4,823 matches
-
Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Tratat de gramatică a limbii române vol.I. Morfologia, Cornel Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii române vol. II. Sintaxa, Cornel Dimitriu În curs de apariție: Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Academica ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 8
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pierre și Jean, traducere de Gabriela Adameșteanu și Viorica Oancea, Editura Eminescu, București, 1979 (n.t.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- TEXTUL DESCRIPTIV Prefață 2 1 180 181 Introducere Descrierea ornamentală Descrierea expresivă Descrierea reprezentativă Descrierea productivă Concluzie Originile descrierii și clasificările retorice Descrierea în lingvistica textuală Structura reprezentării descriptive Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive Predicate funcționale și "descriere de acțiuni" Concluzie. Descriere și argumentare Probleme Exerciții Index Referințe bibliografice Cuprins
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
biologie și fizică erau scrise în engleză în medicină, 73% din lucrări erau în limba engleză, ca și 69% și respectiv 67% din studiile de matematică și respectiv chimie. În 1995, mai mult de 90% din lucrările de informatică și lingvistică erau scrise tot în limba engleză. Robert Phillipson, un cunoscut specialist britanic în problematica învățării și promovării limbilor, scria "Engleza este considerată un simbol al modernizării, o cheie pentru extinderea rolurilor funcționale și o armă suplimentară în vederea succesului și mobilității
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
să le comunicăm regulile despărțirii cuvintelor în silabe (func-ți-e, in-e-gal, în-nop tat, am-plu, sub-li-ni-at, com-po-zi-tor etc.), inclusiv să despartă cuvântul în silabe, la capăt de rând. c) Exerciții de recepție simplă a cuvintelor, de substituire sau de transformare, cunoscute în lingvistică sub denumirea de exerciții structurale, folosite, cu deosebire, pentru precizarea și nuanțarea vocabularului. d) Citirea ortografică, mai puțin utilizată în activitatea didactică, favorizează atât dezvoltarea deprinderilor ortografice, ortoepice și de punctuație, oferind școlarilor multiple posibilități pentru: observarea integrării textului în
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
larg într-o secțiune viitoare. Există... un imperialism lingvistic. Dar trebuie admisă și recurgerea la alte moduri de comunicare, comunicare vizuală spre exemplu în care structura semantica este clar exprimată, prezentată la nivelul mesajului. În concluzie, vom admite că aportul lingvisticii este considerabil, dar nu poate acoperi întreaga sfera a comunicării. Lingvistică rămâne, în principal, la problemele de cod al mesajului, lăsând nelămurite alte aspecte ale sale. La fel, semiologia se vrea model principal de comunicare, dar, așa cum e gândită de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
admisă și recurgerea la alte moduri de comunicare, comunicare vizuală spre exemplu în care structura semantica este clar exprimată, prezentată la nivelul mesajului. În concluzie, vom admite că aportul lingvisticii este considerabil, dar nu poate acoperi întreaga sfera a comunicării. Lingvistică rămâne, în principal, la problemele de cod al mesajului, lăsând nelămurite alte aspecte ale sale. La fel, semiologia se vrea model principal de comunicare, dar, așa cum e gândită de lingviști, ea se reduce la semnificația comunicării. Completarea o va aduce
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
tocmai conceptul de semn. Ferdinand de Saussure pornește de la identificarea semnului lingvistic, respectiv cuvântul, abordând o manieră diferită atât de cea folosită de filosofi, care era una referitoare la conținut, cât și de cea formală, practicată de lingviști. Potrivit lui Saussure, "lingvistică este doar o parte a științei generale a se-miologiei; legile descoperite de semiologie vor fi aplicate și lingvisticii. Limbajul, mai bun decât orice altceva, oferă o bază pentru înțelegerea problemei se-miologice. Dacă descoperim adevărată natură a limbajului, trebuie
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de cea folosită de filosofi, care era una referitoare la conținut, cât și de cea formală, practicată de lingviști. Potrivit lui Saussure, "lingvistică este doar o parte a științei generale a se-miologiei; legile descoperite de semiologie vor fi aplicate și lingvisticii. Limbajul, mai bun decât orice altceva, oferă o bază pentru înțelegerea problemei se-miologice. Dacă descoperim adevărată natură a limbajului, trebuie să învățăm ce are această în comun cu alte sisteme semiologice. Prin studierea ritualurilor, a obiceiurilor etc. că semne
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
anterioară, și nici din simplă succesiune a sunetelor vorbirii, urmează că ea, limba, poate fi construită doar folosind ca punct de plecare ansamblul, din care se desprind, prin analiza, elementele sale constitutive. Astfel, "Pentru Saussure, limba este obiectul fundamental al lingvisticii, ea reprezintă locul de contact al semioticului cu socialul; limba este sistemul de semne care introduce delimitări în continuum-ul substanței sonore și în cel al gândirii, ea ordonează infinitatea de acte de vorbire, stabilind variantele prin prejudecăți de identitate
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și efectele altor variabile prezente în proces. Deloc neglijabile vor fi relațiile dintre verbal și nonverbal, exprimate simultan la întâlnirea adolescent-părinte, idee sugerată de către un distins membru al comisiei de susținere a referatului, consacrat rezultatelor cercetării. BIBLIOGRAFIE Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan" 1996, Dicționarul explicativ al limbii române", Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București. Adams, G., Montemayor, R. și Gullota Ț. (coordinators), 1989, Biology of adolescent behavior and development, Newbury Park, CA: Sage. Adams, R., si Laursen, B.
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
daughters, and independent observers", Child Development, No. 67. Graham, J.A. Argyle, M., 1975, "A cross-cultural study of the communication of extra-verbal meaning by gestures", în Internațional Journal of Psychology, no.10. Graur, A., Wald, L., 1977, Scurtă istorie a lingvisticii, Editura Didactica și Pedagogica, București. Grusec, J.E., Kuczynski L., (coordinators), 1977, Parenting and Children's Internalization of values: A Handbook of Contemporary Theory , New York: Wiley. Guerrero, K. L., DeVito, A., Joseph, H., Michael, L., 1999, The Nonverbal Communication Reader: Classic
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
din: Ferdinand de Saussure, 1966, Course în General Linguistics, New York, McGraw-Hill, pp. 16-17. 52 F. de Saussure, 1965, "Cours de linguistique generale, ed a IV-a, Paris, p. 159, citat de Alexandru Graur, Lucia Wald 1977, în Scurtă istorie a lingvisticii, Editura Didactica și pedagogica, București, p. 168. 53 F. de Saussure, op. cît. p. 170. 54 R. Amacker, 1975, "Linguistique sussurienne", Geneve-Paris, p. 159, citat de Alexandru Graur, Lucia Wald în op. cît., p. 173. 55 A. G., Lucia Wald, op.
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pp. 124-129. 73 P. Botezatu, op. cît., p. 46. 74D. Rovența-Frumușani, 1999, Semiotica, societate, cultura, Editura Institutul European, p. 31. 75 J. Fiske, 2003, Introducere în științele comunicării, traducere de Mona Mitarcă, Editura Polirom, p. 69. 55 Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", 1996, Dicționarul explicativ al limbii române", Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, p. 204. 76 P. Watzlawick, J. B. Bavelas, D. Jackson, 1967, Pragmatics of Human Communication. A Study of Interactional Patterns, Pathologies and Paradoxes, p.
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
este considerată, deja, o institutie socială. Este meritul lui Pierre Bourdieu de a fi evidențiat puterea specifică a câmpului jurnalistic și a produsului sau specific discursul jurnalistic. Bineînțeles, discursul jurnalistic a fost și este, în continuare, studiat, dar perspectiva marcat lingvistică a cercetătorilor decontextualizează cuvintele și frazele, iar în urma unei astfel de autopsii nu rezultă, de obicei, decat mirarea ca niște simple cuvinte pot fi atât de eficiente. Vom prezenta, mai întâi, teoria lui Bourdieu asupra economiei bunurilor simbolice, după care
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
care conștiința participativă își arată importanța covârșitoare în mediul izomodern. 6.4. Disoluția limbajului articulat și perpetratorii semiotici fluizi. Aspecte sociologice ale comunicării online Comunicarea este un fenomen cercetat atât de știința sociologiei, cât și de filozofie, psihologie, pedagogie și lingvistică. În acest subcapitol mă voi ocupa de aspecte mai ales sociologice ale comunicării online sau chiar offline (oricum, prin mijloacele de comunicare specifice modernității contemporane), așa cum se conturează direcțiile de dezvoltare ale acestora. Îmi propun să analizez, în cele ce
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ortografia clasică; "semiotici", fiind vorba în primul rând de mutații la nivelul semnelor, mai degrabă decât la nivel de sintaxă; și "fluizi", prin faptul că fluxul de constituire a noii structuri de comunicare pare să genereze, prin "contagiune", noi fractali lingvistici, funcționând ca niște "atractori stranii", aflați în continuă mișcare. Să reamintesc că în științele morfogenetice, de al căror aparat conceptual mă folosesc aici, atractorii stranii sunt structuri bine-ordonate care, la periferia câmpului lor de existență, exercită o influență de contagiune
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
aici, atractorii stranii sunt structuri bine-ordonate care, la periferia câmpului lor de existență, exercită o influență de contagiune ordonatoare asupra zonelor dezordonate. Pentru un relevant autor, Ferdinand de Saussure (1916/1998; cf. Graur et al., 1972, pp. 211-220), părinte al lingvisticii moderne și al structuralismului lingvistic, limba (fr. "langue") nu se confundă cu limbajul (fr. "langage"): ea nu este decât o parte determinantă a acestuia, deși esențială. Limba este, în același timp, un produs social al limbajului și un ansamblu de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
critici au considerat că și vorbirea e un act colectiv.) Limbajul este noțiunea cu care de obicei operează psihologii: un ansamblu complex de procese care asigură însușirea și utilizarea corectă a unei limbi. Limba obiect de studiu în special al lingvisticii este constituită din sistemele gramatical, lexical, fonetic etc.; ea reprezintă etalonul comun folosit într-o colectivitate, un dat obiectiv și exterior persoanei. Limba este creația dar în același timp fundamentul limbajului. Pe de altă parte, în stilistică (stilul ansamblu de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
relevante vortexuri semio-semantice sunt reprezentate de acronime, atrofii lingvistice și simboluri vizuale. a) Acronimele Se apreciază (Internet 11) că, în prezent, sunt folosite peste trei milioane de acronime, în toate domeniile comunicării, printre acestea numărându-se și cele legate de "lingvistica transmiterii de informații online". Importanța acestora rezidă în caracterul lor de "fluidizare prin îmbogățire" și de "perpetrare" a limbajului natural. Desigur, fenomenul îmbogățirii limbajului (sau limbii) prin acronime nu reprezintă o noutate. Elementul de noutate este mai degrabă reprezentat de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
1) Noul limbaj reprezintă atât un argou, cât și un jargon, ceea ce îi transferă caracteristicile unui fenomen social amplu, generator de structuri mixte, bazate pe comunicarea de grup cibernetic. Folosesc aici termenul "argou" deoarece (potrivit și definiției din DEX) structura lingvistică la care mă refer este un limbaj neconvențional, folosit de grupurile sociale în așa fel încât să nu poată fi înțeles de restul societății. La fel, folosesc termenul "jargon", deoarece acesta desemnează (ibid.) dorința utilizatorilor de a se distinge de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
The Idea of Social Structure: Papers in Honor of Robert K. Merton (417-432). (editor: Lewis A. Coser). New York: Harcourt Brace Jovanovich. (www.questia.com/PM.qst?a =o&d=7684507, accesat la 03.05.2007). Graur Al. (1960). Studii de lingvistică generală. București: Editura Academiei Române. Graur Al., Stati S. și Wald L. (redactori responsabili) (1972). Tratat de lingvistică generală. București: Editura Academiei R.S.R. Guénon René [1946] (1993). Criza lumii moderne (trad.: Anca Manolescu; pref.: Florin Mihăescu și Anca Manolescu). București: Editura
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
New York: Harcourt Brace Jovanovich. (www.questia.com/PM.qst?a =o&d=7684507, accesat la 03.05.2007). Graur Al. (1960). Studii de lingvistică generală. București: Editura Academiei Române. Graur Al., Stati S. și Wald L. (redactori responsabili) (1972). Tratat de lingvistică generală. București: Editura Academiei R.S.R. Guénon René [1946] (1993). Criza lumii moderne (trad.: Anca Manolescu; pref.: Florin Mihăescu și Anca Manolescu). București: Editura Humanitas. Healy Kieran (1998). "Conceptualizing Constraint: Mouzelis, Archer and the Concept of Social Structure". În: Sociology 32
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
lumea?". În: Puteri și influențe. Anuar de geopolitică și geostrategie 2000-2001 (pp. 118-121) (coord.: Arnaud Blin, Gérard Chaliand, François Géré). (trad.: Narcisa Șerbănescu; pref.: Adrian Pop). Beaumarchais Center for International Research. București: Editura Corint. Martinet André [1960] (1970). Elemente de lingvistică generală. (trad.: Paul Miclău). București: Editura Științifică. Marx Karl [1867] (1955-1960). Capitalul: critica economiei politice (vol. 1-4). (trad. întocmită sub îngrijirea unei comisii instituite de C. C. al P. M. R.). București: Editura Politică. McLuhan Marshall [1962] (1975). Galaxia Gutenberg. Omul și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Mouzelis Nicos (1995). Sociological Theory: What Went Wrong? New York: Routledge. National Defence University (2001). CD The Global Century: Globalization and National Security. NDU Press. Negroponte Nicholas [1995] (1999). Era digitală. (trad.: Mihai Mănăstireanu). București: Editura ALL Educational. Oprea Ioan (1992). Lingvistică și filozofie. Iași: Editura Institutul European. Parsons Talcott [1951] (1968). The Social System. New York: The Free Press (fourth printing: Londra: Collier-Macmillan Ltd.). Pânișoară Ion-Ovidiu (2004). Comunicarea eficientă. Iași: Editura Polirom. Peirce Charles S. (1990). Semnificație și acțiune. (selecția textelor și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
elec1/artenglish/sass e.htm, accesat la 20.12.2007). Sassen Saskia (f.a.). "The Global City: The De-nationalization of Time and Space". (http://www.btgjapan.org/catalysts/saskia.html, accesat la 16.12.2007). Saussure Ferdinand de [1916] (1998). Curs de lingvistică generală. (trad.: Irina Izverna Tarabac). Iași: Editura Polirom. Sava Ionel Nicu (1997). Școala geopolitică germană. București: Editura Info-Team. Schifirneț Constantin (2004). Sociologie. (Ediția a III-a revăzută și adăugită). București: Editura comunicare.ro. Schifirneț Constantin (2007a). Formele fără fond, un
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]