4,886 matches
-
este arab. Printre victime se numără directorul publicației, Stephane Charbonnier (Charb), și alți trei cunoscuți caricaturiști - Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) și Georges Wolinski (Wolinski). Charlie Hebdo este un ziar de satiră francez, care în 2012 a publicat caricaturi ironice ale liderilor religioși musulmani și ale Profetului Mahomed. Știrea a stârnit încremenirea întreagii omeniri, afară de cei care au pus la cale acest atentat, considerându-i eroi pe odioșii criminali. Spiritul de solidaritate i-a unit pe toți oamenii iubitori de
PUTEREA CREIONULUI MAI MARE DECÂT MITRALIERA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372819_a_374148]
-
fi! „Poeții se nasc, nu se fac". O spuneau latinii Si o spun și eu. Fraților, eu sunt chiar poetă! Din născare, evident! Și poeziile mele Tratează teme serioase, Care-ntorc lumea pe dos! Jonglez cu fraze ermetice, Cu metafore ironice, Strălucite, Analogii frapante, Citate percutante! Nici n-aș ști, Nu, nici n-aș putea Doamne ferește, Să scriu despre tot Ce m-a influențat în viață: Părinți și copii, Ofense, gelozie, Câini, pisici, amici, Necazuri, bucurie, Iubiri neîmplinite! Pe scurt, dragii
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
agonie blasfemiatoare. Ci cu o împăcare a tuturor întrebărilor: “Să nu ne răzbunați!” Cei mai mulți oameni judecă succesul unei biografii după ecoul pe care îl are. După zarva produsă. Dar mai sunt și traiectorii care produc tăcere. Nu tăcerea penibilă sau ironică, ci tăcerea rotundă a descătușării. O tăcere cu miez de imn. Cum te ferești de istorie? Fugind din calea ei? Imposibil. A fugi din calea istoriei înseamnă a colabora cu ea. Scriind?! Curgi odată cu timpul. Clădești ruine. Te-aduni într-
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
purta în ea esențialitatea fericirii, a durerii, a iubirii depline, și părea că o trimiteai de cealaltă parte a universului, unde , oricând, viața se poate întoarce să o ia de la capăt. Ochii tăi vorbeau, mâinile vorbeau. Cântai, dansai, sufereai, erai ironic, provocator, înger și demon, tandru, perfid, inocent sau îndrăgostit, crud , îngăduitor, rămânând însă, întotdeauna, un nobil prinț, care nu putea fi ascuns în acele necontenite diviziuni de identitate. Pentru că acolo era un singur suflet, al tău și din el dăruiai
ŞTEFAN IORDACHE, CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de MIHAELA DORDEA în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344975_a_346304]
-
etc., au pus bazele unei adevărate școli de epigramă, (această specie a poeziei lirice, de proporții reduse, de regulă un catren, care satirizează elementele negative ale unui om, sau a unei situații și care se termină printr-o inteligentă poantă ironică), înființând Cenaclul “Satiricon “. În literatura universală s-au evidențiat epigramiști ca Simonide, în Grecia, Voltaire, în Franța, Lessing în Germania, Pușkin în Rusia, iar în România s-au afirmat în domeniul epigramistic George Ranetti, George Topârceanu, Cincinat Pavelescu, Radu D.
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
de la o altă persoană.“ „Construcția” unei epigrame, așa cum s-a dezvoltat de-alungul secolelor cuprinde două părți: una pregătește iritând așteptarea cititorului, subliniind în nuanțe vii subiectul, iar a doua parte, printr-un vers surpriză dă soluția sau caracteristica hiperbolizată și ironică a problemei. Mai pe înțelesul tuturor, Gigel Barbu o definea ca: o floare cu trei petale și un spin. Iar Ion Bratu “epigrama “la epigramă: “E o cobră care mușcă, Dar și arma ce rănește, În trei versuri te ochește
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > D'ALE LUI CARAGIALE Autor: Mara Circiu Publicat în: Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Dacă luna ianuarie este luna lui Eminescu, în februarie ne amintim cu un surâs pe buze de ironicul, genialul și mereu contemporanul Caragiale. Ion Luca Caragiale s-a născut în comuna Haimanale, jud. Dâmbovița la data de 1 februarie, 1852 într-o familie de aromani recent stabilită pe teritoriul românesc, din sursele vremii știm că tatăl său și
D'ALE LUI CARAGIALE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347316_a_348645]
-
ce sporovăia stând în picioare în fața acelora de pe banca, părând că le explica ceva și când l-a văzut raspunzandu-i salutului, a observat cum acesta s-a înclinat într-un anumit fel - lui îi părea un gest din ăla ironic. A fost că electrizat, a accelerat mersul și se întreba: “asta de unde știe..? Tot timpul bătrânelul asta micuț a fost așa politicos cu mine, acum pare atât de mare, si, 'Ee, mi se pare..'. A încetinit pasul deodată fiind departe
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
pun pe iarbă. Cei doi boieri uită de cai, dau drumul la frâie și se reped lacomi s-o atingă. CĂPITANUL ARNĂUTU: (râde batjocoritor) Stați liniștiți boierilor, lada nu zboară! BOIER CONACU: Să sperăm că nu-i goală!? CĂPITANUL SASU:(ironic) Pare cam ușoară... BOIER CIOCOIU: Fără glume proaste că-mi stă inima în loc! Sasu merge la calul său și dezleagă de la șa patru desagi. Arnăutu forțează cu unealta de săpat capacul și lada este deschisă. La vederea galbenilor strălucitori ochii
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
a spuselor, umorul, sau subînțelesurile. Nici nu mă miră deci, având în vedere exigențele, faptul că, în domeniu, excelează scriitorii evrei, binecunoscute fiind de sute de ani modalitățile lor de relaționare socială și interumană, modul lor firesc de a fi ironici, spirituali și conciși în exprimare. Ca să fiu însă mai bine înțeles, rog distinșii cititori ai volumului, după lectură, să încerce construirea câtorva aforisme. Apoi să le recitească pe cele scrise de Dorel Schor, să facă o comparație, iar la sfârșit
ZÂMBETUL ÎNŢELEPTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348819_a_350148]
-
Ca să nu s-arate-odată ce sunteți - niște misei! Da, câștigul fără muncă, iată singură pornire; Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire. Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de cronici; Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici. Cum nu vii tu, Țepeș doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împărți în două cete: în smintiți și în misei, Și în două temniți large cu de-a sila să-i aduni, Să dai foc la pușcărie și
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
Ca să nu s-arate-odată ce sunteți - niște misei! Da, câștigul fără muncă, iată singură pornire; Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire. Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de cronici; Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici. Cum nu vii tu, Țepeș doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împărți în două cete: în smintiți și în misei, Și în două temniți large cu de-a sila să-i aduni, Să dai foc la pușcărie și
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
este obsesia iluziei, a punerii în formă a iluziei având la bază realitatea.Nu există excepție artistică și nici privilegiu al literaturii- nici măcar negativă. Vreau să spun că dacă literatura ar fi singura care ar avea de îndurat acest destin ironic al degradării moravurilor, acest destin ironic și funest al nulității, încă ar fi un privilegiu și o onoare, dar și politicul, și moralul, și filosoficul, totul se îndreaptă spre cel mai mic numitor comun al nulității. Această echivalență nefericită ar
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304]
-
formă a iluziei având la bază realitatea.Nu există excepție artistică și nici privilegiu al literaturii- nici măcar negativă. Vreau să spun că dacă literatura ar fi singura care ar avea de îndurat acest destin ironic al degradării moravurilor, acest destin ironic și funest al nulității, încă ar fi un privilegiu și o onoare, dar și politicul, și moralul, și filosoficul, totul se îndreaptă spre cel mai mic numitor comun al nulității. Această echivalență nefericită ar trebui să ne consoleze, dar ea
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304]
-
de maci, un veșnic nesațiu ca poemele antice dulci ca mierea ale bătrânului horațiu îmi place s-ascult țârâit de greieri în noapte femeia lascivă absentă să-mi cânte în șoapte femeiea cea dulce și tristă de prin eminescienele taverne ironică tandră căreaia dumnezeu i-a luat zâmbetul prin dimineți reci și mansarde sordide sau pe străzi pustii unde toamna își scutură frunzele peste umerii ei îmi place să mă joc mereu de-a viața atârnat de-o limbă de ceas
ÎMI PLACE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346455_a_347784]
-
o ‘'realativizare prin ironie'', specifică lui Mihai URSACHI, căci uneori trebuie să citești printre rânduri pentru a depista plăcutele/neplăcutele. Creația sa se plasează undeva la mijloc, între tendința academizantă și cea dintr-o bucată, partinică, fără nuanțe, sarcastică, nu ironică. Imaginea singurătății absolute, față în față cu Dumnezeu, este emblema mistică a acestei poezii abonată la solitudine și care solicit o bogată viață interioară, așa cum cerea Meister Eckhart în scrierile sale. Vasile BURLUI pare că ‘'învață'' perpetuu ‘'să scrie'', poemele
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
rândurile trebuiesc să te captiveze dacă este o carte de beletristică. Ana să știi că dansezi foarte bine, ești ușoară ca un fulg de lebădă că tot am văzut câteva zeci spre Mangalia. - Da? Nu știam, mulțumesc, făcu Ana pe ironica dar fără să-și jignească partenerul care poate că era sincer. Nu am mai dansat de multă vreme, de când am fost cu niște prieteni într-un weekend la Predeal și ne-am dus seara la discoteca din oraș. - O știu
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
dintre capetele drumului nașterea,/ la celălalt moartea; / dacă între sine și sine/ parcurge drumul,/ atunci viața/ nu este decât călătoria fără sfârșit/ a morții/ în propria naștere”, p.9), la Ionuț Caragea se creează în urma cuvântului moarte un siaj subtil ironic seren, chiar dacă în tonalitate estompată: “timpul se măsoară de la un cuvânt la altul/ între cuvinte viața este la fel ca mortarul/ astfel se înălță zidul/ dintre omul singur și restul lumii”(Umbră ajunsă cu cuțitul la os, p.57). E
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
lanul de grâu:aur pierdut în verde coclit. Rochia ușoară și transparentă se lipea la fiecare mișcare de trupul bolovănos al fetei.Picioare sănătoase de țărancă școlită în târgul Ieșilor. -Dio, mai trăiești ori ți-a luat căldura piuitul? Vocea ironică a Lizei, în loc să-l trezească din canicula anesteziantă, dimpotrivă, îi spori doza de visare. Privirea ar fi înghițit-o pe fată, bucățică, Doamne, cu bucățică! Liza plutea legănat deasupra lanului de grâu , fără să-și dea seama ce navetă senzuală
DEŞERTUL DE CATIFEA (9) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345419_a_346748]
-
chip, nu e batjocură, cum cred cititorii superficiali ai marelui „cinic”, ci însuși destinul neamului său. Paleta imaginarului poetic al lui Ion Iancu Vale este largă, în tonuri contrastante. Caută, de exemplu, pe urmele lui Nichita Stănescu, dar la modul ironic, noduri și semne. Un poem este dedicat nodului, pornind de la zicala a căuta nod în papură: „La papura verde - unitate pentru desfacerea și valorificarea produselor locale”. Aici se vând „noduri” de toate culorile. Numai că un cumpărător cere noduri gordiene
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
Moartea tânărului nelumit Ion Lasămăverde poate fi și o reinterpretare a mitului mioritic. De astă dată e vorba de un flăcău voinic, un soi de rebel al satului, mort în „verdeața” vârstei. Acum stătea senin pe catafalc, cu un surâs ironic în colțul buzelor. Pasajele cu scene de la priveghi sunt remarcabile prin umor. Nepotul răposatului, Iarel, observă însă un fapt ciudat: florile de pe pieptul lui Ion dispar strivite între dinți una câte una. Ai casei și ceilalți care spun povești și
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
de aur, cântărind sute de kilograme, cu filigrane de un rafinament de nedescris. Multe lucrături artistice în cele mai diferite materiale: pietre prețioase, jad, aur, argint, bambus, lemn și câte și mai câte. De abia atunci ne putem imagina privirea ironică a împăratului chinez, când primea un dar din altă țară, când cel care aducea daruri credea că-i aduce ceva nemaipomenit, dar împăratul doar zâmbea îngăduitor, știind ce tezaur de bijuterii are deja în palatul său! Dar pe vizitatorul din
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
îmbujorat din cauza gerului dar și a emoției. “Caut pe cineva cu numele CN.”” Aaaa, tov colonel vă așteptă. Urcați la camera patru sute trei.” Pentru doar o clipă, cât și-a ridicat ochii spre vocea din spatele tejghelei înalte a zărit zâmbetul ironic, profesional al recepționerului, un tânăr cu trăsături aprope feminine. În timp ce liftul urcă etaj după etaj tânăra femeie își apasă palmele reci pe obrajii în flăcări. Nu se gândește la nimic. “Patru-sute unu, patru sute doi, patru sute trei! Aici trebuie să fie
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
să deschid. În prag, stătea Nona, vecina mea de la etajul doi. - Ce faci, vecină?, m-a întrebat ea. - Mai nimic, i-am răspuns, plictisită. Mă pregătesc să merg la culcare. Este zece seara. - Este sâmbătă seara!, mi-a replicat Nona, ironic și dezinvolt. Hai la mine, nu mai sta singură! Am pus-o de un chef, cu câțiva colegi de facultate. O să ne distrăm, am cumpărat șampanie și tort. Nu te las până nu vii. Pe lângă asta, am și o surpriză
LOGODNICUL MEU, FRED (PARTEA A TREIA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377913_a_379242]
-
este o idee... Ia, să-l sun... Numai că și Lucică, un băiat spirt, nu alta, se ivi în fața Lui înainte de a bate acesta gongul. Înalt, elegant, spiritual, ca întotdeauna cu un zâmbet rece pe figură și cu o replică ironică la îndemână. - Lucică, dragul meu, știu că ai tras cu urechea, așa că nu mă mai obosesc să repet. Ce crezi că trebuie să facem pentru a-i aduce pe nesimțiți la dreapta cale? - Mărite Părinte al meu, e ca și
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]