4,922 matches
-
într-un decor polar sau exotic (Metamorfoză, Reverie, Paharul fermecat). Erosul e dominant în „fantazii”, precum Moartea Narcisului, o capodoperă a lui A., Scrisoare și Ex-voto... Câteva poezii (Pastel, Fantazie), și ironice, și elegiace, prefigurează maniera lui A. Mirea sau lirica plictisului provincial. În Fantazii, versificația devine mai suplă, apar distihul, trioletul, cvintetul și octava și chiar o formă astrofică, iar lexicul cunoaște o infuzie de neologisme. Un capitol important al activității lui literare îl constituie colaborarea cu alți scriitori, ce
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
pătrundere și de plasticizare. A. a tradus multă poezie, criteriul fiind, în ciuda aparențelor, al afinității. Heine, Lenau, Friedrich Rückert stau alături de Goethe, André Chénier, Hugo, Théophile Gautier și Leconte de Lisle sau de Jean Moréas, Verhaeren, Francis Jammes ș.a., de lirica de dragoste din folclorul spaniol, italian și grecesc. Simbolist, în fond, D. Anghel este mai autentic decât alții, cu toate acele contrasturi și amestecuri ce constituie o personalitate [...]. Pentru că Anghel și-a intitulat o culegere de versuri Fantazii, a rămas
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
Cultura populară românească nu ne oferă mituri, evidente prin ele Însele, ci texte și manifestări simbolice care cuprind segmente sau trimit la structuri cu atribute mitice. Așa cum observă C. Eretescu, ...informația mitologică este distribuită inegal În diferite clase de texte. Lirica În ansamblu, snoavele, teatrul popular, așa-zisa literatură gnomică, folclorul copiilor, unele subclase ale cântecului epic (jurnalele orale, baladele familiare) sunt neesențiale sub raportul conținutului mitologic, alte clase de texte (legendele, povestirile și cântecele epice fantastice, descântecele, colindele sau cântecele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
origine de la philosophie de la culture que le poète élaborera plus tard : Satul nașterii și împrejurimile sale se constituie, dintru-nceput, în ceea ce însuși Blaga definea, în originală să teorie a " spațiului mioritic " că orizont specific. [...] Satul primește treptat în evoluția liricii și gândirii lui Lucian Blaga atribute monadice, de univers închis, metafizic, punct inalterabil de rezistență în timp, celula vie de conservare a eredității naționale și istorice. [...] Prin analogie cu monadologia leibniziană, s-ar putea constitui o monadologie poetica.797 Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
aceea de dupa al doilea război mondial, fără a înregistra ruptură de ordin ideologic și estetic ce desparte aceste perioade. După ce dobândise un loc de prim rang într-o generație excepțională de poeți căreia îi datorăm cea mai importantă epoca a liricii românești, Blaga a continuat să scrie, în condiții fundamental schimbate, cu o exemplara fidelitate estetică și morală față de sine și de propria-i opera. Unitatea acesteia nu exclude, firește, schimbarea sau înnoirea, dar ele sunt datorate reacției spiritului la cursul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction, la seule activité littéraire tolérée par l'autorité communiste. En 1955, îl publie să traduction de Faust de Goethe, qualifiée par Jean Poncet comme " l'une des plus lumineuses en langue roumaine "833. En 1957 pârâit le volume Din lirica universală (De la lyrique universelle) et l'année suivante Din lirica engleză (De la lyrique anglaise), qui témoignent de son amour pour la poésie du monde et surtout pour la culture allemande. Blaga est peut-être le premier poète-traducteur roumain à avoir exprimé
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
En 1955, îl publie să traduction de Faust de Goethe, qualifiée par Jean Poncet comme " l'une des plus lumineuses en langue roumaine "833. En 1957 pârâit le volume Din lirica universală (De la lyrique universelle) et l'année suivante Din lirica engleză (De la lyrique anglaise), qui témoignent de son amour pour la poésie du monde et surtout pour la culture allemande. Blaga est peut-être le premier poète-traducteur roumain à avoir exprimé să vision traductive. Leș remarques qu'il fait sur să
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
șa vie, à la traduction, qui a constitué un important support financier et moral, étant l'unique activité tolérée par le régime communiste. Cette activité a été concrétisée, dans un premier temps, dans la parution du recueil de poèmes Din lirica universală (De la poésie lyrique universelle), en 1957.955 Un autre recueil de traductions a été publié posthumément, en 1970.956 Leș deux ouvrages ont été réunis en 1975 par la fille du poète, Dorli Blaga, dans un volume qui porte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
signe) appartenant au poète russe Serge Essénine. La critique de l'époque a remarqué l'empreinte stylistique du traducteur dans leș vers d'Essénine qui șont devenus presque " blagiens ".958 Selon le témoignage de Blaga qui ouvre le recueil Din lirica universală (De la poésie lyrique universelle), leș autres traductions ont été rédigées à partir de l'époque de la deuxième guerre mondiale, " quand on entendait encore leș canons de la guerre " : Cele mai multe dintre tălmăcirile adunate în culegerea de față s-au alcătuit, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
étoile) ; d'autres ont été publiées après la mort de Blaga, dans des revues comme Viața românească (La vie roumaine), Gazeta literară (La gazette littéraire), Familia (La famille), Secolul XX (Le XXe siècle).960 * Le premier volume de traductions, Din lirica universală, constitue un florilège de la poésie universelle, réunissant des poèmes de l'Antiquité (égyptiens, chinois, grecs, persans), des poèmes des peuples primitifs (de l'Océanie, de l'Afrique, de l'Amérique), mais aussi des poèmes appartenant à la littérature française
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sorte, à transformer cet Autre en Soi, dans la conception de Blaga. Cela expliquerait aussi l'empreinte que l'on retrouve dans leș vers étrangers qu'il a traduits, empreinte qui témoigne du lyrisme propre. * À part le recueil Din lirica universală, republié en 1975971 et le recueil Din lirica engleză (De la lyrique anglaise), păru en 1958, Blaga a traduit des œuvres plus amples, parmi lesquelles deux volumes de Lessing (1956).972 Toutefois, la traduction la plus célèbre de Blaga reste
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
conception de Blaga. Cela expliquerait aussi l'empreinte que l'on retrouve dans leș vers étrangers qu'il a traduits, empreinte qui témoigne du lyrisme propre. * À part le recueil Din lirica universală, republié en 1975971 et le recueil Din lirica engleză (De la lyrique anglaise), păru en 1958, Blaga a traduit des œuvres plus amples, parmi lesquelles deux volumes de Lessing (1956).972 Toutefois, la traduction la plus célèbre de Blaga reste Faust de Goethe, qualifiée comme " l'une des plus
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
révélatoire. * La vision traductive de Blaga est le résultat de l'expérience de traduction du poète, expérience qui a connu une certaine progressivité : îl a commencé à traduire des poèmes peu étendus (qui șont à retrouver dans leș recueils Din lirica universală et Din lirica engleză, et, plus tard, dans Tălmăciri), pour aboutir à des œuvres poétiques plus vastes, comme celles de Lessing ou de Goethe. Le travail traductif a constitué donc, pour le poète, une découverte inédite, une pratique enrichissante
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Blaga est le résultat de l'expérience de traduction du poète, expérience qui a connu une certaine progressivité : îl a commencé à traduire des poèmes peu étendus (qui șont à retrouver dans leș recueils Din lirica universală et Din lirica engleză, et, plus tard, dans Tălmăciri), pour aboutir à des œuvres poétiques plus vastes, comme celles de Lessing ou de Goethe. Le travail traductif a constitué donc, pour le poète, une découverte inédite, une pratique enrichissante et un accomplissement nécessaire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
BLAGA, Lucian, Poezii, ediție îngrijita de George Ivașcu, Editura pentru Literatură, București, 1967. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. BLAGA, Lucian, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. BLAGA, Lucian, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. BLAGA, Lucian, Elanul insulei, Dacia, Cluj-Napoca, 1977. BLAGA, Lucian, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, ediție coordonată de Dorli Blaga și Petre Nicolau ; prefață de George Gană
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
postface par Anthony O'Keefe, Editura Universității " Lucian Blaga ", Sibiu, 2002. BLAGA, Lucian, Poemele luminii (Поеми на свeтлината, изд. Авангардпринт, България), poèmes et essais, traduction et préface par Ognean Stamboliev, Éditions Avangardprint, 2012. 2. 6. Ouvrages traduits par Blaga Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, coperta și ilustrațiile de A. Demian, Editura de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1957. Din lirica engleză. Tălmăciri de Lucian Blaga, Univers, București, 1970. GOETHE, Johann Wolfgang Goethe, Faust: Tragedie, în românește de Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et essais, traduction et préface par Ognean Stamboliev, Éditions Avangardprint, 2012. 2. 6. Ouvrages traduits par Blaga Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, coperta și ilustrațiile de A. Demian, Editura de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1957. Din lirica engleză. Tălmăciri de Lucian Blaga, Univers, București, 1970. GOETHE, Johann Wolfgang Goethe, Faust: Tragedie, în românește de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, E.S.P.L.A., București, 1955. GOETHE, Johann Wolfgang, Faust: tragedie, traducere de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Kiadó (Maison d'édition de l'Académie des Sciences de Hongrie), Budapest, 1972. GANĂ, George, Operă literară a lui Lucian Blaga, București, Minerva, 1976. LOUBIÈRE, Philippe, Traduire " În marea trecere " de Lucian Blaga (1895-1961) ", étude déposée, Paris, 2002. MICU, Dumitru, Lirica lui Lucian Blaga, Editura pentru Literatură, București, 1967. MICU, Dumitru, Estetică lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1970. MUNTEANO, Basil, Panoramă de la littérature roumaine contemporaine, Éditions du Sagittaire, Paris, 1938. NOICA, Constantin, Lucian Blaga. Centenar 1995 Retrospectivă edițiilor mai 1983
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 160. (Texte source : " Sufletul lui e în căutare/în muta, seculară căutare,/de totdeauna,/și până la cele din urmă hotare. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît, p. 225.) 861 Dumitru Micu, Lirica lui Lucian Blaga, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 15 : " une insatiable aspiration à la connaissance illimitée, à l'expérience totale, à l'union frénétique avec le flux vital. " Notre traduction. 862 Lucian Blaga, Amintire (Mémoire), în Lucian Blaga, L
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
URL : http://facultateadefilosofie.files.wordpress.com/2010/05/studii-de-filosofie-2005.pdf. 936 Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 58. 937 V. Mircea Vaida, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, op. cît., p. 59: Poate că în lirica noastră, de la Eminescu încoace, nu există poet cu o autohtonie mai accentuată, încadrându-se mai organic decât Blaga în ceea ce tot el numește "matrice stilistica românească". Peut-être que dans notre poésie lyrique, depuis Eminescu, îl n'y a aucun poète
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Tudor Vianu, Literatura universală și literatura națională, Editura de Stat pentru literatură și arta, București, 1956, p. 275. 954 V. Sean Cotter, " The Soviet Translation : Romanian Literary Translators after World War Two ", în op. cît., p. 846-847. 955 V. Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, Editura de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1957. 956 V. Lucian Blaga, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. 957 V. Lucian Blaga, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. 958 V. Dimitrie Vatamaniuc
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Sean Cotter, " The Soviet Translation : Romanian Literary Translators after World War Two ", în op. cît., p. 846-847. 955 V. Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, Editura de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1957. 956 V. Lucian Blaga, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. 957 V. Lucian Blaga, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. 958 V. Dimitrie Vatamaniuc, Lucian Blaga. Bibliografie, Editura Științifică și enciclopedica, București, 1977, p. 482-485. 959 Lucian Blaga, " În loc de prefață ", în Din lirica universală
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. 957 V. Lucian Blaga, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. 958 V. Dimitrie Vatamaniuc, Lucian Blaga. Bibliografie, Editura Științifică și enciclopedica, București, 1977, p. 482-485. 959 Lucian Blaga, " În loc de prefață ", în Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, op. cît., p. 5 : La plupart des déchiffrages (traductions) réunies dans ce recueil a été rédigée, avec des pauses plus brèves ou plus longues, au fil des années, à partir de 1943, quand on entendait
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se preta la sensuri multiple. " (" Très souvent, nous discutions tous leș trois, surtout quand la transposition de quelques mots en roumain pouvait accepter des sens multiples. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons.) 964 Lucian Blaga, " În loc de prefață ", în Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, op. cît., p. 5 : " J'ai consulté des auteurs et des anthologies étrangères, comme j'ai pu et où j'ai pu. Pour la transposition, j'ai utilisé des textes en langue source, mais aussi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans une telle mesure que leș vers de Rilke aient fécondé d'une certaine manière, ce qu'on ne pouvait pas encore soupçonner pendant la vie du poète la philosophie moderne. " Notre traduction.) 970 Lucian Blaga, " În loc de prefață ", în Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, op. cît., p. 5-6 : " En traduisant je me suiș apaisé une soif ardente. En traduisant je me suiș enrichi d'une expérience. Je voulais voir dans quelle mesure la poésie peut être passée d'une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]