1,939 matches
-
folosire a limbii. În varianta vorbită a registrului curent, și mai ales în varianta sa scrisă, precum și în registrul elevat, normele sunt respectate. Limbajul mijloacelor de informare în masă este influențat de franceza vorbită de majoritatea populației, mai ales de lexicul registrului familiar. În domeniul ortografiei există tentative de reformă, dar acestea sunt respinse de majoritatea utilizatorilor limbii (vezi Ortografia limbii franceze, Încercări de reformare a ortografiei). În franceza contemporană există și unele deosebiri de standard între diferitele țări francofone. De
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
trebuie să se audă [fɛt], în vorbire se aude din ceea ce mai frecvent [fɛ]. În vorbire a dispărut practic și negația "ne": "il mange pas" în loc de "il ne mange pas" „(el) nu mănâncă”, ceea ce nu este acceptat de standard. În ceea ce privește lexicul, fenomenul principal este îmbogățirea sa prin mijloace interne și externe, dintre acestea distingându-se împrumuturile din engleză (2.150 în secolul al XX-lea, dintr-un total de circa 2.500).
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
pe graiul viu al poporului nostru propriu, pe tradițiile, obiceiurile și istoria lui, pe geniul lui” ("Timpul", V, 103, 8 mai 1880). În prima sa formă publicată, „Dănilă Prepeleac” face uz de mai multe cuvinte rare sau construcții dialectale, în contrast cu lexicul și cu gramatica standard a limbii române. „Intonația cuvintelor” și „gestul ghicit cu care eroul le spune”, a argumentat Călinescu, face ca dialogurile dintre Dănilă și ceilalți țărani să semene cu un text teatral, care ar putea fi jucat pe
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
sau alta din variantele regionale ale francezei nu constă numai din trăsături regionale, ci este vorba în esență de franceza generală, în care sunt prezente elemente regionale în număr mai mic sau mai mare în funcție de regiune, de vorbitor și de lexicul unui domeniu sau al altuia. Printre cuvintele regionale se pot deosebi unele care corespund numai unor realități regionale și altele, care denumesc realități generale. Un exemplu din prima categorie este cuvântul "traboule" din Lyon, care denumește o străduță ce leagă
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
poate considera ca nivelul cel mai reprezentativ unul mediu, pe care îl folosesc și cei care cunosc de asemenea nivelul cel mai apropiat de standard. Aceasta ca să nu fie priviți ca snobi cu ocazia comunicării cu celelalte categorii ale populației. Lexicul francez din Africa Subsahariană se caracterizează prin faptul că a păstrat mai puține arhaisme decât variantele din America. Exemplu de asemenea cuvânt este "honnir" „a face de rușine”. În variantele subsahariene există nu numai lexeme folosite și în Franța, ci
Variantele regionale ale limbii franceze () [Corola-website/Science/332825_a_334154]
-
secolul al XIX-lea: „se crede că a înflorit sub domnia împăratului bizantin, Alexie I Comnenul.” Lucrarea este datată acum de la sfârșitul secolului al X-lea. Data aproximativă a lucrării poate fi dedusă din conținutul său: la articolul „Adam”, autorul lexicului dă o scurtă cronologie a istoriei mondiale care se încheie cu moartea împăratului Ioan I Tzimiskes (976), în timp în articolul „Constantinopol” sunt menționați succesorii săi, Vasile al II-lea și Constantin al VIII-lea: problema este de a ști
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
carnet de notițe pentru uzul său personal. Mai multe etimologii au fost luate în seamă pentru acest nume de "Suidas" sau de "Suda". În 1998 Bertrand Hemmerdinger considera că Suidas este numele creatorului sau al coordonatorului grupului de compilatori au lexicului. O altă interpretare explică titlul ca fiind un acronim constituit pornind de la literele "Sunagogè onomastikès ulès di alphabeton" sau "diaphorôn andrôn", „adunarea de material onomastic după alfabet”, sau „după diferiți oameni”, ceea ce ar putea să semnifice și „lexic alfabetic sau
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
compilatori au lexicului. O altă interpretare explică titlul ca fiind un acronim constituit pornind de la literele "Sunagogè onomastikès ulès di alphabeton" sau "diaphorôn andrôn", „adunarea de material onomastic după alfabet”, sau „după diferiți oameni”, ceea ce ar putea să semnifice și „lexic alfabetic sau lexic biografic” sau cu "diaphorôn andrôn": „clasament după diferiți istorici sau diferiți autori”. În sfârșit, s-au evocat și, în greaca bizantină, „fortăreață”, „doagă / șanț lat cu apă”, și în latină "guida" sau "summa" („sumă”) și "sudarium" („giulgiu
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
O altă interpretare explică titlul ca fiind un acronim constituit pornind de la literele "Sunagogè onomastikès ulès di alphabeton" sau "diaphorôn andrôn", „adunarea de material onomastic după alfabet”, sau „după diferiți oameni”, ceea ce ar putea să semnifice și „lexic alfabetic sau lexic biografic” sau cu "diaphorôn andrôn": „clasament după diferiți istorici sau diferiți autori”. În sfârșit, s-au evocat și, în greaca bizantină, „fortăreață”, „doagă / șanț lat cu apă”, și în latină "guida" sau "summa" („sumă”) și "sudarium" („giulgiu”) prin grecescul târziu
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
secară) desemnează un amestec lingvistic ce include în componența sa elemente ale limbilor ucraineană cu cea rusă, și are utilizare în regiunile vecine cu Rusia ale Ucrainei, precum și în Republica Moldova. Specific pentru surjik este amestecul dintre gramatica unei limbi și lexicul alteia. ul s-a format în rândul populației din mediul rural, ca urmare a proceselor de amestecare a dialectelor ucrainene cu rusă oficială, de-a lungul a peste 300 ani (anii 1660 - 1991) în Ucraina. Surjik în diferite regiuni și
Surjik () [Corola-website/Science/332404_a_333733]
-
diferențe semnificative. De regulă, gramatica și pronunția (articulația, intonația) sunt ucrainene, iar în cazul în care fenomenele fonetice și gramaticale rusești pătrund, rămân lexicalizate, afectând derivarea. În același timp, o parte mai mult sau mai puțin semnificativă a vocabularului în ceea ce privește lexicul, după experiența vorbitor de limbă, precum și intenția sa de exprimare este împrumutată din limba rusă.
Surjik () [Corola-website/Science/332404_a_333733]
-
al patrimonio léxico colombiano (2015 - 2017). Dicționarul de cuvinte specifice limbii din Columbia conține pestre 10.000 de intrări de cuvinte și expresii ale spaniolei columbiene, provenind din diverse regiuni ale Columbiei, cuvinte folosite frecvent în prezent. E vorba despre lexic general, colocvial, juvenil, referitor la folclor, floră și faună. Cea mai recentă ediție a dicționarului cuprinde pestre 3.500 de termeni, 4.500 de definiții și 3.000 de exemple. Expoziția reprezintă un mic exemplu al acestei cercetări academice în
Pe simeze by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105816_a_107108]
-
a] în loc de [e] în poziție accentuată, de exempul „vearde”, „vorbeaște”, „rumâneaște”. Un cuvânt arhaic folosit în aceste graiuri este de exemplu „a custa” pentru „a trăi”. În afara României, graiurile băieșilor sunt influențate de limbile populației majoritare, în principal în domeniul lexicului. Importanța împrumuturilor se vede și în faptul că printre acestea sunt și cuvinte gramaticale. Exemplu înregistrat în Croația: Constatându-se tendința de a se pierde limba băieșilor, a apărut ideea de a se împiedica aceasta prin dotarea ei cu un
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
evita interpretările greșite (art. 25), iar, "dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat" sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv și devine obligatorie pentru actele normative din aceeași materie [art. 37 alin. (2)]. Din analiza actelor normative incidente în stabilirea condițiilor pentru ocuparea unei funcții publice sau de autoritate publică, Avocatul Poporului observă că termenii utilizați diferă de la caz
Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]