32,151 matches
-
ocupate cu limitări din UE-27, cu excepția Luxemburgului. În 2018, valoarea din România era aproape dublă față de media UE-27 de 11%. 39 Procentul persoanelor cu limitări care lucrează în activități pe cont propriu este mai ridicat. Dintre persoanele cu limitări care lucrează, 30% sunt angajate pe cont propriu sau au statutul de ajutor familial neremunerat față de 22% în cazul persoanelor fără limitări care lucrează. 40 Multe dintre persoanele 37 Societatea Academică Română (2009) Diagnostic: Exclus de pe piața muncii
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
Procentul persoanelor cu limitări care lucrează în activități pe cont propriu este mai ridicat. Dintre persoanele cu limitări care lucrează, 30% sunt angajate pe cont propriu sau au statutul de ajutor familial neremunerat față de 22% în cazul persoanelor fără limitări care lucrează. 40 Multe dintre persoanele 37 Societatea Academică Română (2009) Diagnostic: Exclus de pe piața muncii, Piedici în ocuparea persoanelor cu dizabilități în România . Disponibil la: https://motivation.ro/wp-content/uploads/2016/02/Diagnostic-exclus-de-pe-piata-muncii.pdf 38 Banca Mondială (2021) Diagnoza situaţiei persoanelor cu dizabilități în România . Disponibil
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
Academică Română (2009) Diagnostic: Exclus de pe piața muncii, Piedici în ocuparea persoanelor cu dizabilități în România . Disponibil la: https://motivation.ro/wp-content/uploads/2016/02/Diagnostic-exclus-de-pe-piata-muncii.pdf 38 Banca Mondială (2021) Diagnoza situaţiei persoanelor cu dizabilități în România . Disponibil la: http://anpd.gov.ro/web/wp- content/uploads/2021/11/Diagnoza-situatiei-persoanelor-cu-dizabilitati-in-Romania.pdf 39 Idem. 40 Idem. cu limitări care lucrează pe cont propriu sunt angajate în forme de muncă precare, cu ziua sau sezoniere, de pe urma cărora obțin venituri la limita subzistenței. Sărăcia ridicată, cu care se confruntă persoanele cu dizabilități la locul de muncă, este explicată
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
în forme de muncă precare, cu ziua sau sezoniere, de pe urma cărora obțin venituri la limita subzistenței. Sărăcia ridicată, cu care se confruntă persoanele cu dizabilități la locul de muncă, este explicată de: diferențe între structura ocupării persoanelor cu limitări și cea a persoanelor fără limitări, persoanele cu limitări fiind cuprinse mai frecvent în locuri de muncă puțin calificate, și mai rar în cele înalt calificate; structura inechitabilă a ocupării persoanelor cu dizabilități în comparație cu celelalte persoane este în
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
ziua sau sezoniere, de pe urma cărora obțin venituri la limita subzistenței. Sărăcia ridicată, cu care se confruntă persoanele cu dizabilități la locul de muncă, este explicată de: diferențe între structura ocupării persoanelor cu limitări și cea a persoanelor fără limitări, persoanele cu limitări fiind cuprinse mai frecvent în locuri de muncă puțin calificate, și mai rar în cele înalt calificate; structura inechitabilă a ocupării persoanelor cu dizabilități în comparație cu celelalte persoane este în mare măsură consecința dezechilibrelor în sistemul
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
de pe urma cărora obțin venituri la limita subzistenței. Sărăcia ridicată, cu care se confruntă persoanele cu dizabilități la locul de muncă, este explicată de: diferențe între structura ocupării persoanelor cu limitări și cea a persoanelor fără limitări, persoanele cu limitări fiind cuprinse mai frecvent în locuri de muncă puțin calificate, și mai rar în cele înalt calificate; structura inechitabilă a ocupării persoanelor cu dizabilități în comparație cu celelalte persoane este în mare măsură consecința dezechilibrelor în sistemul de educație, dar
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
la sistemul educațional și a accesului mai redus la forme de învățare pentru adulți. Persoanele adulte cu dizabilități participă într-o proporție mult mai scăzută la forme de educație și formare decât cele fără dizabilități. Doar 22% dintre persoanele cu limitări cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani au participat în ultimele 12 luni la orice formă de educație și formare pentru adulți, față de 36% dintre persoanele fără limitări. Rata de participare la educație și formare scade la
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
decât cele fără dizabilități. Doar 22% dintre persoanele cu limitări cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani au participat în ultimele 12 luni la orice formă de educație și formare pentru adulți, față de 36% dintre persoanele fără limitări. Rata de participare la educație și formare scade la doar 11% în cazul persoanele cu limitări severe. În cazul învățării într-un cadru formal, doar 2% din persoanele cu limitări severe participă la cursuri de calificare, față de 10% persoane
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
64 de ani au participat în ultimele 12 luni la orice formă de educație și formare pentru adulți, față de 36% dintre persoanele fără limitări. Rata de participare la educație și formare scade la doar 11% în cazul persoanele cu limitări severe. În cazul învățării într-un cadru formal, doar 2% din persoanele cu limitări severe participă la cursuri de calificare, față de 10% persoane fără limitări, iar 1% din persoanele cu limitări severe participă la cursuri educaționale pentru adulți (inclusiv
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
și formare pentru adulți, față de 36% dintre persoanele fără limitări. Rata de participare la educație și formare scade la doar 11% în cazul persoanele cu limitări severe. În cazul învățării într-un cadru formal, doar 2% din persoanele cu limitări severe participă la cursuri de calificare, față de 10% persoane fără limitări, iar 1% din persoanele cu limitări severe participă la cursuri educaționale pentru adulți (inclusiv la seral). 41 Nu există un mecanism de evaluare profesională pentru persoanele cu dizabilități
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
de participare la educație și formare scade la doar 11% în cazul persoanele cu limitări severe. În cazul învățării într-un cadru formal, doar 2% din persoanele cu limitări severe participă la cursuri de calificare, față de 10% persoane fără limitări, iar 1% din persoanele cu limitări severe participă la cursuri educaționale pentru adulți (inclusiv la seral). 41 Nu există un mecanism de evaluare profesională pentru persoanele cu dizabilități, iar formarea adulților nu este adaptată la caracteristicile persoanelor cu dizabilități. Persoanele
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
scade la doar 11% în cazul persoanele cu limitări severe. În cazul învățării într-un cadru formal, doar 2% din persoanele cu limitări severe participă la cursuri de calificare, față de 10% persoane fără limitări, iar 1% din persoanele cu limitări severe participă la cursuri educaționale pentru adulți (inclusiv la seral). 41 Nu există un mecanism de evaluare profesională pentru persoanele cu dizabilități, iar formarea adulților nu este adaptată la caracteristicile persoanelor cu dizabilități. Persoanele cu dizabilități sunt puse în situația
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
un standard adecvat de viață în comunitate. Sistemul de protecție socială trebuie să asigure, pentru a atinge dezideratele echității și incluziunii sociale, un acces simplu al persoanelor cu dizabilități la schemele relevante de protecție socială, adaptate nevoilor lor. Persoanele cu limitări severe ale funcționării au o probabilitate de peste două ori mai mare decât celelalte persoane de a suferi de deprivare materială severă. Rata deprivării materiale severe este unul dintre cei mai relevanți indicatori pentru a măsura standardul de viață al
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
de a-și permite un număr minim de bunuri/servicii considerate ca dezirabile sau chiar necesare pentru o viață adecvată. România înregistrează unele dintre cele mai ridicate valori ale deprivării materiale severe atât per ansamblul populației cât și pentru persoanele cu limitări severe dintre țările Uniunii Europene. În 2018, 14% dintre persoanele cu limitări severe sufereau de deprivare materială severă, în timp ce procentul era doar 6 pentru persoanele cu unele limitări sau fără limitări. 42 Deși rata deprivării materiale severe pare
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
sau chiar necesare pentru o viață adecvată. România înregistrează unele dintre cele mai ridicate valori ale deprivării materiale severe atât per ansamblul populației cât și pentru persoanele cu limitări severe dintre țările Uniunii Europene. În 2018, 14% dintre persoanele cu limitări severe sufereau de deprivare materială severă, în timp ce procentul era doar 6 pentru persoanele cu unele limitări sau fără limitări. 42 Deși rata deprivării materiale severe pare să fi scăzut în ultimii ani, ea a rămas totuși la fel
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
severe atât per ansamblul populației cât și pentru persoanele cu limitări severe dintre țările Uniunii Europene. În 2018, 14% dintre persoanele cu limitări severe sufereau de deprivare materială severă, în timp ce procentul era doar 6 pentru persoanele cu unele limitări sau fără limitări. 42 Deși rata deprivării materiale severe pare să fi scăzut în ultimii ani, ea a rămas totuși la fel de ridicată pentru persoanele cu limitări severe. Nivelul de trai al persoanelor cu dizabilități poate fi mai scăzut
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
ansamblul populației cât și pentru persoanele cu limitări severe dintre țările Uniunii Europene. În 2018, 14% dintre persoanele cu limitări severe sufereau de deprivare materială severă, în timp ce procentul era doar 6 pentru persoanele cu unele limitări sau fără limitări. 42 Deși rata deprivării materiale severe pare să fi scăzut în ultimii ani, ea a rămas totuși la fel de ridicată pentru persoanele cu limitări severe. Nivelul de trai al persoanelor cu dizabilități poate fi mai scăzut față de celelalte
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
severă, în timp ce procentul era doar 6 pentru persoanele cu unele limitări sau fără limitări. 42 Deși rata deprivării materiale severe pare să fi scăzut în ultimii ani, ea a rămas totuși la fel de ridicată pentru persoanele cu limitări severe. Nivelul de trai al persoanelor cu dizabilități poate fi mai scăzut față de celelalte persoane din două motive principale : (i) veniturile familiei pot fi semnificativ diminuate ca efect al unei situații de dizabilitate, și (ii) cheltuielile suplimentare legate de
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
de susținere a familiei și ajutorul de încălzire. Toate aceste programe, menite să reducă sărăcia în România, trebuie să fie acordate astfel încât să fie eliminată orice barieră care ar putea limita accesul persoanelor cu dizabilități la ele. Persoanele cu limitări severe ale funcționării au un risc mai ridicat de sărăcie decât celelalte persoane . Beneficiile de protecție socială au rolul de a reduce diferența de venit dintre persoanele cu dizabilități și celelalte persoane. Deși diferența între ratele de sărăcie pentru persoanele
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
ale funcționării au un risc mai ridicat de sărăcie decât celelalte persoane . Beneficiile de protecție socială au rolul de a reduce diferența de venit dintre persoanele cu dizabilități și celelalte persoane. Deși diferența între ratele de sărăcie pentru persoanele cu limitări și cele fără limitări este semnificativ mai redusă decât ar fi fost în absența tuturor beneficiilor de protecție socială 42 Banca Mondială (2021) Diagnoza situaţiei persoanelor cu dizabilități în România . Disponibil la: http://anpd.gov.ro/web/wp- content/uploads/2021/11/Diagnoza-situatiei-persoanelor-cu-dizabilitati-in-Romania.pdf (asigurări și asistență socială), ea
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
risc mai ridicat de sărăcie decât celelalte persoane . Beneficiile de protecție socială au rolul de a reduce diferența de venit dintre persoanele cu dizabilități și celelalte persoane. Deși diferența între ratele de sărăcie pentru persoanele cu limitări și cele fără limitări este semnificativ mai redusă decât ar fi fost în absența tuturor beneficiilor de protecție socială 42 Banca Mondială (2021) Diagnoza situaţiei persoanelor cu dizabilități în România . Disponibil la: http://anpd.gov.ro/web/wp- content/uploads/2021/11/Diagnoza-situatiei-persoanelor-cu-dizabilitati-in-Romania.pdf (asigurări și asistență socială), ea nu dispare după primirea
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
protecție socială 42 Banca Mondială (2021) Diagnoza situaţiei persoanelor cu dizabilități în România . Disponibil la: http://anpd.gov.ro/web/wp- content/uploads/2021/11/Diagnoza-situatiei-persoanelor-cu-dizabilitati-in-Romania.pdf (asigurări și asistență socială), ea nu dispare după primirea beneficiilor. În 2018, dacă rata sărăciei relative era de 21% pentru persoanele fără limitări, ea era de 32% pentru persoanele cu limitări severe. 43 Există mai mulți factori care explică această problemă: Beneficiile de asistență socială bazate pe testarea mijloacelor discriminează persoanele cu dizabilități prin contabilizarea în venitul familiei și a beneficiilor menite să
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
persoanelor cu dizabilități în România . Disponibil la: http://anpd.gov.ro/web/wp- content/uploads/2021/11/Diagnoza-situatiei-persoanelor-cu-dizabilitati-in-Romania.pdf (asigurări și asistență socială), ea nu dispare după primirea beneficiilor. În 2018, dacă rata sărăciei relative era de 21% pentru persoanele fără limitări, ea era de 32% pentru persoanele cu limitări severe. 43 Există mai mulți factori care explică această problemă: Beneficiile de asistență socială bazate pe testarea mijloacelor discriminează persoanele cu dizabilități prin contabilizarea în venitul familiei și a beneficiilor menite să acopere cheltuielile suplimentare legate de dizabilitate. Beneficiile bazate
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
deteriorare a sănătății persoanei, fie sunt compensate prin reducerea altor cheltuieli pe care persoana ar fi trebui să le facă pentru un trai adecvat. Pe fondul acestor cheltuieli suplimentare, dar și a veniturilor mai scăzute, mult mai multe persoane cu limitări severe își pot plăti cheltuielile curente absolut necesare doar cu mare dificultate față de persoanele fără limitări. O treime dintre persoanele cu limitări severe își poate plăti cheltuielile curente absolut necesare doar cu mare dificultate, în timp ce procentul este
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
să le facă pentru un trai adecvat. Pe fondul acestor cheltuieli suplimentare, dar și a veniturilor mai scăzute, mult mai multe persoane cu limitări severe își pot plăti cheltuielile curente absolut necesare doar cu mare dificultate față de persoanele fără limitări. O treime dintre persoanele cu limitări severe își poate plăti cheltuielile curente absolut necesare doar cu mare dificultate, în timp ce procentul este de aproape 3 ori mai scăzut pentru persoanele fără limitări. În rândul celor mai săraci 20% din
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]