2,675 matches
-
viață, cât mai ales o perspectivă specifică asupra acestuia, caracterizată prin interes pentru cunoașterea dependenței dintre diferitele ordonări ale componentelor vieții oamenilor și mediului lor de locuire. Calitatea locuirii desemnează gradul de satisfacere a cerințelor de locuit prin condițiile de locuire disponibile.Estimarea calității sociale a locuirii se face fie direct, prin măsurarea unor efecte ale condițiilor de locuit (stare de sănătate, satisfacție, mobilitate locativă,calitatea relațiilor de vecinătate, consum de timp condiționat de calitatea cadrului construit și a serviciilor sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
specifică asupra acestuia, caracterizată prin interes pentru cunoașterea dependenței dintre diferitele ordonări ale componentelor vieții oamenilor și mediului lor de locuire. Calitatea locuirii desemnează gradul de satisfacere a cerințelor de locuit prin condițiile de locuire disponibile.Estimarea calității sociale a locuirii se face fie direct, prin măsurarea unor efecte ale condițiilor de locuit (stare de sănătate, satisfacție, mobilitate locativă,calitatea relațiilor de vecinătate, consum de timp condiționat de calitatea cadrului construit și a serviciilor sociale, intensitatea unor fenomene demografice etc.), fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
condițiilor de locuit (stare de sănătate, satisfacție, mobilitate locativă,calitatea relațiilor de vecinătate, consum de timp condiționat de calitatea cadrului construit și a serviciilor sociale, intensitatea unor fenomene demografice etc.), fie indirect prin indicatori ai unor condiții ale confortului de locuire (densitatea de locuire, consumul de timp pentru procurarea de bunuri și servicii etc.). Cercetarea sociologică a locuirii tinde să se constituie într-o ramură specifică a sociologiei - sociologia locuirii: nucleul ei îl constituie sociologia locuinței, dar îi sunt subsumate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
stare de sănătate, satisfacție, mobilitate locativă,calitatea relațiilor de vecinătate, consum de timp condiționat de calitatea cadrului construit și a serviciilor sociale, intensitatea unor fenomene demografice etc.), fie indirect prin indicatori ai unor condiții ale confortului de locuire (densitatea de locuire, consumul de timp pentru procurarea de bunuri și servicii etc.). Cercetarea sociologică a locuirii tinde să se constituie într-o ramură specifică a sociologiei - sociologia locuirii: nucleul ei îl constituie sociologia locuinței, dar îi sunt subsumate și o serie de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de calitatea cadrului construit și a serviciilor sociale, intensitatea unor fenomene demografice etc.), fie indirect prin indicatori ai unor condiții ale confortului de locuire (densitatea de locuire, consumul de timp pentru procurarea de bunuri și servicii etc.). Cercetarea sociologică a locuirii tinde să se constituie într-o ramură specifică a sociologiei - sociologia locuirii: nucleul ei îl constituie sociologia locuinței, dar îi sunt subsumate și o serie de alte probleme, precum cele referitoare la calitatea dotărilor social-culturale și a serviciilor pentru populație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
etc.), fie indirect prin indicatori ai unor condiții ale confortului de locuire (densitatea de locuire, consumul de timp pentru procurarea de bunuri și servicii etc.). Cercetarea sociologică a locuirii tinde să se constituie într-o ramură specifică a sociologiei - sociologia locuirii: nucleul ei îl constituie sociologia locuinței, dar îi sunt subsumate și o serie de alte probleme, precum cele referitoare la calitatea dotărilor social-culturale și a serviciilor pentru populație, calitatea relațiilor de vecinătate, condiționare socială și arhitectural-constructivă a consumului de timp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
vecinătate, condiționare socială și arhitectural-constructivă a consumului de timp, a comportamentelor deviante, a fenomenelor demografice etc.” (Sandu, apud Zamfir, Vlăsceanu, 1993, p. 333) Mediu construit - „totalitatea construcțiilor și amenajărilor create de om pentru satisfacerea necesităților sale de producție și de locuire. Pentru fiecare dintre secvențele majore ale procesului de reproducție economică - producție, circulație, repartiție și consum - sunt realizate structuri construite specifice (clădiri industriale, agricole, administrative și de locuit, dotări social-culturale, infrastructură pentru transporturi etc.). La acestea se adaugă clădirile de locuit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
utilizarea obiectelor construite cât mai eficient din punct de vedere social și uman, la care se adaugă explicarea și prognoza interacțiunilor complexe dintre om și mediul său construit. Conceptele-cheie cu care operează sociologia mediului construit sunt fie specifice - mod de locuire, cerințe și nevoi de locuire, mobilitate locativă, funcțiuni ale locuinței, calitatea și confortul de locuire, adaptabilitatea locuinței, vecinătate, satisfacție de locuire, eficiență socială a utilizării obiectelor construite etc. -, fie mai generale - integrare socială, ciclu de viață familială, satisfacție și integrare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
eficient din punct de vedere social și uman, la care se adaugă explicarea și prognoza interacțiunilor complexe dintre om și mediul său construit. Conceptele-cheie cu care operează sociologia mediului construit sunt fie specifice - mod de locuire, cerințe și nevoi de locuire, mobilitate locativă, funcțiuni ale locuinței, calitatea și confortul de locuire, adaptabilitatea locuinței, vecinătate, satisfacție de locuire, eficiență socială a utilizării obiectelor construite etc. -, fie mai generale - integrare socială, ciclu de viață familială, satisfacție și integrare în muncă etc. Dintre multiplele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se adaugă explicarea și prognoza interacțiunilor complexe dintre om și mediul său construit. Conceptele-cheie cu care operează sociologia mediului construit sunt fie specifice - mod de locuire, cerințe și nevoi de locuire, mobilitate locativă, funcțiuni ale locuinței, calitatea și confortul de locuire, adaptabilitatea locuinței, vecinătate, satisfacție de locuire, eficiență socială a utilizării obiectelor construite etc. -, fie mai generale - integrare socială, ciclu de viață familială, satisfacție și integrare în muncă etc. Dintre multiplele caracteristici ale obiectelor construite, sociologia mediului construit le reține în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
complexe dintre om și mediul său construit. Conceptele-cheie cu care operează sociologia mediului construit sunt fie specifice - mod de locuire, cerințe și nevoi de locuire, mobilitate locativă, funcțiuni ale locuinței, calitatea și confortul de locuire, adaptabilitatea locuinței, vecinătate, satisfacție de locuire, eficiență socială a utilizării obiectelor construite etc. -, fie mai generale - integrare socială, ciclu de viață familială, satisfacție și integrare în muncă etc. Dintre multiplele caracteristici ale obiectelor construite, sociologia mediului construit le reține în special pe cele cu influență directă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de restructurare a raporturilor dintre sat și oraș, din perspectiva caracteristicilor urbane, cât și gradul de manifestare a acestor caracteristici. Gradul de urbanizare poate fi estimat sub aspect demografic prin ponderea populației urbane în totalul populației din teritoriul de referință. Locuirea urbană este caracterizată în principal prin: a) ocupare preponderent neagricolă și valori ridicate de b) densitate de locuire, c) densitate instituțională, d) eterogenitate socială și e) interacțiuni sociale bazate pe anonimat/reguli formale. Creșterea gradului de urbanizare în sens social
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acestor caracteristici. Gradul de urbanizare poate fi estimat sub aspect demografic prin ponderea populației urbane în totalul populației din teritoriul de referință. Locuirea urbană este caracterizată în principal prin: a) ocupare preponderent neagricolă și valori ridicate de b) densitate de locuire, c) densitate instituțională, d) eterogenitate socială și e) interacțiuni sociale bazate pe anonimat/reguli formale. Creșterea gradului de urbanizare în sens social se poate referi la accentuarea oricăreia dintre caracteristicile menționate, în spațiul urban sau rural. Valoare - strategie de acțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tinde să fie înlocuit în noile ansambluri urbane prin relații de vecinătate cu intensitate minimă, bazate pe raporturi de anonimat. Chiar și în astfel de condiții, relațiile de vecinătate pot câștiga în intensitate și încărcătură afectivă odată cu creșterea vechimii de locuire, în funcție de compoziția socială a populației învecinate și de modul în care este realizat cadrul construit pentru locuire. 2. Grup social constituit în special în mediile cu o puternică orientare comunitară (sate tradiționale, comunități etnice), structurat în baza unor puternice relații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
raporturi de anonimat. Chiar și în astfel de condiții, relațiile de vecinătate pot câștiga în intensitate și încărcătură afectivă odată cu creșterea vechimii de locuire, în funcție de compoziția socială a populației învecinate și de modul în care este realizat cadrul construit pentru locuire. 2. Grup social constituit în special în mediile cu o puternică orientare comunitară (sate tradiționale, comunități etnice), structurat în baza unor puternice relații de întrajutorare și intercunoaștere, a unor proiecte comune de acțiune și a unor roluri specializate (precum «tatăl
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de sistematizare drept unitate urbanistică de bază a zonei de locuit. Realizarea unei astfel de unități implică asigurarea unui raport optim între locuințele, dotările de folosință zilnică, amenajările și rețeaua stradală. Sunt urmărite în acest fel atât creșterea confortului de locuire, cât și favorizarea unor relații de tip comunitarîn cadrul unității de vecinătate.” (Sandu, apud Zamfir, Vlăsceanu, coord., 1993, p. 668) Bibliografietc "Bibliografie" Almond, G.; Verba, S. (ed.) (1989), The civic culture revisited, Sage Publications, Londra. Almond, G.; Verba, S. (1996
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sperăm să fim 7.3. Fețe ascunse ale iubirii 7.4. Iertarea - un corelat al iubirii 7.5. Fericirea - sau despre deprinderea și acceptarea limitelor 7.6. Cum să ne făurim fericirea 7.7. Soluția ieșirii din nefericire 8. Învățarea locuirii și a petrecerii timpului 8.1. Laudă căminului - cu tot ce este-n el! 8.2. Casa - loc al regăsirii și Împlinirii sinelui 8.3. Învățarea „pe fugă” și valoarea formativă a clipei 8.4. Pledoarie pentru răgaz, hălăduire și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
deveni „nou” prin raportare la Divinitate. Marea noastră șansă e că ne putem Întrema după o atare disipare. Și ce puternică devine recăpătarea Întregului după o „Împrăștiere” de moment! Și de puternic devine omul după o temporară risipire! 8. Învățarea „locuirii” și a petrecerii timpului 8.1. Laudă căminului - cu tot ce este-n el! Cu toții avem nevoie de o locuință, de un sălaș. Oricât de expansivi sau risipiți am fi, resimțim la un moment dat nevoia unei retrageri, a unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Înainte de a te aventura În exterior, trebuie să guști din liniștea sălașului tău. Vei purta În afară ceea ce dobândești Înăuntru. Experiența relațională Învățată În acest mediu o vei amplifica atunci când ești pus să acționezi pe o scară socială mai largă. „Locuirea” este un mod propriu al omului de a-și apropria viața și a se integra În cosmos. În opinia lui Heidegger, felul În care noi, oamenii, suntem pe pământ este dat de locuire. „A fi om”, spune filosoful german, „Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
acționezi pe o scară socială mai largă. „Locuirea” este un mod propriu al omului de a-și apropria viața și a se integra În cosmos. În opinia lui Heidegger, felul În care noi, oamenii, suntem pe pământ este dat de locuire. „A fi om”, spune filosoful german, „Înseamnă a fi, ca muritor, pe pământ, adică a locui”. „Locuirea” se naște odată cu raporturile pe care le Întreține cu evenimentele lumii, cu lucrurile și cu semenii. „Locuirea” are un caracter dual, presupunând atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
apropria viața și a se integra În cosmos. În opinia lui Heidegger, felul În care noi, oamenii, suntem pe pământ este dat de locuire. „A fi om”, spune filosoful german, „Înseamnă a fi, ca muritor, pe pământ, adică a locui”. „Locuirea” se naște odată cu raporturile pe care le Întreține cu evenimentele lumii, cu lucrurile și cu semenii. „Locuirea” are un caracter dual, presupunând atât dimensiuni reale, cât și imaginare. E clar că sunt aici, dar aș vrea să mai fiu și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
suntem pe pământ este dat de locuire. „A fi om”, spune filosoful german, „Înseamnă a fi, ca muritor, pe pământ, adică a locui”. „Locuirea” se naște odată cu raporturile pe care le Întreține cu evenimentele lumii, cu lucrurile și cu semenii. „Locuirea” are un caracter dual, presupunând atât dimensiuni reale, cât și imaginare. E clar că sunt aici, dar aș vrea să mai fiu și dincolo. Ea presupune un joc permanent dintre interioritate și exterioritate, dintre imanență și transcendență. Mă mișc Într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
fără a avea cămin; putem deține o casă fără a beneficia de esența sau temeiul ei, Întrucât căminul Înseamnă unitate, integralitate, fericire. Noblețea existențială este dată de calitatea căminului, nu de aspectele sale cantitative (mărime sau număr de camere). Calitatea locuirii nu derivă numaidecât din calitatea locuinței. Căminul poate fi sărac, dar „locuirea” bogată. Și Într-un bordei poate să apară pacea și bucuria. La o adică, locuința poate lipsi (stai În gazdă sau la hotel), dar ceea ce ține de cămin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
esența sau temeiul ei, Întrucât căminul Înseamnă unitate, integralitate, fericire. Noblețea existențială este dată de calitatea căminului, nu de aspectele sale cantitative (mărime sau număr de camere). Calitatea locuirii nu derivă numaidecât din calitatea locuinței. Căminul poate fi sărac, dar „locuirea” bogată. Și Într-un bordei poate să apară pacea și bucuria. La o adică, locuința poate lipsi (stai În gazdă sau la hotel), dar ceea ce ține de cămin poate deja să Înflorească și să rodească. 8.2. Casa - loc al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
pe axa „paradigmatică”, a experienței căminului de altădată (cel al părinților, de pildă). Din cumulul de semnificații virtuale, cel mai mult va cântări semnificațiile datorate primului cămin, ale Imobilului Copilăriei, care adună, unifică Într-un fel percepțiile noastre asupra spațiului locuirii. O astfel de stratificare a semnificațiilor ne obligă să luăm În considerare factorul timp, decriptându-i Înțelesurile În acest spațiu mai mult sau mai puțin subiectiv. Timpul ține de devenirea comportamentelor și actelor noastre, deopotrivă consumate sau virtuale. O Încercare de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]