2,105 matches
-
spațiul sacru, excitațiile. Nu reușesc, iar acest eșec le face „gîndul mai amar” și le deviază exasperarea în blasfemie. Despre „cochete” și „cocote” E greu de spus cîtă admirație și cîtă ironie este în versul „Pe drum e-o lume leneșă, cochetă”, din „Amurg violet”.2) „Cochetă” are și valoare descriptivă, și valoare morală. Poate fi echivalat prin „elegantă”, „distinsă”, dar și prin „dornică să epateze”. Aci, mai curînd prin asta. Lumea „leneșă [cu pași înceți n. m.], cochetă”, surprinsă în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este în versul „Pe drum e-o lume leneșă, cochetă”, din „Amurg violet”.2) „Cochetă” are și valoare descriptivă, și valoare morală. Poate fi echivalat prin „elegantă”, „distinsă”, dar și prin „dornică să epateze”. Aci, mai curînd prin asta. Lumea „leneșă [cu pași înceți n. m.], cochetă”, surprinsă în vers, e lumea promenadei provinciale în dupăamiaza unei zile de sărbătoare. în ciuda faptului că sună plăcut, „cochetă” e un cuvînt otrăvit. La auzul lui, aproape oricine se gîndește, mai întîi, la capcanele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
despre ei. în schimb a făcut-o (singurul dintre simboliștii romîni) Bacovia. Un poem de-al său se intitulează chiar așa: „Pantofii”: „Pantofi de aur, expuși în vitrină,/ Veți sta sub dantele, în nopți de baluri,/ Și-n ale valsului leneșe valuri/ Veți rîde prin săli, - potop de lumină.// Pe trist catafalc, cu tristă regină,/ Veți sta în piciorul de gheață, și sfînt,/ Și-n trecerea vremii veți arde-n mormînt,/ Pantofi de aur, expuși în vitrină...” Tema versurilor e „arderea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Chendi să le adreseze confraților din vremea sa îndemnul: „Dați-ne monografiile scriitorilor noștri!’”, îndemn reluat (căci încă li se resimțea lipsa) de istoricii literari la începutul anilor ’60 ai secolului trecut. Una din multele glose la versul „O lume leneșă, cochetă” („Amurg violet”) ar putea fi, cred, această frază din portretul satiric „Ocupatul în permanență” (1910) de George Panu: „Nu merge iute, căci aceasta nu este cum se cade; merge cu pașii liniștiți, dar fără să se uite la cineva
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o opinie singulară. Recent, un compozitor notoriu declara că „liniștea este sunetul sacru”. Sînt, într adevăr, oameni pe care tăcerea îi impresionează mai mult decît strigătul. Eu fac parte dintre aceștia. Neîndoielnic, poezia lui Bacovia are unele din aspectele „poeziei leneșe”, așa cum o descria Ion Barbu. De ce totuși, pe planul receptării, ea interesează pe mai mulți decît poezia acestuia? Un răspuns ar fi că emoția, ceea ce „izvorăște din inimă”, are un impact mai puternic și e mai rezistentă decît „experiențele și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Pop, care și-a făcut cercetările "pe teren", chiar de mai multe ori. D-sa scrie că "vatra satului (Ipotești) e așezată pe lunca Sîcnei, destul de largă între coline", iar mai jos, pe aceeași pagină, dă și amănunte: "Sîcna brăzdează leneșă Ipoteștiul, de la nord spre sud. Izvorîtă în Dorohoi (sic!) și primind pe parcurs afluenții Bucecea, Dolina, Slatina (sic!) și Loieștii (!), după o zi-două de ploaie gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor" (Noi contribuții..., pag. 51). Această greșeală se repetă și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Relativa teorie a elasticității limitate a poemului în poeme krkotașe din eu și câțiva prieteni, Editura Brumar, Timișoara, 2000), obținem un conglomerat textual și metatextual incitant și, de ce nu, agresiv (în sensul că violentează, cu bună știință, obișnuințele unei lecturi leneșe, convenționale și incolore). Am amintit, mai sus, amplitudinea intertextuală de excepție a textelor sale. Să mai notez, referindu-mă la același principiu al prozaismului, cotidianului și autobiograficului asimilat cu bună știință de specialistul în paralelismele și influențele culturale din poezia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tare/ Și eu nu mai sunt/ Am rămas o durere/ Pe care plângându-mi/ Un altul s-o simtă/ Ca din coasta durerii o altă durere/ Mai nouă mai nouă/ Să nască/ Și vremea aceea/ De tăceri lunecoase/ Mă pâlpâie leneș/ Prin carne și oase// A treia strigare/ Soarele doamne noaptea nu e / Cine oare să se suie/ Sus să facă iarăși soare/ Mai aproape și mai mare// Luminii nu sunt nicidecum o ispită/ Doar ocolului urmă/ De ocol/ Să mă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în Contentin. Dar, din dragoste, Jacques, îl transformă în nume de femeie, Lisona, cum tandru o alinta adeseori. De bună seamă, își iubea mașina din toată inima. [...] Mai condusese și altele, mai ascultătoare sau mai îndărătnice, mai curajoase sau mai leneșe: niciodată nu uita de faptul că fiecare avea caracterul ei... așa cum spui despre femei în realitate: o iubești datorită calităților ei deosebite de femeie adevărată. Era liniștită, ascultătoare, avea mersul egal și constant, datorită motorului cu abur, aflat în cea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de-ar dura". Mai mult, ne putem gîndi că amenințarea atomică își aduce contribuția la atomizarea conduitelor și modurilor de gîndire ale individului în sînul micului său nucleu personal / fa-milial / amical. Din acest motiv, nu ne putem considera ființe inconștiente, leneșe sau lașe prin natură. Mai potrivite ar fi vorbele lui Hamlet: "Astfel mișei pe toți ne face gîndul*". Între 1933 și 1939, amenințarea nu era nici difuză, nici confuză, așa cum este astăzi. Glasul posedat și posedant al lui Adolf Hitler
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
un adult ferm și iubitor, care să-l sprijine și să-l îndrume. Copilul are libertatea de a-și exprima și impune părerile și deciziile, adesea fără să țină cont de sentimentele celor din jur. El crește răsfățat și egoist, leneș, nepoliticos, obișnuit să primească, fără să dea. Riscă să nu-și dezvolte abilitățile sociale, să-și dea aere de șef față de ceilalți copii, să fie nesuferit și să aibă probleme la școală în relația cu colegii și profesorii. Performanțele lui
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
special românii îi justifică lui Vlad comportamentul, prin descrierea motivelor care l-au generat. Din această perspectivă, Vlad pare a fi acționat împotriva boierilor care l-au trădat și i-au ucis familia; împotriva femeilor care se dovedeau a fi leneșe sau necredincioase; împotriva ofițerilor dacă dădeau dovadă de trădare sau de la-șitate; împotriva hoților și răufăcătorilor, indiferent de origine ori statut social, pentru că trebuia să instaureze legea și ordinea în țară, dacă voia să reziste unei invazii străine. Legendele potrivit
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
reprezentat uneori ca un bărbat care se îndrăgostește de sora sa, Luna, și de aceea vor fi despărțiți de autoritatea divină. În legenda Soarele și luna, cununa. Zina [Niculiță-Voronca, II], o babă o certa mereu pe fata moșului că-i leneșă, până când aceasta se hotărăște să meargă în lume. Curăță o fântână, un măr spinos, o cățea cu salbe la gât și se tocmește să îngrijească o cloșcă cu pui de aur, o furcă de aur cu fus și un caier
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pune în cap să se-nsoare cu propria lui fiică. Aceasta fuge într-o pădure, unde este găsită de un fecior de împărat, care se însoară cu ea . f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o singură fiică leneșă. Femeia îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat de presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa îi dă să toarcă într-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sau de apărare împotriva forțelor malefice. El e dat în stăpânirea divinităților destinului: Lachesis (trecutul), Clotho (prezentul) și Athropos (viitorul)." Un nucleu epic similar îl întâlnim și în Cele trei torcătoare [Basme năzdrăvane, Frații Grimm]. O mamă își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i dea. Regina îi dă să toarcă mult in din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
foarte lungi, aripi nazale groase și depărtate, buza superioară umflată, buza inferioară moale și atârnând, dinți mari, mai mult lați decât lungi, de culoare opacă, neregulați ca formă, regulat aliniați, arcadă palatină semicirculară. Puls lent și slab, circulația abundentă și leneșă. Digestie lentă dar completă, stomac aton, miros bucal urât, tendință la flatulență. Urina apoasă și abundentă. Pubertate în general tardivă. Caractere dinamice Gesturi lente, stângace, puțin expresive, mers lent, voce moale, volată, monotonă. Vorbește puțin, conversația trenează. Caractere psihologice (Caracter
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pe unul din angajații săi, spunându-i: "Afară, netrebnic trândav ce ești!" sau ceva asemănător; dar presiunile exercitate de sindicate și alte organizații au ajutat la evitarea acestui gen de demers și au adus în prim plan metalimbajul. Astăzi, funcționarul leneș ar primi o circulară din partea companiei, care ar suna cam așa: "Din cauza reorganizării ample a secției exporturi a companiei, am fost nevoiți să comasăm funcțiile de lipitor-de-timbre și făcător-de-cafele în folosul tuturor angajaților și pentru bunul mers al companiei, în
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
tocite, numite clișee; acestea fie pun capăt unei conversații, fie îl încurajează pe interlocutor să vină și el cu un clișeu propriu. Clișeele sunt cuvinte sau expresii preambalate, folosite de oameni lipsiți de imaginație sau de cei care sunt prea leneși ca să descrie o situație prin prisma propriilor percepții. (Platitudinile și truismele sunt alte tipuri de clișee.) Clișeele pot oferi chei utile pentru descifrarea gândurilor vorbitorului. De exemplu, expresia "oarecum" este un fel de scuză pentru o afirmație nerelevantă și unul
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
la cinema: "Ce ați auzit despre acest film?" Ce v-a determinat să veniți să-l vedeți?" La piață: "Văd că vreți să cumpărați anghinare. întotdeauna m-am întrebat cum se pregătește?" în lift: Cred că acesta e cel mai leneș ascensor din lume". (Nu pare o formulă de deschidere prea grozavă, dar aproape întotdeauna cealaltă persoană e gata să facă comparație cu liftul pe care-l folosea de obicei în altă parte - așa încât situația se pretează la discuții. ) La o
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ciudă” în cazul unei îmbogățiri, beneficiarul se bucură nespus, iar „dușmanul” răutăcios îl privește cu invidie și suspiciune; r. 39 41 : „mai ușor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să te îndatorească o fată alintată și leneșă” se subliniază imposibilitatea de a beneficia de ajutor de la o persoană care nu dispune de nici o calitate morală; IVAN TURBINCĂ (Poveste) p. 136, r. 11 12 : „pornește la drum cântând” un tovarăș nelipsit al omului a fost cântecul, în vremuri
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
fără justificare, dă vina pe alții pentru ceea ce i s-a întâmplat; p. 29, r. 8 9 : „ca la casa omului nu-i nicăiurea” recunoașterea sentimentului de siguranță, relaxare și confort pe care-l oferă propriul cămin. POVESTEA UNUI OM LENEȘ p. 30, r. 2 3 : „de leneș ce era, nici îmbucătura din gură nu și-o mesteca”evidențierea unui defect dus până la extrem și asumat total, cu lașitate, de persoana în cauză; r. 5 6 : „hotărî să-l spânzure, pentru
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
O nutrește ș o-ncălzește El o scapă din nevoi!” paternitatea divină atribuită animalelor, ca și omului, asigură acestora implicit o existență minimală. NU LUCREZI, N-AI CE MÂNCA p. 72, r. 2 3 : „Ar fi un mare păcat Omul leneș de-ajutat.” caritatea nu mai are efecte pozitive în cazul leneșului, în această situație alimentându-i-se viciul; r. 6 7 : „Cine ziua nu muncește Doarmă noaptea nemâncat!” sentință ce condamnă lenevia și aprobă consecințele pe care trebuie să le
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
caritatea nu mai are efecte pozitive în cazul leneșului, în această situație alimentându-i-se viciul; r. 6 7 : „Cine ziua nu muncește Doarmă noaptea nemâncat!” sentință ce condamnă lenevia și aprobă consecințele pe care trebuie să le suporte persoana leneșă drept pedeapsă. IA! CLOPOȚELUL SUNĂ p. 74, r. 30 33 : „Iaca mintea omenească Apa, focul a-njugat, Și de-atunci cu înlesnire Țări cu țări mâna au dat.” un elogiu inteligenței omenești, care a adus progresul în societate prin descoperiri ce
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
În timpul scrierii lui Harap-Alb are primul atac de epilepsie. 1878. I. Creangă este decorat cu medalia Bene Merenti clasa a II-a pentru lucrările și publicațiile sale didactice. Publică în Convorbiri literare: Ivan Turbincă (1 apr.) și Povestea unui om leneș (1.oct). 1879. La 25 iunie Ion Creangă cumpără, cu 50 de galbeni, locul și bojdeuca din ulița Țicău, pe numele Ecaterinei Vartic. 1880. În Albumul macedoromân publică Anecdotă (Moș Ion Roată și Unirea). 1881. După o pauză de doi
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
48 Dănilă prepeleac( poveste ).................................................... .........................49 Povestea porcului............................................. ..........................................52 Povestea lui stan pățitul.............................................. .................................53 Povestea lui harap-alb ..................................................... ............................56 Fata babei și fata moșneagului.......................................... ................................62 Ivan turbincă(poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri din copilărie ..................................................... ............................65 Poveste.............................................. ...................................................75 Moș nichifor coțcariul ..................................................... ............................75 Povestea unui om leneș................................................ ..................................78 Moș Ion Roată(anecdotă ) ..................................................... ..........................79 Popa duhu ..................................................... .........................................80 Cinci pâini(anecdotă) ..................................................... .............................81 Ion Roată și Vodă Cuza ..................................................... ............................82 Povestiri didactice ..................................................... ...............................83 Inul și cămeșa............................................... ...........................................84 Acul și barosul ..................................................... ...................................84 Ursul pâcâlit de vulpe................................................ ..................................85 Versuri originale............................................ ...........................................86 Păsărica în timpul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]