5,029 matches
-
pensiune modernă, ce păstra însă aerul atît de particular al acestui orășel la capăt de lume. Nici localnicii, nici edilii - dar mai ales „antreprenorii” - nu par a-și dori să păstreze acest colț pitoresc. Pe de altă parte însă, și localnicii, și edilii - dar mai ales „antreprenorii” - promovează acest trecut de care sînt mîndri și care le aduce profit prin încîntarea turiștilor în căutare de „autentic”. O colegă din Cluj adună de cîțiva ani de zile fascinante povestiri despre „Sulina de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pe care le studiau ar fi rămas pentru vecie exotice și primitive dacă ar fi fost privite doar cu ochii și din perspectiva europenilor și nu s-ar fi încercat o abordare a tuturor acestor „ciudățenii” în și prin ochii localnicilor și în contextul culturii lor. Nimeni nu a dedus de aici vreo nostalgie primitivistă și înțelegerea acestor societăți a avut doar de profitat. Nu cumva așezarea amintirilor despre comunism atît în contextul social al referinței lor, cît și în cel
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Katunitsa, fiii săi atacînd, bătînd și amenințînd oamenii. De ani de zile, sătenii din Katunitsa, și romi, și bulgari, depun plîngeri la poliție și la procuratură, fără să fi primit vreodată un răspuns. Cu mai multe zile înaintea incidentului, un localnic a depus plîngere împotriva fiului lui Kiril Rașkov, care îl ame nința cu moartea, cerînd din partea poliției protecția, pe care nu a primit-o. Indiferența constantă a instituțiilor statului și eșecul acestora de a face dreptate sînt motivele pentru izbucnirea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și a Bugeacului a reprezentat o amputare gravă a trupului Moldovei. Transformate în bastioane otomane, acestea reduceau și mai mult posibilitățile de manevră ale domnitorilor Moldovei. Cete de tătari au început să se așeze în această zonă, determinând plecarea unor localnici spre nord și nord-vest. În condițiile ridicării Rusiei, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea și începutul celui următor, unii domni români s-au orientat spre o alianță cu aceasta, împotriva Imperiului Otoman. După cum se știe, Rusia se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nevoie de ceva. O-ho-hooo... de unde să Începem. Da, mulțumesc, În caz că... CÎnd ies pe ușă, apare o colegă de-a ei, fără Îndoială tot o tipă „de treabă“, pe care mi-o prezintă. Are același aer terfelit, de victimă a vreunui localnic plin de personalitate (de profesie călău), deși e clar că nu i-a trecut vreodată prin cap să se plîngă. Unde se duc ele sîmbătă seara să se distreze? N-are importanță unde, probabil prin vreo bodegă insalubră care se
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu huiduieli - din sînul grupului de oameni agitați se aud chiar și cîteva lozinci anticomuniste. Pare o situație minoră, dar cu potențial. În orice caz, e ceva neobișnuit În rezistența acestor oameni. Grupului inițial de enoriași i se adaugă alți localnici. Chiar dacă motivele acestui protest nu sînt foarte clare pentru toată lumea, mulți nu cunosc Întregul substrat, cineva se Împotrivește cu curaj autorităților, În stradă - pare un motiv suficient. E adusă o mașină de pompieri, cu care oficialii speră că pot calma
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și-au luat tălpășița lăsând orașului niște bunuri mult diminuate ce trebuiau însă valorificate într-un fel sau altul. Prima măsură a fost aceea de a închiria Camerele, la un preț mult redus, pe perioade scurte, chiar și cu ziua, localnicilor sau turiștilor, întocmai ca niște camere de hotel. Cei care aveau chef puteau să se scalde și apoi să doarmă, pe urmă iar să se scalde și din nou să se culce. Nu s-au mai oferit tratamente medicale ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dar se putea comanda mâncare de la bufetul de pe promenadă. Și mai existau câțiva fideli care veneau în pelerinaj la marele izvor din Ennistone. Dar spre surprinderea și oroarea Comitetului, beneficiile aduse de Camere proveneau, în măsură tot mai mare, de la localnici, care considerau că-i nostim, ba chiar șic, să închiriezi o cameră pentru o zi sau două, să te bucuri de luxul unei frumoase băi care să fie numai a ta, și să te odihnești într-un loc care încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lemn umed, mucegăit. Străbătută de un brusc fior de spaimă, Alex bâjbâi după comutator, aprinse lumina, intră în casă și încuie ușa în urma ei. Papucul fusese clădit prin 1920 de Geoffrey Stillowen, excentricul tată al lui Alex și, printre puținii localnici care se pricepeau, era considerat drept „o perlă de art déco“. Data cam din aceeași perioadă ca și Camerele din Ennistone. Zidurile exterioare erau din beton, pe vremuri alb, acum de un cenușiu pătat, cu colțuri rotunjite, ferestre încadrate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe promenadă și priveau pe fereastră. Tocmai sosiseră. Fereastra era aburită, dar fiecare dintre ei o ștersese în dreptul său, creînd trei petice rotunde de geam curat, la diferite niveluri, prin care priveau la scena încețoșată de afară. În spatele lor, câțiva localnici ședeau la măsuțe și beau cafea. De câte ori intra în Institut, Gabriel simțea o curioasă excitare viscerală, deși venea aici aproape zi de zi. — E ca o Mașină a Timpului, i se adresă ea lui Brian, fără să fie în stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pădurea de la Dobrovăț, ajungând adesea la mănăstirea călugărilor de aici, care mă priveau uneori puțin nedumeriți, văzându-mă că intru des în biserica lor și mai eram și cu pantaloni scurți. Au fost plăcute în aceste plimbări și discuțiile cu localnicii din sat sau cu copiii întâlniți în preajma mănăstirii. Mi-am cumpărat și o bandă de alergat foarte bună, cu ajutorul căreia am lăsat multă transpirație pe covorul ei rulant. Mai înainte am folosit banda părintelui Alois Bulai, bunul meu prieten
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ocolească. Am mai avut zone din acestea pe Via Aurelia, dar aici este și mai rău. Dar cum altă cale nu-i, îmi continui drumul. In schimb, prin localități, pe lângă plaje, întâlnești mereu zone frumos amenajate pentru plimbarea turiștilor și localnicilor, cu mulți palmieri, oleandri, bănci și spații verzi întreținute foarte bine. Via Aurelia în apropiere de Noli Intr-un târziu, după ora 20, ajung la destinație, o fostă mănăstire franciscană, devenită acum casă de primire, pentru lungă sau scurtă durată
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mic restaurant în apropiere de palatul principelui, dar la un preț foarte convenabil. M-a surprins istoria originilor acestui principat: în 1270, un corsar Francisc Ranieri poreclit ”malizia” (răutatea), deghizat în călugăr franciscan, cere să fie primit peste noapte de către localnici, care erau sub stăpânirea Genovei. După ce a intrat în cetate, ajutat de ai săi, a pus stăpânire pe loc și așa începe stăpânirea acestui principat putred de bogat, al doilea ca mărime, după cel mai mic stat din lume, care
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
că după înălțarea la cer a lui Isus, aceasta s-a retras aici, la marginea orașului, în rugăciune și mortificație, până la moarte, adică timp de trei decenii. A murit în brațele primului episcop al localității, sf. Maximin. Am remarcat că localnicii sunt mândri de sfânta lor, așa cum sunt mândri de cultura lor provensală pe care o păstrează în limbă, muzică, obiceiuri, folclor, etc. Intru în bazilică și mă impresionează prin mărime, sobrietate, ca și prin orga la fel de impunătoare. Aici
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Acasă îl are în vizită pe unul din copii, cu nora și cei doi nepoți, tare simpatici. A fost o zi și o seară minunate, în care am mai cunoscut câte ceva din viața oamenilor de aici. Din cei 500 de localnici, la biserică vin vreo 15, îmi spune ea. Această vrednică femeie care duce mai departe tot ce a învățat bun și frumos de la mama ei, îmi pare un membru al acelui rest sfânt al poporului lui Dumnezeu, în mijlocul unei
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
arme și îmbrăcăminte militară, după cel din Paris. Sunt și două biserici frumoase, în una din ele tocmai era în desfășurare un concert de muzică clasică. Ca în toate orașele, vara sunt mulți turiști, iar pentru ei ca și pentru localnici, se organizează tot felul de festivități folclorice, culturale și artistice. Am dormit bine în apartamentul ei, după o lungă discuție în care mi-a povestit câte ceva din activitatea ei de educatoare și formatoare a tinerilor pentru o mai bună orientare
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
americani. Iși cumpără o casă și petrec aici restul vieții de pensionați, sau rămân câteva luni, pentru ca apoi să se întoarcă în țara lor. Mulți se integrează în societatea franceză, se înscriu în diferite asociații locale și sunt apreciați de localnici, cu care leagă relații trainice. Lunas este un sat mic, de vreo 350 locuitori; tinerii nu prea au ce face aici și nici chef de muncă serioasă nu au, repetă doamna De Firmas, iar soțul confirmă spusele ei. Cândva, aici
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
sensibilitatea fiecăruia) case vechi din secolele XVI și XVII, pe malul pârâului Mare. La Oficiul de turism este amenajat într-o parte și un mic muzeu al activităților de odinioară, al portului, uneltelor agricole și altele. Sunt și fotografii ale localnicilor din generațiile dinainte și mă întreb dacă ei erau la fel de manierați în limbaj ca generațiile actuale. Frumoasă și impunătoare este biserica din localitate, din piatră, fără nicio pictură, și deși nu se celebrează astăzi sf. Liturghie, este totuși
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
des Menhirs, la marginea localității, gestionat de familia Chazalet, unde mă simt foarte bine. Soțul doamnei a fost odată în România în anul 1987, în Maramureș, și păstrează amintiri foarte plăcute de pe Valea Izei, despre costumația populară, meniuri, ospitalitatea localnicilor, etc. In dormitorul pentru nouă persoane sunt doar eu singur, ceea ce confirmă ce am mai spus: numărul pelerinilor este foarte mic. La un ceai stăm de vorbă despre tot felul de probleme. Aici în zonă este foarte răspândită prelucrarea cărnii
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
o spune textul de pe plăcuța de marmoră de jos, pe zidul de la intrare, în partea dreaptă. La ora 18.30 mergem la sf. Liturghie la o biserică aproapiată, sf. Orens, iar apoi avem ocazia să schimbăm câteva vorbe cu niște localnici. Printre altele, ne spun că și aici procesul de laicizare continuă și deși majoritatea sunt botezați, practicanți sunt foarte puțini. Biserica nu convinge, este îmbătrânită nu doar fizic, ci și spiritual. Nu mai prezintă interes. Aceeași realitate există și în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
înseamnă să aștepți până seara pentru a spune despre zi că a fost sau n-a fost bună5. Mult mai bine e de copiii lor, care au învățat românește la perfecție în numai câteva luni6 și se joacă împreună cu copiii localnicilor fără să li se scoată pe nas (de prea multe ori) că sunt venetici și că și ei, și mamele lor, și tații lor mai bine ar fi făcut să rămână acasă și să vină sovieticii și să pună biciul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
din Norvegia. În scurt timp, acesta ajunge să capteze atenția, devenind element de atracție și referință. Nouă ani mai tîrziu, în 1890, Artur Hazelius reușește să obțină dreptul de folosință asupra insulei Djurgården lîngă Stockholm, într-un loc denumit de localnici Skansen, o întindere de circa 30 hectare, unde plănuiește să ridice o copie a casei din Ornäs, casa mare din Björkvik și biserica din Borgund 41. Skansen avea să devină primul muzeu în aer liber din lume, ca dorință de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
acces către înălțimi. Acolo, împărat este vechiul masiv vulcanic, acum în adormire poate veșnică, care se numește Piton Neige, adică Piscul Nins, înzăpezit. Deși în Réunion nu există iarnă decât în calendare, acest pisc oferă singura imagine a zăpezii pentru localnicii care nu au avut prilejul să vadă și alte zone ale lumii. Trebuie să fac precizarea că muntele respectiv măsoară 3070 de metri înălțime și că el este un vulcan inactiv de 12.000 de ani. Un alt vulcan,... încă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
exemplu, este foarte apreciat în lume, iar creolii din insulă se pricep foarte bine la facerea acestei licori deosebite. Cum eu nu sunt cofetar, deci nu am nici un secret, față de nimeni, am să reproduc chiar rețeta pe care o folosesc localnicii pentru prepararea romului Îrhum - zic eiă de vanilie. Iat-o! Se folosește un litru de rom alb Îfăcut, tot de réunionezi, din trestie de zahără, în care se pun: 5 linguri cu zahăr roșu, 5 păstăi de vanilie. Se lasă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
are peste 140.000. între cele mai importante edificii se numără: vechea clădire a primăriei, catedrala Sfânta Maria, monumentul dedicat memoriei aviatorului Roland Garos, piața mică, piața mare, aceasta din urmă impresionând mai ales prin produsele de artizanat realizate de localnici, în spirit malgaș. într-un alt orășel - Saint-André - există o Casă a vaniliei. Majoritatea populației réunioneze - circa 730.000 de locuitori - se ocupă cu agricultura, practicată doar între plajele oceanului și munții vulcanici, dar mai cu seamă în două din
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]