2,270 matches
-
joncțiunii. Astfel cele trei elemente conectate În paralel reprezintă circuitul echivalent al unei joncțiuni de tunelare de tip Josephson [5]. Presupunem că valoarea curentului printr-un astfel de circuit este dată de: Poate una dintre cele mai importante aplicații a joncțiunii superconductoare este aceea de amplificator parametric [5]. În baza ecuației (13) care descrie dinamica nelineară a Întregii joncțiuni s-a demonstrat că fenomenul de zgomot se datorează unui comportament spontan haotic. Este foarte important faptul că parametrii răspunzători de generarea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
Josephson [5]. Presupunem că valoarea curentului printr-un astfel de circuit este dată de: Poate una dintre cele mai importante aplicații a joncțiunii superconductoare este aceea de amplificator parametric [5]. În baza ecuației (13) care descrie dinamica nelineară a Întregii joncțiuni s-a demonstrat că fenomenul de zgomot se datorează unui comportament spontan haotic. Este foarte important faptul că parametrii răspunzători de generarea haosului sunt similari cu cei necesari pentru un câștig parametric Însemnat [5]. Existența soluțiilor haotice (deterministe), este asociată
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
comportament spontan haotic. Este foarte important faptul că parametrii răspunzători de generarea haosului sunt similari cu cei necesari pentru un câștig parametric Însemnat [5]. Existența soluțiilor haotice (deterministe), este asociată cu apariția unor atractori stranii În spațiul fazelor, Într-o joncțiune de tip Josephson, soluții ce rezultă dintr-o instabilitate Înregistrată la nivelul joncțiunii. De obicei traiectoria este periodică. Totuși În vecinătatea stării haotice se modifică parametrii specifici[11]. Cu alte cuvinte, variația unor parametrii conduce sistemul către o stare haotică
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
sunt similari cu cei necesari pentru un câștig parametric Însemnat [5]. Existența soluțiilor haotice (deterministe), este asociată cu apariția unor atractori stranii În spațiul fazelor, Într-o joncțiune de tip Josephson, soluții ce rezultă dintr-o instabilitate Înregistrată la nivelul joncțiunii. De obicei traiectoria este periodică. Totuși În vecinătatea stării haotice se modifică parametrii specifici[11]. Cu alte cuvinte, variația unor parametrii conduce sistemul către o stare haotică ce are ca soluții o cascadă de bifurcații cu dublare de perioadă. Acesta
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
alte cuvinte, variația unor parametrii conduce sistemul către o stare haotică ce are ca soluții o cascadă de bifurcații cu dublare de perioadă. Acesta este unul dintre scenariile universale de tranziție spre haos prin dublare de perioadă [5]. Totuși o joncțiune Josephson poate să urmeze un scenariu alternativ (exotic) de tranziție spre haos prin intermitențe sau bifurcații tangente [12]. Înt-adevăr ecuația (13) de ordinul II, nelineară, diferențială poate fi transformată Într-o ecuație de ordinul I nelineară de forma: 5. Concluzii
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
sau bifurcații tangente [12]. Înt-adevăr ecuația (13) de ordinul II, nelineară, diferențială poate fi transformată Într-o ecuație de ordinul I nelineară de forma: 5. Concluzii Utilizând teoria fractalilor (model relativist) ecuațiile care se obțin descriu comportamentul haotic al unei joncțiuni de tip Josephson. Pornind de aici câteva scenarii de tranziție spre haos sunt descrise: prin intermitențe, prin bifurcații etc.
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
adevărată, fără a-i contesta însă dreptul de a fi formulat), o frază ca: (5) Dacă ești prost, și fudul, și obraznic, reușești sigur în viață. 2.2. Subordonatele condiționale introduse prin dacă pot fi coordonate copulativ, prin juxtapunere sau joncțiune. Coordonarea copulativă (cu și conjuncțional sau prin juxtapoziție) impune interpretarea condiționalelor coordonate drept o condiție cumulativă pentru realizarea principalei; conectorul poate fi omis de la a doua ocurență în sus: (6) Dacă mă rogi, (și)(dacă) am timp, (și)(dacă) nu
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ocurență în sus: (6) Dacă mă rogi, (și)(dacă) am timp, (și)(dacă) nu intervine altceva, o să mă duc (7) Dacă chiar vrea, se străduiește și are noroc, s-ar putea să reușească. 2.3. Coordonarea disjunctivă se realizează prin joncțiune (vezi supra (4)) sau juxtapunere (vezi supra (3)); în ambele cazuri, atunci când condițiile disjuncte epuizează lista circumstanțelor posibile (ca în (3)), sunt create condițiile pentru substituirea printr-un condițional exhaustiv, exprimat analitic sau generic ("condiționalul indiferenței"). 2.4. Un precursor
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
al lui T. se vădește tot mai tranșant, determinând o reconfigurare a imaginii scriitorului în tabloul literaturii noastre contemporane. Poetul renunță la calofilie, la iluzia turnului de fildeș protector, la asedierea abstractă a absolutului și învederează o tot mai pronunțată joncțiune a demersului liric cu somațiile cotidianului, practică o angajare autentică în istorie, într-un cuvânt, își asumă postura de martor implicat și responsabil, metamorfoza operându-se pe coordonatele rigorismului moral și ale năzuinței către absolut care îi caracterizează întreaga operă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
inversie, translocații sau apariția cromozomilor inelari. Modificări funcționale. Celula tumorală este o celulă autonomă, aptă de proliferare, migrare și grefare. Ea se caracterizează și prin: alterarea inhibiției de contact a mișcării și a diviziunii chiar și în mediu lichid, diminuarea joncțiunilor intercelulare, modificarea potențialelor de membrană (negativare accentuată). 2. Țesutul neoplazic se deosebește radical de țesutul de origine, atît in privința structurii cît și în privința citoarhitecturii. Parenchimul tumoral este reprezental de celulele tumorale cu grade diferite de diferențiere, iar stroma, formată
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
mesenchimului renal și formarea unei bonete de țesut metanefretic care se diferențiază într-o veziculă. Aceasta va genera capsula Bowman, tubii contorți și ansa Henle. Aceste celule epiteliale au un fenotip foarte diferit de epiteliul restului tubului nefronului: nu au joncțiuni strânse între celule, sintetizează în continuare filamente intermediare de vimentină în loc de citokeratină și produc WT 1 chiar și în nefronii maturi (în timp ce expresia genei WT 1 este inhibată în restul nefronilor). Primii glomeruli vascularizați se formează la 10 săptămâni după
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
filamente intermediare de vimentină (citocheratina lipsește). Prelungirile majore conțin microtubuli (tubulină), pedicelele conțin filamente de actină și molecule de miozină. Spațiul dintre pedicele formează fantele de filtrare care, în vecinătatea membranei bazale, conțin diafragmul fantei (acest diafragm derivă din fostele joncțiuni ale podocitului imatur, fapt dovedit prin prezența proteinei ZO-1, caracteristică joncțiunilor ocludente). Pedicelele se ancorează în membrana bazală, prin integrine (a3b1, care recunosc colagenul IV și laminina). Suprafața podocitelor care vine în raport cu spațiul urinar este acoperită de un strat polianionic
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pedicelele conțin filamente de actină și molecule de miozină. Spațiul dintre pedicele formează fantele de filtrare care, în vecinătatea membranei bazale, conțin diafragmul fantei (acest diafragm derivă din fostele joncțiuni ale podocitului imatur, fapt dovedit prin prezența proteinei ZO-1, caracteristică joncțiunilor ocludente). Pedicelele se ancorează în membrana bazală, prin integrine (a3b1, care recunosc colagenul IV și laminina). Suprafața podocitelor care vine în raport cu spațiul urinar este acoperită de un strat polianionic bogat în acid sialic și glicozaminoglicani sulfatați, numit podocalixină. Membrana podocitelor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
un lobul glomerular. Prin convergență, ansele capilare vor genera arteriola eferentă, care va părăsi corpusculul tot prin polul vascular. Capilarele glomerulare sunt formate dintr-un endoteliu fenestrat, situat pe o membrană bazală. Celulele endoteliale sunt foarte aplatizate, prezintă între ele joncțiuni, iar citoplasma este străbătută de pori mari, până la 100 mm diametru, lipsiți de diafragm. în jurul porilor, se găsesc microfilamente de vimentină, iar în restul citoplasmei, microtubuli. Suprafața luminală a celulei prezintă un strat de podocalixină. Celulele endoteliale exprimă antigenele de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și distribuția diferită a moleculelor constitutive ale membranei bazale se află la baza stabilirii polarizării. în acest fenomen sunt implicați microtubulii care intervin în direcționarea vacuolelor golgiene. Menținerea polarizării moleculare la nivelul membranei plasmatice se realizează, în primul rând, prin joncțiuni ocludente, în structura cărora sunt prezente proteine transmembranare (ocludine), asociate cu proteine de placă (ZO1, ZO2, cingulină, 7H6). Aceste proteine se leagă intracelular cu filamentele de actină prin intermediul spectrinei. Fața bazală prezintă molecule transmembranare, responsabile pentru adeziunea și comunicarea celule-MEC
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în totalitate cu cotransport cu sodiu. în mici cantități se secretă anioni și cationi organici, ca și unii compuși medicamentoși. D) TUBUL INTERMEDIAR Este format dintr-un epiteliu simplu pavimentos situat pe o membrană bazală. Celulele prezintă numeroase interdigitații și joncțiuni ocludente și aderente (fig. 2.8 b). Acest segment este responsabil pentru crearea unui gradient de presiune osmotică cortico-medulară, în mare parte responsabilă de hipertonicizarea urinei. Segmentul descendent este permeabil pentru apă și sodiu, în timp ce segmentul ascendent este impermeabil pentru
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Au dimensiuni mai mici de 5 mm (diametru), sunt tapetați de epiteliu simplu cubic/cilindric sau uneori de tranziție; comunică cu tubii colectori din papila renală. 5. Complexul bolii medulare chistice uremice Localizarea este la nivelul medularei, mai ales la joncțiunea cortico-medulară. Macroscopic, rinichii sunt mici, sclerotici, cu suprafața externă granulară și contractată; prezintă chiști multipli, de diferite dimensiuni (diametru mai mare de 1 cm). Originea lor este în porțiunea distală a nefronului. Microscopic, chiștii au epiteliul atrofiat, cu membrana bazală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Forma bilaterală este incompatibilă cu viața; forma unilaterală se poate întâlni incidental și la adulți. Diagnosticul este ușor, deoarece rinichiul multichistic nu are funcție excretorie (ureterul este atrezic), iar rinichiul contralateral nu este chistic (dar poate fi hidronefrotic, prin obstrucția joncțiunii ureteropelvice sau ureterovezicale). S-au descris și cazuri familiale, fapt ce sugerează existența unor forme genetice. Nefroma chistică multiloculară reprezintă o formă rară, pre-neoplazică, caracterizată prin prezența unei mase multiloculare, septate, solitară și unilaterală, care se găsește în parenchim renal
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
evidențiază striații caracteristice (în perie) pericaliciale, papile mărite, cupușoare caliciale largi. Ecografia arată imagini anecogene mici și imagini hiperreflectogene. Posibilitatea de confuzie cu ADPKD este extrem de mică, deoarece rinichii au dimensiuni reduse, chiștii sunt mici, situați în medulară sau la joncțiunea corticomedulară. Chiștii multiloculari sunt de obicei unilaterali și evidențiați întâmplător cu ocazia unui examen ecografic sau CT pentru altă problemă de patologie. Se prezintă sub forma unei mase multiloculare, septate, dispuse în parenchim normal. Boala polichistică renală autosomal recesivă (ARPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
unilaterală, poate fi întâlnită și la adult, dar rinichiul nu este funcțional. Boala se caracterizează prin chiști multipli, necomunicanți, nefuncționali, asociați cu atrezia bazinetului, a ureterului și arterei renale. Rinichiul controlateral nu are chiști și poate fi hidronefrotic prin obstrucția joncțiunii pieloureterale sau ureterovezicale. Examinarea ecografică evidențiază o masă paravertebrală, cu multiple zone anecogene, separate de zone intens ecogene. Examinarea Doppler arată absența fluxului diastolic. Scintigrafia este utilă în diagnosticul diferențial cu obstrucția pieloureterală. Boala glomerulochistică renală este o afecțiune rară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
arată rinichi mari, cu nefrogramă întârziată, medulară striată 7 (prin acumularea substanței de contrast în canalele colectoare dilatate). CT arată de asemenea opacifieri lineare în rinichi măriți de volum. Ecografia evidențiază rinichi mari, cu creștere difuză a ecogenității ce ascunde joncțiunea cortico-medulară. Specifică este prezența unui halou hipoecogen subcapsular. Pot fi prezenți chiști, dar mai mici de 2 mm diametru. Ficatul prezintă creșterea ecogenității, canale biliare intrahepatice dilatate, scăderea vizualizării venelor portale periferice datorită țesutului fibros. La copiii mai mari UIV
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
preventiv al ITU. Alegerea antibioterapiei optime pentru terapia piocistitei Chiștii pot fi clasificați în gradient și non-gradient, în funcție de concentrația de sodiu intrachistică raportată la cea plasmatică (vezi cap. 4). Chiștii non-gradient provin din epiteliul tubului proximal și sunt caracterizați prin joncțiuni intercelulare laxe ce permit trecerea diferitelor substanțe (raport Na intrachistic/plasmatic >0,9), inclusiv antibioticele. Chiștii gradient provin din epiteliul tubular distal, fiind caracterizați prin joncțiuni intercelulare strânse, impermeabile la trecerea antibioticelor (raport Na intrachistic/plasmatic <0,2). Astfel, pentru
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
vezi cap. 4). Chiștii non-gradient provin din epiteliul tubului proximal și sunt caracterizați prin joncțiuni intercelulare laxe ce permit trecerea diferitelor substanțe (raport Na intrachistic/plasmatic >0,9), inclusiv antibioticele. Chiștii gradient provin din epiteliul tubular distal, fiind caracterizați prin joncțiuni intercelulare strânse, impermeabile la trecerea antibioticelor (raport Na intrachistic/plasmatic <0,2). Astfel, pentru eradicarea infecțiilor de la nivelul chiștilor gradient sunt necesare antibiotice lipofile, care să difuzeze prin membrana celulară. în plus, concentrația intrachistică a antibioticelor depinde de pH intrachistic
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
al II-lea nu avea altă soluție decât să îl recheme pe Wallerstein. Cu armata refăcută, se alătură lui Maximilian de Bavaria și, cu forțe net superioare ca număr, barează drumul suedezilor spre capitală. Dar armatele catolice nu fac imediat joncțiunea și, în timp ce Wallerstein îi urmărea pe saxoni în Boemia, Tilly 236 îi înfrunta încă odată pe suedezi în bătălia de la Rain am Lech, în 15 aprilie 1632, unde va fi grav rănit, iar trupele sale învinse. Wallerstein i-a alungat
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a tatona succesiv forțele Marii Alianțe, pentru a evita capitularea necondiționată a Germaniei, au eșuat. Sub loviturile concertate ale Aliaților, Wermacht-ul suferea înfrângere după înfrângere. Nu mai exista nicio posibilitate de negociere, mai ales după capitularea trupelor germane din Italia. Joncțiunea armatelor aliate s-a făcut la Berlin. În fața americanilor la Reims, la 7 mai 1945, Friedeburg și Jodl au semnat capitularea necondiționată; Eisenhower nu a cedat nimic, capitularea intrând în vigoare pe toate fronturile la 8 mai, la miezul nopții
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]