27,002 matches
-
CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Tribunalul Brașov - Secția penală în Dosarul nr. 13.117/197/2019/a1, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă actul trebuie verificat pentru legalitate și temeinicie de către procurorul ierarhic superior și care este termenul-limită până la care ar putea interveni această verificare“ și stabilește următoarele: Actul prin care procurorul remediază neregularitățile rechizitoriului, în condițiile prevăzute de art. 345 alin. (3) din Codul de
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
și care este termenul-limită până la care ar putea interveni această verificare“ și stabilește următoarele: Actul prin care procurorul remediază neregularitățile rechizitoriului, în condițiile prevăzute de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, nu este supus verificării pentru legalitate și temeinicie de către procurorul ierarhic superior. Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Brașov - Secția penală în Dosarul nr. 13.117/197/2019/a1 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la următoarea chestiune de drept: Care este natura juridică a termenului de 5
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
comunicații electronice nu respectă cerințele de calitate a legii prevăzute de art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, sub aspectul clarității, previzibilității și preciziei normei, cerințe care se circumscriu principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. Dispozițiile criticate introduc un nou articol, art. 10^2, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice și utilizează la alin. (1) sintagma „organele de aplicare a legii“, care, spre
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
electronică cu resurse IP, furnizorii de rețele sau de servicii de comunicații electronice) nu își pot forma o reprezentare clară cu privire la organele statului desemnate prin sintagma „organe de aplicare a legii“. Acest aspect contravine flagrant principiilor fundamentale ale legalității și securității juridice, statuate prin art. 1 alin. (5) din Constituție și prin jurisprudența constantă a Curții Constituționale. ... 4. Autorii apreciază că se impune efectuarea controlului de constituționalitate și cu privire la obligația de a se acorda, la solicitarea organelor
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
în domeniul comunicațiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice, prin care este introdus art. 10^2 în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, sunt de natură a aduce atingere principiului legalității și principiului securității juridice în componenta privind claritatea și previzibilitatea legii, aceste prevederi fiind contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și principiului constituțional al ocrotirii vieții private, consfințit prin art. 26 din Constituție. ... 12. Cu Adresa nr. 5.738
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
furnizorilor de servicii de găzduire electronică) ce presupune restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului se poate realiza numai în măsura în care această reglementare este însoțită de o procedură clară și explicită referitoare la verificarea legalității acestui element. ... 23. În consecință, susține că art. 2 pct. 27 din legea criticată nu îndeplinește standardele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, încălcând principiul legalității procesului penal, reglementat la art. 2 din Codul de procedură penală, și, prin
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
această reglementare este însoțită de o procedură clară și explicită referitoare la verificarea legalității acestui element. ... 23. În consecință, susține că art. 2 pct. 27 din legea criticată nu îndeplinește standardele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, încălcând principiul legalității procesului penal, reglementat la art. 2 din Codul de procedură penală, și, prin urmare, și prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, care prevăd obligativitatea respectării în România a Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 24. Analizând dispozițiile art.
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, încalcă exigențele constituționale ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi numai prin lege, din perspectiva unei lacune legislative, dar și principiul legalității. Din analiza textului de lege menționat mai sus, rezultă că acesta nu întrunește cerințele de claritate și previzibilitate impuse de respectarea principiului constituțional al legalității în ceea ce privește normele juridice de excepție, norme care sunt de strictă interpretare și
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
restrângerea exercițiului unor drepturi numai prin lege, din perspectiva unei lacune legislative, dar și principiul legalității. Din analiza textului de lege menționat mai sus, rezultă că acesta nu întrunește cerințele de claritate și previzibilitate impuse de respectarea principiului constituțional al legalității în ceea ce privește normele juridice de excepție, norme care sunt de strictă interpretare și aplicare. Regula stabilită de art. 71 din ordonanța de urgență este aceea a interzicerii absolute a schimbării destinației terenurilor amenajate ca spații verzi, soluție legislativă
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
prevede garanțiile necesare accesului și folosirii informațiilor reținute sau stocate (a doua etapă a mecanismului retenției datelor), prin modul defectuos/ ambiguu de redactare, lipsit de precizie și predictibilitate, Curtea constată că aceleași dispoziții sunt susceptibile de a crea aparența de legalitate cu privire la activitatea de reținere și stocare a informațiilor electronice (prima etapă a mecanismului retenției datelor), lăsând posibilitatea interpretării acestora în sensul că obligația reținerii și stocării informațiilor electronice poate fi reglementată prin acte normative infralegale, adoptate de autorități
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 31 iulie 2014, examinând dispozițiile art. 56^1 din Legea nr. 350/2001, care interzic inițierea și aprobarea documentațiilor de urbanism ce au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire, Curtea a reținut că acestea au fost introduse în Legea nr. 350/2001 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 26 alin. (1), ale art. 60 alin. (6) și ale art. 113 din Legea nr. 51/1995 încalcă principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, principiul legalității, neretroactivitatea legii, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, legalitatea pedepsei, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, principiul independenței judecătorilor, precum și dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori. În acest sens, arată că
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
1), ale art. 60 alin. (6) și ale art. 113 din Legea nr. 51/1995 încalcă principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, principiul legalității, neretroactivitatea legii, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, legalitatea pedepsei, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, principiul independenței judecătorilor, precum și dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori. În acest sens, arată că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 - introduse
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
însemnele specifice profesiei, respectiv „unde nu pot fi folosite însemnele și denumirile arătate“. Arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prevederile art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracțiuni, prevede și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
21. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, ale art. 52 referitor
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și ale art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 paragraful
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării și a pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv ale art. 4 privind dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori din Protocolul nr. 7 la Convenție. ... 22. Examinând excepția de
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
facultative și gratuite. Totodată, din motivarea excepției rezultă că neconstituționalitatea prevederilor criticate este susținută și prin raportare la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, referitoare la caracterul de stat de drept al statului român și la principiul legalității. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 au mai format obiectul controlului de constituționalitate. Prin trei decizii anterioare (Decizia nr. 649 din 28 iunie 2007, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
legale în ansamblul legislației se creează o incoerență legislativă ce periclitează certitudinea juridică, claritatea și rigoarea ce trebuie să guverneze sistemul legislativ al unui stat. ... 27. Curtea constată, din această perspectivă, că există o problemă de constituționalitate prin prisma principiului legalității, desprins din prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, principiu ce trebuie să orienteze întreaga viață socială, pe de o parte, dar și întreaga activitate generatoare de norme juridice, pe de altă parte. Principiul legalității, recunoscut și consacrat la
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
constituționalitate prin prisma principiului legalității, desprins din prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, principiu ce trebuie să orienteze întreaga viață socială, pe de o parte, dar și întreaga activitate generatoare de norme juridice, pe de altă parte. Principiul legalității, recunoscut și consacrat la nivel constituțional, reprezintă, în același timp, o caracteristică esențială a statului de drept, înscrisă în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. În virtutea principiului menționat, ansamblul legislației trebuie să fie coerent, astfel încât să nu
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
Italiei, paragraful 109, Hotărârea din 23 noiembrie 2000, pronunțată în Cauza Ex-regele Greciei și alții împotriva Greciei, paragraful 79, și Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Fener Rum Patrikliği împotriva Turciei, paragraful 70) s-a statuat că principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, conducând la caracterul de lex certa al normei (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
16 septembrie 2003, pronunțată în Cauza Glod împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului „a luat act cu interes“ de modificarea legislativă survenită „referitor la extinderea competenței, de acum înainte nelimitată, a instanțelor chemate să se pronunțe cu privire la legalitatea deciziilor administrative ale Comisiei“. Era vorba despre introducerea, prin Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, a unei noi prevederi, art.
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
nu constituie astfel de jurisdicții speciale administrative. În schimb, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, în corelație cu principiul legalității, așa cum s-a precizat mai sus. ... 36. În final, Curtea subliniază că admiterea excepției de neconstituționalitate și constatarea neconstituționalității tezei a doua din art. 52 al Legii nr. 18/1991, care instituie caracterul de „autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională“ al
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
în temeiul unei hotărâri judecătorești se întemeiază pe aceleași prevederi legale pe baza cărora autoritatea administrativă competentă - casa de pensii - stabilește drepturile de pensie ale grefierilor. ... 33. Curtea reține că, prin pronunțarea hotărârii judecătorești, instanța nu face decât să analizeze legalitatea și temeinicia deciziei de pensie emise anterior de către casa de pensii, fără a se transforma în emitentul acestei decizii și fără a aplica alte dispoziții legale decât cele care stau la baza deciziilor emise de casele de pensii. Prin
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, sunt instanțe judecătorești trebuie să respecte legea, de drept material sau procesual, aceasta fiind cea care determină comportamentul persoanelor fizice și juridice în sfera publică și în circuitul civil. Dispoziția constituțională consacră principiul legalității actului de justiție și trebuie corelată cu prevederea art. 16 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia „Nimeni nu este mai presus de lege“, și cu cea a art. 124 alin. (3) din Constituție, care prevede alte două principii constituționale: independența
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]