2,389 matches
-
cocostârcul, iepurele cu iepuroaica, cocoșul cu găina, binele cu răul, stejarul cu ghinda, bărbatul cu femeia, martirul cu crucea. De la firul de păpădie care-și întoarce sfios capul spre păpădia de alături, până la elefantul matur care în întunericul fertil al junglei își lasă cu hotărâre trompa pe spinarea docilă a femelei, viețuitoarele toate se hârjonesc cu plăcere la adăpostul cifrei 2. în fiecare zi, în fiecare clipă, zeci, sute de imagini ne readuc în minte ce-avem de făcut; două rândunele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pricep eu pe lumea asta. Altceva nu pricep: n-ar fi putut să rămână tras tata, fără să strice cârligul din cruce? Crucea Întreagă? Fără s-o ardă? Și fără să danseze În juru-i, ca un sălbatic din sălbăticia sălbaticei jungle? tropicale? Și fără să strige să trăiască Gutenberg!? A mai dansat-strigat el o dată și-a ajuns, dansând, tocmai În Siberia ceea! Uite-l și pe porcul de Grabenko: - Jucăm, bem, ne veselim și ostașii noștri români Își dau sângele pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Cu cît e mai tare lama, cu atît mai simplu... Pe chipul femeii nu se citea absolut nici o reacție. Spuma din paharul cu bere se topi de tot. Privită dintr-o parte, această spumă Îți aducea minte o porțiune de junglă fotografiată din avion. Oare la ce se uita? Deodată Îi apăru sub pleoapă o mică umflătură, parcă era o bobiță din email... Oare plîngea? Mă simțeam prost... Nu asta am urmărit... — Dar hai să discutăm despre agrafele acelea!... Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
pînă la urmă, o să iau eu vreo măsură aiurea... Nu voia să mă amestec În afacerea asta periculoasă... — Periculoasă? — El obișnuia să spună că omul n-are nevoie decît de o hartă În viață. Lumea aceasta e o pădure, o Junglă În care mișună animale sălbatice și insecte otrăvitoare. Trebuie s-o apuci numai pe cărări bătătorite, să treci numai prin locuri În care te afli În deplină siguranță. — Da, e ca și cînd ai zice că trebuie să dezinfectezi săpunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
vrem, fie că nu vrem, pe care le supunem unei atente observații. Inconștiente, de multe ori. Unul ,,înoată“ în mediul administrativ autohton, aflat în plin proces de adaptare, schimbare și racordare la marele trend european. Altul trăiește într-o adevărată junglă urbană, unde a fi normal și a avea reacții civice de tip occidental te poate transforma într-un paria, un ciudat, și-ți poate periclita siguranța fizică. Enervările noastre provin din faptul că, atât conștient, cât și inconștient, comparăm societatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
strâns. Din 1989 acest imens balon de frustrări a început să își dea drumul încetul cu încetul. Una dintre explicațiile cele mai la îndemână ale agresivității din ce în ce mai accentuate a societății românești de azi. Agresivitate care este exprimată foarte bine în jungla auto unde cuvântul de ordine este nerespectarea tuturor regulilor și a fiecăreia în parte. Paradoxal: pe măsură ce parcul auto se umple cu din ce în ce mai multe mașini moderne, foarte multe dintre ele fabricate în străinătate, dotate cu toate cele, de la airbaguri până la ABS
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
la UE. Însă chiar dacă vor fi investite miliarde de euro în acest domeniu atât de deficitar, mă tem că nu va fi investit nici un euro în educația participanților la trafic care vor continua să se comporte ca într-o adevărată junglă postmodernă în care cel care este cel mai viril adică posesor de bolid înalt, suplu și puternic va domina asupra celorlaltor viețuitoare auto. Este mult mai ușor să construiești (cel puțin teoretic) o autostradă decât să schimbi atitudinea generală a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mai intens. Acum se afla În Cilindrul B, un labirint de țevi și echipamente. Cândva curat și frumos colorat, era acoperit acum de mucegaiul vâscos. Din loc În loc atârnau jurubițe de mușchi fibros. Cilindrul B arăta ca o mlaștină din junglă. — Beth... Aceasta nu-i mai răspunse nimic. „Trebuie să fie În Încăperea asta“, Își zise el. Cilindrul B fusese tot timpul locul ei preferat, locul de unde se exercita controlul asupra habitatului. Îl așeză pe Harry pe punte, sprijinindu-l de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
un monstru numit corupția instituționalizată. Până aici, am cunoscut una dintre fațetele celui născut la 50 de ani după un alt celebru scriitor ploieștean, avangardistul Geo Bogza, autorul Poemului invectivă și al Jurnalului de sex. Părăsim tristul spectacolul oferit de jungla politică. Luăm, la întâmplare, un număr al revistei "Descoperă", unică în felul ei. Conținut și condiții grafice excepționale. Ce ne oferă sumarul? Iată: Podul Rion-Antirion; Anul Ștefan cel Mare; De ce suntem unici?; Guatemala; Planeta nisipurilor; Astăzi, acum 7000 de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
jucători să le acorde schimburi avantajoase. Coloniștii din Catan a câștigat și unul din cele mai prestigioase premii specializate - Spiel des Jahres. Risk-ul este un joc de cuceriri de teritorii, în care jucătorii își exercită talentul de mici napoleoni; în Jungle Speed se luptă atenția și dexteritatea; în Shakespeare contează norocul, dar și talentele de vedetă ale jucătorilor care pot câștiga ceva bănuți de joc intonând cu suflet vreun sonet de-al bardului. De mai bine de 15 ani, piața jocurilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
teamă să nu fiu întrerupt. întotdeauna i-am invidiat pe colegii mei care aveau voci baritonale sau grave. Cînd ești dotat cu o voce puternică, pătrunzătoare, e ca și cum ai avea o macetă în prelungirea mînii. în felul acesta avansezi în junglă tăind lianele și hățișul vegetal fără nicio teamă. am observat de altfel foarte repede în cercurile pe care le-am frecventat că liderii de grup erau de fapt posesorii de voci baritonale sau grave. o voce baritonală conferă o autoritate
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
întreaga sa structură osoasă era fragilă, avea picioarele strîmbe, iar inteligența sa era bazată mai degrabă pe un puternic simț al umorului decît pe rapiditatea și calitatea reflecției. Probabil din toate aceste motive, întrucît Paul părea lipsit de apărare în jungla vieții, natura îi oferise totuși acestui om niște coarde vocale de un calibru ieșit din comun. Paul era capabil să intre într-o sală de sport plină ochi și în plină efervescență, să spună „salut” și brusc se făcea liniște
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
era chiar anatomică. Practic anatomia sa afectivă fusese formată de filmele de animație purtînd marca Disney. straturile cele mai profunde ale sensibilității sale fuseseră fasonate de Cenușăreasa, Doamna și vagabondul, Albă ca zăpada și cei șapte pitici și de Cartea junglei. Peste aceste fundații (consolidate practic de toată filmografia Disney pe care Victor o avea de altfel sub formă de casete și DVD-uri) urmau apoi numeroase alte etaje construite cu migală. Foarte aproape de sufletul lui se afla cel format din
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
primei adolescențe. — absolut, răspundea în cor plutonul format din Paul, Bruce, Harrison, robert, Gene, al, George, Henry, Clint, arnold, sylvester, tom, cărora li se adăuga Brad Pitt, Leonardo di Caprio, Kirk și michael Douglas, regele Leu și mowgly din Cartea Junglei. 28. Încercarea mea de a regăsi, după două săptămîni, împreună cu Paul, cafeneaua timizilor, fu o adevărată aventură metafizică. De zeci de ori mi se păru că mă aflam chiar alături de ea, că străbătusem exact aceeași stradă unde o găsisem prima
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
dar ce să facă un leu într-o cușcă, chiar dacă la prima vedere nu seamănă a cușcă, așa cum este Vladia, trebuie să-ți măsori puterile, să dai cu laba în jur, domnule Popianu, noi asta îți oferim, o savană, o junglă întreaga prin care să hălăduiești." "Povești de adormit copiii", îi trecu prin cap și atît de puternice i se părură a fi cuvintele, puternice și exacte, încît clipi speriat că le-ar fi spus cu voce tare. Dar August Stoicescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
muncă, de ce ne întoarcem seara în același apartament, la același/aceeași consort/consoartă, de ce luăm pâine de la aceeași alimentară și așa mai departe. Ce caut eu în viața mea? Omul-problemă nu e primul și nici cel mai strălucitor film despre jungla de asfalt, despre absurdul lumii moderne, despre imposibilitatea de a funcționa într-o societate compartimentată și tot mai rigidă, despre neputința de a trăi, dar are un farmec al lui care vine din acel lucru la care vroiam să ajung
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
prea mic ca să poată susține trei ziare. Unul din ele avea să sfârșească prin a dispărea și, pentru că nu avea destule fonduri și nu era finanțat de nici un trust, acesta avea să fie probabil Citizen. Pe de altă parte, în jungla unei lumi bazate pe competiție, redactorilor-șefi le revenea datoria de-a găsi o cale să meargă mai departe și să supraviețuiască. O parte din atracția muncii în presă era elementul de risc, altfel ar fi putut la fel de bine să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
profundă exista între persoana lui și circul pe care-l detesta din toată inima. Din ranchiună, ca să mă răzbun pentru acest refuz, mi-am umplut camera cu fotografii de lei, tigri și pantere și am făcut o adevărată pasiune pentru junglă și pentru deșerturi; pasiune pe care tata mi-a impus-o. Așa am ajuns să-mi construiesc un bârlog al meu unde mă retrăgeam și dădeam frâu liber imaginației. Pe un perete, deasupra leilor, tigrilor și panterelor, am prins cu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
atârnat poza unui deșert gălbui, cu un cer metalic, sub care se vălureau până la orizont dune de nisip. În felul acesta, când mă închideam în camera mea, ceea ce se întîmpla din ce în ce mai des, aveam de ales între două imperii. Uneori, alegeam jungla. Alteori, deșertul. Simțeam nisipul pe buze și în ochi sau mă împiedicam de liane ceasuri întregi în care visam cu ochii deschiși fără să-mi fie nici foame, nici somn. Îmi cunoșteam în amănunt imperiile. Dună cu dună și copac
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
copac cu copac. Și îmi erau la fel de dragi. Îmi fixam reședința temporară în funcție de preferințe, însă în oricare dintre aceste imperii eram singurul stăpân. Nu mă mai contesta nimeni. Adevărata mea copilărie s-a petrecut, poate, sub soarele deșertului și al junglei, pregătindu-mă, fără să știu, pentru sala cu oglinzi de la azil. Tata venea uneori să-mi facă morală. Mă învinuia că-mi pierdeam timpul și mă amenința că mătură "gunoaiele" de pe pereți; adică imperiile mele. Atunci îmi arătam colții: "Îndrăznește
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și aproape m-am bucurat când tata a venit înapoi cu un câine politist care mi-a adulmecat repede ascunzișul, silindu-mă să mă reîntorc în cușcă și să mă duc la școală unde singura mea consolare erau cărțile despre junglă și despre deșerturi, mai ales cele cu poze, pe care le găseam în bibliotecă. 3 Luchi a pus ghiara pe tata și nu l-a mai lăsat să scape. Curând după moartea mamei, a început să se poarte ca o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fac loc mereu cu mâinile și cu picioarele și m-am umplut repede de zgârieturi. Înjuram de câte ori mă plezneau ierburile înalte peste ochi, dar îmi plăcea să mă simt ca un explorator; era, într-un fel, primul meu contact cu jungla. Uneori totul amuțea în jur; apoi sufla vântul și bălăriile se umpleau de zgomote suspecte, pe care nu le luam însă în seamă; mergeam cu capul în pământ ca să mă feresc de șerpi. Deodată, am înghețat. Undeva în fața mea lătrase
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
trezea exclamînd: "Vă mai aduceți aminte de ăla cu mâna stângă paralizată?" Sigur că da, răspundea altul. Mă enerva că plescăia când mânca, încolo era un om simpatic." Și cu asta subiectul era, practic, încheiat. Numai într-un film despre junglă am mai văzut o asemenea liniște în fața morții. Arborii creșteau imenși, dar trăiau numai cei care izbuteau să-și facă loc cu crengile pentru a ajunge la lumină. Ceilalți mureau deoarece, deasupra, copacii victorioși își uneau frunzișurile și nu mai
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cresc în noroi prefac duhoarea noroiului în parfum. Și ce dacă parfumul se întoarce înapoi în duhoare? În această catastrofă o altă floare își va deschide petalele tremurânde. Numai noi înțelegem greu, din egoism, o lege pe care copacii din junglă o respectă cu o liniște de catedrală. Bătrânii cuceriseră, însă, cei mai mulți, această liniște. Moartea nu-i mai impresiona. Li se părea normal că Tuberculosul care bolea cam toată vremea, iar noaptea tușea aproape continuu, împiedicîndu-i pe ceilalți să doarmă, arăta
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
plimb. În spatele azilului, bălăriile se întindeau sub cerul înstelat ca o uriașă pată tulbure. Aș fi avut poftă să-l întîlnesc pe Hingherul cu câinii lui, dacă se mai afla cumva pe-acolo, dar mă temeam să pornesc noaptea prin jungla de ierburi. M-am îndreptat spre baltă, am luat o barcă și am început să vâslesc în direcția cătunului. Eram aproape convins acum, datorită surescitării în care mă găseam, că Moașa o căutase pe Laura, plecând de la mine. "Putoarea, am
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]