baza unor contracte de vânzare-cumpărare, autoturisme pe care ulterior le revinde, de cele mai multe ori la un preț mai mare decât
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
a devenit astfel persoană impozabilă, în sensul legii, ci poate aplica prevederile de drept comun pentru stabilirea TVA; (ii) dacă condițiile prevăzute de art. 152^2 alin. (13) din Codul fiscal din 2003, care au caracter obligatoriu, pot fi apreciate, în ipoteza înscrierii din oficiu, retroactiv, a unei persoane ca plătitor de TVA, ca fiind condiții de formă, pe care contribuabilul și organul fiscal ar putea să le înlocuiască cu alte probe aduse de persoana verificată, dacă sunt îndeplinite condițiile de fond
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
impozabilă revânzătoare, în măsura în care livrarea de către aceasta a fost supusă taxei în regim special. ... 26. Obligațiile prevăzute de dispozițiile art. 152^2 alin. (13) din Codul fiscal din 2003 reprezintă condiții de formă, care pot fi substituite, în ipoteza înregistrării retroactive a unei persoane ca plătitor de TVA, prin administrarea altor probe care să demonstreze situația fiscală a contribuabilului. Interpretarea contrară ar lipsi de conținut caracterul prioritar al aplicării regimului special în ipoteza persoanei pentru care s-a dispus
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
formă, care pot fi substituite, în ipoteza înregistrării retroactive a unei persoane ca plătitor de TVA, prin administrarea altor probe care să demonstreze situația fiscală a contribuabilului. Interpretarea contrară ar lipsi de conținut caracterul prioritar al aplicării regimului special în ipoteza persoanei pentru care s-a dispus înregistrarea retroactivă, din oficiu, ca plătitor de TVA, în urma analizării activității desfășurate, situație pe care legiuitorul nu a reglementat-o expres. ... 27. Din analiza coroborată a prevederilor art. 152^2 alin. (2), (3) și
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]