2,305 matches
-
mă găseam alături de Hartley fără să fim presați de o limită urgentă de timp. Senzația că ne aflam singuri, precum și cea a posibilității de extensie a timpului erau ciudate. Exultam de bucurie și, în același timp, totul mi se părea ireal. Am mai băut niște vin. — Hartley, eu nu cred că am fost fericit vreodată - ba chiar deloc - de când m-ai părăsit. Îți poți imagina cum am suferit atunci? Dar pe vremuri eram fericiți, nu-i așa? Când ne zbenguiam cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Fir-ar să fie, l-ai și părăsit. Nu-i ești chiar atât de necesară. Poate că nu s-ar fi îndurat să-ți facă vânt, dar va fi foarte mulțumit c-ai plecat de bunăvoie. Încerci să-l faci ireal, dar e real. — Lucrurile reale devin ireale când cauți să le pătrunzi adevărul. — Dragostea noastră n-a fost reală, a fost o copilărie, un joc, eram ca frate și soră, pe atunci nu știam ce înseamnă iubirea. — Hartley, știi bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
părăsit. Nu-i ești chiar atât de necesară. Poate că nu s-ar fi îndurat să-ți facă vânt, dar va fi foarte mulțumit c-ai plecat de bunăvoie. Încerci să-l faci ireal, dar e real. — Lucrurile reale devin ireale când cauți să le pătrunzi adevărul. — Dragostea noastră n-a fost reală, a fost o copilărie, un joc, eram ca frate și soră, pe atunci nu știam ce înseamnă iubirea. — Hartley, știi bine că ne-am iubit. — Da, dar n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Doamne! — Dar totul e un nonsens, un accident, un incident... nu putem rămâne împreună, n-are nici un sens. — Te iubesc. Și tu mă iubești. — Țin la tine... — Nu folosi limbajul ăsta eufemistic. Mă iubești. Foarte bine, dar într-un mod ireal, într-un vis, într-un fel de ar-fi-putut-să-fie. Zău așa, toate astea s-au terminat de mult și noi continuăm să visăm. — Hartley, n-ai nici un pic de simț al timpului prezent, nu poți trăi în prezent? Trezește-te și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
intensitate. În timp ce rosteam toate acestea mă gândeam că, firește, nu poți cunoaște nimic despre iubirile altor oameni, iar despre iubirile lui James nu voi afla niciodată. Am continuat, ca să atenuez cruzimea remarcei mele: Se pare că tu consideri trecutul ca ireal, o groapă plină de fantome. Dar pentru mine, trecutul este, într-un fel, lucrul cel mai real dintre toate, iar loialitatea față de acest trecut mi se pare lucrul cel mai important dintre toate. Nu e pur și simplu un caz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
perfect adevărat. Dacă așa ajunge în „posesia“ lui Hartley, aș lua-o imediat de aici. Aș ascunde-o, da, aș ascunde-o! N-am pleca nicăieri împreună, nici la Paris, nici la Roma, nici la New York, toate astea erau viziuni ireale. N-aș putea s-o prezint pe Hartley nici lui Sidney Ashe sau lui Fritzie Eitel sau elegantei Jeanne, care acum își dădea aere de prințesă. N-aș putea-o duce nici măcar la o cină cu Lizzie, cu Peregrine sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fi liber. — Deci e necesar să știi ce te așteaptă. Și ce înseamnă liber? — Pur și simplu liber... Nirvana... în afara Roții. — Roata reîncarnărilor? — Roata, da, a atașamentelor, a nostalgiilor, a dorințelor, a tuturor lanțurilor care ne leagă de o lume ireală. — Atașamente? Vrei să spui... chiar dragostea? Ceea ce numim dragoste. — Și în acest caz, vom exista pe undeva, pe alte tărâmuri? — Acestea sunt imagini, răspunse James. Unii susțin că Nirvana este și nu poate fi decât aici și acum. Imagini pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
numai elevi, numai și numai copii, n-o fost printre ei o’meni... doar câte unul, cum o fost la noi, la Sighet, un profesor. Adică n-au fost oameni de natura proceselor tribunalelor. Toate erau niște abuzuri, niște lucruri ireale... Atâta răutate câtă a fost în stare Securitatea să pună pe spatele copiilor... Nu știu cum o putut să aibă atâta răutate... ăștia n-au avut copii? ăștia n-au avut familie? ăștia n-au avut... Erau monștri care au făcut ceea ce
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
inclusiv, avocații și apărătorii vor face și depune personal, cu excepția cazurilor de forță majoră, cerere de înscriere în Colegiile respective, în care vor prevedea toate datele cerute de articolul următor, sub sancțiunea neinscrierii în Colegiu, în cazul indicării de date ireale sau incomplete." Articolul 10, alin. 2, va avea următorul cuprins: "De asemenea, pot face recurs președintele Comisiunii Interimare a Colegiului respectiv, cum și președintele Comisiunii interimare a Uniunii Colegiilor de avocați sau înlocuitorii lor. Termenul de recurs curge dela pronunțare
LEGE nr. 16 din 10 februarie 1948 pentru modificarea şi completarea Legii Nr. 3 din 19 Ianuarie 1948 pentru desfiinţarea Birourilor şi înfiinţarea Colegiilor de avocaţi din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128786_a_130115]
-
Decretul nr. 328/1966 privind circulația pe drumurile publice contravine dispozițiilor art. 22 alin. (1) și (2), precum și ale art. 23 alin. (1) și (8) din Constituție. Prin prezența opinie separată dorim să facem unele sublinieri pentru a demonstra caracterul ireal al unor considerente avute în vedere de majoritatea membrilor Curții la adoptarea soluției de respingere a excepției de neconstituționalitate. Astfel: 1. În considerentele deciziei la care se referă prezenta opinie separată se reține în mod inexact că faptele incriminate prin
DECIZIE nr. 20 din 18 ianuarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 şi art. 52 din Decretul nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133132_a_134461]
-
inclusiv, avocații și apărătorii vor face și depune personal, cu excepția cazurilor de forță majoră cereri de înscriere în colegiile respective, în care vor prevedea toate datele cerute de articolul următor, sub sancțiunea neinscrierii în colegiu în cazul indicării de date ireale sau incomplete. Articolul 7 Nu vor fi înscriși în Colegii decat avocații și apărătorii care: a) Au exercitat în mod efectiv profesiunea de avocat sau de apărător; ... b) Au avut această profesiune că principala sursă de existență; ... c) Au exercitat
LEGE nr. 3 din 17 ianuarie 1948 pentru desfiinţarea Barourilor şi înfiinţarea Colegiilor de Avocaţi din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143668_a_144997]
-
suporta dobânda la credite, la nivelul pieței, de la data acordării acestora; ... b) nerambursarea la scadență a creditelor bancare atrage obligația producătorului agricol de a suporta integral dobânda aferentă creditului nerambursat, la nivelul pieței; ... c) înscrierea în deconturile justificative de date ireale atrage răspunderea penală a producătorilor agricoli, potrivit legii; ... d) nerespectarea normelor legale de manipulare, păstrare și gestionare a sumelor primite de la bugetul de stat sub forma de subvenții, precum și a documentațiilor care au stat la baza acestora, de către funcționarii direcțiilor
HOTĂRÂRE nr. 598 din 25 iulie 1996 privind sprijinirea producătorilor agricoli în organizarea de exploataţii zootehnice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115697_a_117026]
-
valoare de impersonal): „Și se poate ca spre răul unei ginți efeminate” (M. Eminescu) Ca semiauxiliar exprimă: • eventualitatea (posibilitatea independentă de voința vorbitorului sau a subiectului acțiunii): „Ascultă, omule,... eu pot pieri, dar de temut nu mă tem.” (M. Sadoveanu) • irealul: „Puteam să mă-nec dacă nu era el...”, • aproximația: „... Feciorul putea să aibă peste patruzeci de ani, fata cel mult douăzeci.” (L. Rebreanu) • concesia: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu ești atent, potențial-optativ: Ar putea să aibă vreo 20 de ani... sau la imperfect indicativ, cu valoare de potențial: Puteam să-i spun orice, el nu se supăra. Unele valori modale implică totdeauna aceeași formă temporală a semiauxiliarului; astfel, irealul și dezaprobarea sunt introduse în sintagma predicatului compus numai de imperfectul indicativ sau de perfectul potențial al semiauxiliarului, sinonime între ele și conținând în însăși semantica lor temporală posibilitatea exprimării acestor valori modale: Putea să alunece și să-și frângă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de autonomie morfologică a sintagmei în care se cuprinde. Se opune verbului copulativ, prin structura generală a sintagmei din care face parte, prin condiția sa semantică și prin rolul său în semantica sintagmei. Exprimă, ca semiauxiliar, în spațiul sintagmei predicatului, • irealul: „Era să dărm bunătate de casă din pricina carului.” (I. Creangă) • potențialul: „...Nu era să dai tu opt sute de lei taxiului.” (I. Vinea) Capacitatea flexionară a verbului este redusă la maximum; se prezintă sub formă de imperfect, persoana a III-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adormi, era să adormim etc. În limba vorbită, își schimbă forma și semiauxiliarul în funcție de număr și persoană: „Dar cât pe ce erai să mă gâtui, jupâneșico.” (I. Creangă) Verbul A AVEA Este sinonim verbului a fi în exprimarea sensurilor de • irealul: Aveam să cad. • potențialul: I l-am dat; ce-aveam să fac?! Lipsit de autonomie semantică, verbul semiauxiliar a avea intră în sintagma predicatului compus ca și verbul a fi, cu forma de imperfect. Spre deosebire de acesta, însă, verbul a avea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să cadă etc. Verbul principal este totdeauna la conjunctiv prezent, de asemeni, variabil în funcție de persoană și număr. Verbul A VREA Ca verb semiauxiliar, nu mai exprimă un act de voință a subiectului, ci imprimă sintagmei în care pătrunde sensul de ireal: Am vrut să cad. S-a fixat ca semiauxiliar în forma de perfect compus. Se construiește cu un conjunctiv prezent. Amândouă verbele sunt variabile în funcție de persoană și număr: am vrut să cad, ai vrut să cazi, a vrut să cadă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezent. Amândouă verbele sunt variabile în funcție de persoană și număr: am vrut să cad, ai vrut să cazi, a vrut să cadă, am vrut să cădem etc. Se folosește mai cu seamă la persoanaI. Nu admite forma negativă. Realizarea înțelesului de ireal al sintagmei este condiționată de conținutul lexical al verbului principal, care trebuie să exprime, în general, acțiuni care nu pot fi, în condiții normale, obiectul dorinței sau voinței subiectului. 2. Semiauxiliarele de aspect Prezintă acțiunea verbului cu care intră în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fie luni, să fie duminică?” • din unghiul posibilității în sine, fără perspectiva realului; potențialitatea în sine, virtualitatea; este conținutul semantic propriu modului Potențial: „Ai zice că e beat.” • din unghiul probabilității, al ipotezei, al prezumției; acțiunea poate fi reală sau ireală; subiectul vorbitor optează pentru una din ipoteze; este conținutul specific modului Prezumtiv: „Va fi fiind/fost bolnav de n-a venit.” 3. Irealitatea rămâne în afara opoziției certitudine - incertitudine și se combină cu implicarea subiectivă sau cu atitudinea de detașare; • acțiunea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să se subînțeleagă. În asemenea cazuri, imperfectul este numai aparent un timp absolut: „- Mihai nici nu te-a văzut... Puteam să te trimitem cu trăsura noastră.” (D. Zamfirescu) • În legătură cu un alt imperfect (rar) sau cu un potențial, dezvoltă sensul de ireal: „Dacă tu știai povestea astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt.” (M. Eminescu) Structura morfologică Forma imperfectului este sintetică, constituită din tema de imperfect și dezinențele de număr și persoană: cânta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
timpului verbal, ci se manifestă și deosebiri din punctul de vedere al planului semantic al modului: prezentul dezvoltă valoarea specifică a conjunctivului, de mod al nesiguranței, al acțiunii posibile dar nesigure, în timp ce perfectul prilejuiește mai cu seamă manifestarea valorii de ireal. Principalele sensuri modale specifice, conjunctivul le dezvoltă ca predicat în propoziții nondependente sau izolate: a. posibilitatea (pe un fond de incertitudine): „Să fi aflat ceva? se întreba Lucu.” (I. Vinea) b. ipoteza: în propoziții nondependente, de obicei enunțiative: „Să zic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subordonează, în aceste cazuri, modalității sintactice: • condiția; ca predicat al unor circumstanțiale condiționale: „Ia, să am eu o slugă așa de vrednică și credincioasă ca Harap-Alb, aș pune-o la masă cu mine, că mult prețuiește omul acesta...” (I. Creangă) • irealul; conjunctivul prezent, în construcții sintactice eliptice: „Când să isprăvească Ion povestea, iaca sosește dinaintea hanului,...” (I. Creangă); conjunctivul perfect, ca predicat al unei propoziții condiționale ipotetice sau al unei alte propoziții cu înțeles ipotetic: „Da, mult mai bine ar fi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poate rămâne relativ exterior desfășurării acțiunii verbale sau poate fi implicat în mod direct (sau cel puțin interesat) în desfășurarea acțiunii verbului. În funcție de toate aceste elemente de natură semantică, modul potențial-optativ dezvoltă trei ipostaze fundamentale: a. de potențial b. de ireal c. de optativ Potențialultc "Poten]ialul" Subiectul vorbitor privește relativ detașat, din afară, acțiunea verbală, considerată în potențialitatea ei. Acțiunea este prezentată ca potențială doar, nedevenită și nedevenind reală, nu pentru că nu ar putea deveni reală (așa stau lucrurile la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
detașat, din afară, acțiunea verbală, considerată în potențialitatea ei. Acțiunea este prezentată ca potențială doar, nedevenită și nedevenind reală, nu pentru că nu ar putea deveni reală (așa stau lucrurile la perfect, dar atunci acțiunea este, de fapt, nu potențială, ci ireală), ci pentru că vorbitorul o privește în acest mod, ca o virtualitate, ca o posibilitate și nimic mai mult: „S-ar zice că natura a întipărit aicea o dulce și primăvăratică sărutare pe sânul munților iernatici..” (C. Hogaș) În afară de prezentarea acțiunii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mâine dacă ne-am declara toți slabi și nefericiți?” (Cezar Petrescu) • sau cu un prezent indicativ (cazuri rare): „Înțelegi tu că, dacă ar începe ploile, îi putrezește grâul pe câmp.” (D. Zamfirescu) Valoarea de condițional caracterizează exclusiv prezentul potențialului. Irealultc "Irealul" Acțiunea s-ar fi putut desfășura dar nu s-a realizat. Valoarea modală de ireal este dezvoltată de timpul perfect al potențialului: „Dacă aș fi plecat din timp, azi eram la Veneția și eu.” „Dându-mi din ochiul tău senin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]