4,839 matches
-
de percepție către o altă zonă conceptuală. CAPITOLUL 4 STRUCTURA SINTACTICO-SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1.Introducere Interesul pentru clasa verbelor de percepție s-a manifestat și în direcția interfeței dintre semantică și sintaxă, a identificării aspectelor din sensul unităților lexicale care au relevanță în plan sintactic. În funcție de clasa lexicală căreia îi aparțin, verbele de percepție prezintă disponibilități combinatorii diferite. Referindu-se la verbele de percepție vizuală din limba franceză, Willems (1983: 147) precizează că verbul voir 'a vedea' are cele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
STRUCTURA SINTACTICO-SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1.Introducere Interesul pentru clasa verbelor de percepție s-a manifestat și în direcția interfeței dintre semantică și sintaxă, a identificării aspectelor din sensul unităților lexicale care au relevanță în plan sintactic. În funcție de clasa lexicală căreia îi aparțin, verbele de percepție prezintă disponibilități combinatorii diferite. Referindu-se la verbele de percepție vizuală din limba franceză, Willems (1983: 147) precizează că verbul voir 'a vedea' are cele mai largi disponibilități combinatorii 78. Observația este valabilă și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Capitolul 1), nu și cea a verbelor "periferice". Ne interesează fenomenele cu un grad mai mare de generalitate în interiorul clasei, nu manifestările particulare ale anumitor unități. În cazul clasei verbelor de percepție nonintențională, vom face o analiză extinsă a unităților lexicale prototipice pentru percepția vizuală (a vedea), pentru percepția auditivă (a auzi) și pentru percepțiile de contact (a simți), discutând comparativ configurațiile semantico-sintactice la care participă acestea. În cazul verbelor de percepție intențională, vom semnala global trăsăturile unităților prototipice pentru cele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
rapid, fugitiv'. Pentru franceză sunt autori care nu recunosc autonomia clasei (Miller, Lawrey 2003). Explicația acestei diferențe de interpretare rezidă în faptul că, în unele limbi, clasa este foarte neuniformă semantico-sintactic și, totodată, foarte restrânsă, fiindcă nu există o unitate lexicală pentru exprimarea fiecăreia dintre cele cinci modalități de percepție. De exemplu, pentru franceză, Miller, Lawrey (2003: 2) vorbesc despre o "utilizare de tip copulativ" a verbelor look, smell, taste, feel pentru limba engleză, deci nu despre o clasă distinctă. Cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din această clasă cere o complinire obligatorie predicativă (în cazul verbului a arăta) sau circumstanțială (în cazul verbelor a suna și a mirosi). ÎNCHEIERE În această lucrare am urmărit să evidențiem comparativ apropierile și diferențele de comportament semantico-sintactic dintre unitățile lexicale care alcătuiesc câmpul verbelor de percepție. Am pornit de la observațiile sporadice din bibliografie, care asociază această clasă lexico-gramaticală cu câteva lexeme individuale (a vedea, a auzi) oscilând între comportamentul agentiv și nonagentiv și permițând sau nu, în funcție de trăsătura agentivității, asocierea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
încercat să atingem aspectele pe care le-am considerat legate direct sau indirect de structura semantico-sintactică a unităților analizate. În primul capitol am deschis cercetarea prin încercarea delimitării clasei lexico-semantice a verbelor de percepție. Am considerat absolut necesară integrarea perspectivei lexicale în analiza propusă, fiindcă, în studiile anterioare care menționează sub orice formă clasa în discuție, se opera cu un inventar intuitiv de unități, făcându-se mereu referire la trăsături disparate ale acestora, fără a se surprinde în mod sistematic și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
al percepției/Temă. Pentru această clasă restrânsă am ales denumirea verbe de percepție evidențială, ca urmare a informației modale cuprinse inerent în semantica lor. În final, am arătat că paradigma verbelor de percepție din română este incompletă. Pentru evidențierea golurilor lexicale, am ales să facem comparația cu engleza, care "dispune" de o paradigmă completă a clasei verbelor de percepție. Am identificat mijloacele compoziționale de "acoperire" a golurilor lexicale și am semnalat disponibilitatea unor verbe de a trece din clasa nonintențională spre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
arătat că paradigma verbelor de percepție din română este incompletă. Pentru evidențierea golurilor lexicale, am ales să facem comparația cu engleza, care "dispune" de o paradigmă completă a clasei verbelor de percepție. Am identificat mijloacele compoziționale de "acoperire" a golurilor lexicale și am semnalat disponibilitatea unor verbe de a trece din clasa nonintențională spre clasa intențională, printr-o recategorizare semantică. În capitolul al doilea ne-am propus să identificăm și să analizăm proprietățile temporal-aspectuale ale verbelor de percepție, ținând seama de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Gӧteborg, Acta Universitatis Gothoburgensis. Barron 1999 = Julia Barron, Perception, volition and reduced clausal complementation, teză de doctorat, University of Manchester. Bidu-Vrănceanu, Forăscu 1988 = Angela Bidu-Vrănceanu, Narcisa Forăscu, Cuvinte și sensuri, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Bidu-Vrănceanu 2008 = Angela Bidu-Vrănceanu, Câmpuri lexicale din limba română. Probleme teoretice și aplicații practice, București, Editura Universității din București. Buck 1949 = Carl Darling Buck, A Dictionary of Selected Synonyms in the Principal Indo-European Languages, Chicago&London, The University of Chicago Press, p. 1017-1084. Brinton 1988 = The
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Universității din București, p. 381-416. Coșeriu 1975 = E. Coșeriu, "Vers une typologie des champs lexicaux", în Cahiers de lexicologie, 2, p. 30-51. Croft 1991 = W. Croft, Syntactic Categories and Grammatical Relations, Chicago, University of Chicago Press. Cruse 1986 = Alan Cruse, Lexical Semantics, Cambridge, Cambridge University Press. Cruse 2006 = Alan Cruse, A Glossary of Semantics and Pragmatics, Edinburgh, Edinburgh University Press. Diaconescu 1977 = I. Diaconescu, Infinitivul în limba română, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Dima 2002 = Gabriela Dima, Verbele sentiendi în limbile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
1-2, p. 53-67. Gebăilă 2009 = Anamaria Gebăilă, Sinestezia în italiană, franceză și română. Viziune comparativă, teză de doctorat, Universitatea din București. Givón 2001 = Talmy Givón, Syntax: an introduction, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company. Geeraerts 2010 = Dirk Geeraerts, Theories of Lexical Semantics: A Cognitive Perspective, Oxford, Oxford University Press. Gisborne, Holmes 2007 = Nikolas Gisborne, Jasper Holmes, "A History of Evidential Verbs of Appearance", în English Language and Linguistic, vol.11, Cambridge, p. 1-29. Gisborne 2010 = Nikolas Gisborne, Event Structure of Perception
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Limba română - abordări tradiționale și moderne, ediția a II-a, Cluj, organizat de Facultatea de Litere a UBB Cluj. Grezka 2009 = = = Aude Grezka, La polysémie des verbes de perception visuelle, Paris, L'Harmattan. Gruber 1965 = Jeffrey S. Gruber, Studies in Lexical Relations, MIT doctoral dissertation, distribuită de Indiana University Linguistics Club. Gruber 1967 = Jeffrey S. Gruber, "Look and see", în Language, 4, p. 937-947. Guasti 1993 = Maria Teresa Guasti, Causative and perception verbs. A comparative study, Torino, Rosenberg & Sellier. Hasdeu 1886
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Rîpeanu, Sanda (ed.), Studia linguistica in honorem Mariae Manoliu, București, Editura Universității din București, p. 146-151. Jackendoff 1999 = Ray Jackendoff, Semantics and cognition, Cambridge, MA, London, England, MIT Press. Kleiber 1990 = Georges, Kleiber, La sémantique du prototype: catégories et sens lexical, Paris, PUF. Krifka 1998 = Manfred Krifka, "The Origins of Telicity", în S. Rothstein (ed.) Events and grammar, Dordrecht, Kluwer Academic Press, p. 197-235. Labelle 1996 = Marie Labelle, "Remarques sur les verbes de perception et la sous-catégorisation", în Recherches Linguistiques de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Massachussets, MIT Press. Rizzi 2003 = Luigi Rizzi, Comparative Syntax and Language Acquisition, London, Routledge. Rosch 1973 = Eleanor Rosch, "Natural categories", în Cognitive Psychology, 4, p. 328-350. Rogers 1974 = Andrew Daylon Rogers Jr., Physical Perception Verbs in English: A Study in Lexical Relatedness, Los Angeles, University of California. Rosenbaum 1965 = Peter Rosenbaum, The Grammar of English Predicate Complement Constructions, Massachusetts Institute of Technology, Department of Modern Languages, Ph.D. dissertation. Ryle 1949 = Gilbert Ryle, The concept of mind, Harmondsworth, Penguin Books. Sandfeld
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
importante, Iași, Polirom, 1998. Paraschivescu, R., Ghidul nesimțitului, București, Humanitas, 2006. Preda, R., Jurnal cu Petre Țuțea, București, Humanitas, 1992. Verdeș, O., Muzici și faze, Brașov, Aula, 2003. www.google.com. 1 Pentru o sinteză privind diferitele mijloace (morfologice și lexicale) de a reda distincții semantico-sintactice din interiorul paradigmei verbelor de percepție, vezi Viberg (1983) și Viberg (2001). 2 Prin percepții primare ne referim la cele cinci "tipuri" de percepție recunoscute unanim în studiile asupra domeniului percepției: percepția vizuală, auditivă, tactilă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Viberg (1983) și Viberg (2001). 2 Prin percepții primare ne referim la cele cinci "tipuri" de percepție recunoscute unanim în studiile asupra domeniului percepției: percepția vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă și gustativă. 3 Vezi Coșeriu (1975: 39). În concepția autorului, câmpul lexical se definește ca o paradigmă alcătuită din unități lexicale ale conținutului (lexeme) care împart o zonă de semnificație continuă comună și se găsesc în imediată opoziție unele față de altele. Bidu-Vrănceanu (2008: 17) definește câmpul lexical ca "subansamblu subordonat ansamblului lexical
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ne referim la cele cinci "tipuri" de percepție recunoscute unanim în studiile asupra domeniului percepției: percepția vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă și gustativă. 3 Vezi Coșeriu (1975: 39). În concepția autorului, câmpul lexical se definește ca o paradigmă alcătuită din unități lexicale ale conținutului (lexeme) care împart o zonă de semnificație continuă comună și se găsesc în imediată opoziție unele față de altele. Bidu-Vrănceanu (2008: 17) definește câmpul lexical ca "subansamblu subordonat ansamblului lexical al limbii române, interpretat ca o paradigmă sau o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
39). În concepția autorului, câmpul lexical se definește ca o paradigmă alcătuită din unități lexicale ale conținutului (lexeme) care împart o zonă de semnificație continuă comună și se găsesc în imediată opoziție unele față de altele. Bidu-Vrănceanu (2008: 17) definește câmpul lexical ca "subansamblu subordonat ansamblului lexical al limbii române, interpretat ca o paradigmă sau o sumă de paradigme lexico-semantice". 4 DP 2006, s.v. percepție. 5 DSL 2005, s.v. percepție. 6 Prin percepție concretă ne referim la procesul de percepție care este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
lexical se definește ca o paradigmă alcătuită din unități lexicale ale conținutului (lexeme) care împart o zonă de semnificație continuă comună și se găsesc în imediată opoziție unele față de altele. Bidu-Vrănceanu (2008: 17) definește câmpul lexical ca "subansamblu subordonat ansamblului lexical al limbii române, interpretat ca o paradigmă sau o sumă de paradigme lexico-semantice". 4 DP 2006, s.v. percepție. 5 DSL 2005, s.v. percepție. 6 Prin percepție concretă ne referim la procesul de percepție care este declanșat pe baza unor stimuli
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
baza consultării definițiilor lexicografice, luând în considerare doar sensul primar (cel care denotă percepția fizică) al lexemelor analizate. Analiza polisemiei și a sensurilor "derivate" fac obiectul capitolelor III și IV. 11 Pentru un model recent de descriere a structurii sensului lexical, vezi Bidu-Vrănceanu (2008: 20-28). 12 La Bidu-Vrănceanu (2008: 19) semnificatul comun al unei paradigme este denumit arhisemem. 13 Vezi și inventarul din Dima (2002). Un inventar al verbelor de percepție din limba română este inclus în Anexă, constituită pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a auzi, diferențiază cele două verbe. 22 În acest sens, Cruse (2006: 93) menționează că absența unui corespondent pentru modem într-o limbă ca Yanomami (vorbită de un trib din pădurile amazoniene) nu poate fi considerat un exemplu de gol lexical. 23 Am ales să facem această comparație cu engleza pentru că paradigma verbelor de percepție este completă în engleză. Franceza nu dispune, așa cum arată Miller, Lawrey (2003), de termeni distincți pentru exprimarea percepției vizuale și a celei tactile din zona evidențială
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu realizare instantanee. 39 Exemplele sunt preluate de la Enghels (2007: 74) și sunt traduse. 40 Testele folosite de Gisborne (2010) sunt preluate de la Brinton (1988) și Dowty (1979). 41 Clasificarea propusă de Vendler aparține domeniului lexical-noțional, operând la nivelul unităților lexicale verbale independent de valorile temporale sau aspectuale ale celorlalți constituenți prezenți în grila sintactică a verbelor. Vom arăta că aspectul nu este o proprietate inerent lexicală, ci se stabilește la nivelul GV extins, fiind determinat și de tipul de argumente
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Dowty (1979). 41 Clasificarea propusă de Vendler aparține domeniului lexical-noțional, operând la nivelul unităților lexicale verbale independent de valorile temporale sau aspectuale ale celorlalți constituenți prezenți în grila sintactică a verbelor. Vom arăta că aspectul nu este o proprietate inerent lexicală, ci se stabilește la nivelul GV extins, fiind determinat și de tipul de argumente și de adjuncți selectați. 42 Enghels (2007: 75) arată că în jurul încadrării verbelor de percepție în clasa verbelor de stare au existat numeroase controverse, anterioare sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
bine.'/ I've seen the forecast, tomorrow's weather looks fine ' Am văzut buletinul meteo și vremea de mâine arată bine.' 50 La Pustejovsky (1995: 31), polisemia (engl. complementary polysemy) este definită în egală măsură ca o relație de ambiguitate lexicală între mai multe sensuri ale unui cuvânt, apropiate între ele în diverse grade. Dezambiguizarea sau detașarea unor sensuri "discrete" nu se poate realiza, menționează autorul, decât în prezența unor contexte relevante. 51 Teoria prototipului în varianta standard a fost folosită
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
65 Rețeaua semantică WordNet, creată în 1985 la Universitatea din Princeton de psiholingvistul George Miller și de Christiane Fellbaum, este un program aplicativ de redare a relațiilor dintre sensuri, dezvoltat inițial pentru limba engleză. Concepută ca o bază de date lexicale, WordNet grupează substantivele, verbele, adjectivele și adverbele în seturi de (cvasi-)sinonime, cunoscute ca sinseturi, iar unitățile incluse în această rețea sunt interconectate prin diverse relații de sens. Acest tip de structurare a lexiconului a fost aplicat ulterior și la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]