2,977 matches
-
mod aparent, existența unei filosofii în creștinism a fost văzută ca lipsită de temei de chiar unii din scriitorii primelor veacuri creștine. Mai precis, ideea vehiculată în unele texte patristice (și care are mai ales un scop polemic), era că Logosul pe care îl căutau grecii s-a făcut trup, și s-a adeverit pe sine în fața oame¬nilor. Dacă Logosul nu este ceva, ci este Cineva, și acest Cineva s-a înfățișat pe sine oamenilor, este depășită și lipsită de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
veacuri creștine. Mai precis, ideea vehiculată în unele texte patristice (și care are mai ales un scop polemic), era că Logosul pe care îl căutau grecii s-a făcut trup, și s-a adeverit pe sine în fața oame¬nilor. Dacă Logosul nu este ceva, ci este Cineva, și acest Cineva s-a înfățișat pe sine oamenilor, este depășită și lipsită de conținut orice căutare, orice efort de punere în lumină a aletheia, așa cum au făcut-o grecii. Chiar dacă cineva privește filosofia
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
oamenilor, este depășită și lipsită de conținut orice căutare, orice efort de punere în lumină a aletheia, așa cum au făcut-o grecii. Chiar dacă cineva privește filosofia greacă ca pe un dar al lui Dumnezeu, adică ca pe o manifestare a Logosului etern, manifestare ce a fost la începuturi păstrată în tradițiile religioase și apoi a dobândit o expresie filosofică odată cu Heraclit și Platon, crești¬nismul însă se prezintă ca o certă și deplină manifestare a veșnicului Cuvânt, făcând astfel inutilă orice
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Mult mai complexă era însă înțelegerea filosofiei interioare. Acesta putea să însemne, pe de o parte, învățătura creștină ca și corp de doctrine, idei, metode transmise oral sau în scris. Este filosofie pentru că în aceste învățături se revelează Înțelepciunea însăși, Logosul cel veșnic care s-a întrupat. În alt sens, se desemna învățătura creștină trăită în general. Pe acest nivel este evidentă accentuarea sensului practic, mai ales practic, al filosofiei, ca aplicare a virtuților creștine la modul personal. Această trăire a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
discursului filosofic căutător de adevăr, deschizându-se către afirmația teologică, în măsura în care s-a ajuns la formularea ideii că trebuie cu necesitate să existe doar un singur Zeu. Este motivul pentru care apologeți precum Iustin Martirul și Filosoful au afirmat că Logosul nu a fost cunoscut oamenilor doar prin Întrupare, ci și pe cale naturală, mai precis prin modalitatea în care s-a conturat raționalitatea filosofiei grecești. Nevoia de precizare a înțelesului dogmei, ca expresie a inefabilului Realității de dincolo de ființă, a dus
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
reda paradoxalitatea și necesarele nuanțări care însoțeau o doctrină a unitreimii. Acest lucru se poate resimți în scrierile lui Justin Martirul. Viziunea sa asupra chestiunii, care poate fi numită triunitarism economic (sau mai corect românește, iconomic), indică faptul că deși Logosul nu este despărțit de Dumnezeu Tatăl, El apare într-un fel asemănător cu focul care provine din foc și mai mult decât atât, ca act al voinței Tatălui. O atitudine care se înscrie în aceeași paradigmă aparține și lui Irineu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Tatăl și Fiul sunt de fapt o singură Față. Origen, cu o extrem de solidă formație filosofică, va fi atent la scăderile formulărilor apologeților în înțelegerea uni-treimii, găsind că este criticabilă teoria celor două stadii potrivit căreia ar fi existat un Logos preexistent prin care se identifică Hristos cu Dumnezeu, cu Logosul, cu Fiul lui Dumnezeu, însă filialitatea sa nu este socotită ca fiind din eternitate, ci din momentul generării sale precreaționale. Structura interpretativă a lui Origen este tributară gândirii sale de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cu o extrem de solidă formație filosofică, va fi atent la scăderile formulărilor apologeților în înțelegerea uni-treimii, găsind că este criticabilă teoria celor două stadii potrivit căreia ar fi existat un Logos preexistent prin care se identifică Hristos cu Dumnezeu, cu Logosul, cu Fiul lui Dumnezeu, însă filialitatea sa nu este socotită ca fiind din eternitate, ci din momentul generării sale precreaționale. Structura interpretativă a lui Origen este tributară gândirii sale de orientare platonizantă, și de aceea va găsi că rezolvarea modului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
triplă consubstanțialitate. Spiritul uman este consubstanțial (opoouoioq) cu Dumnezeu, Sufletul cu Demiurgul, iar trupul, materia în genere, cu diavolul. În veacul al IlIlea, termenul apare când Paul de Samosata este depus în 268 ca episcop al Antiohiei. Acesta vorbind de Logos ca opoiouoioq cu Tatăl a fost suspectat de sabelianism, susținând că unitatea în ouoia era astfel încât nu era nici o distincție personală între Tată și Fiu. Problema pe care o ridica termenul opoouoioq era legată de înțelesul care putea fi dat
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a divinității, a modalității personale de a se înfățișa a lui Dumnezeu, în toată complexitatea și diversi¬tatea sa. Calea acesta de cunoaștere este o trecere analogică ca gradualitate a înaintării din aproape în aproape și treptat în cunoaștere, de la logosul ființelor, la logosul arhetipos- urilor, modelelor divine ce le întemeiază. În măsura în care analogia ia caracterele iconicului, ea devine valoroasă și necesară unei adevărate apofaze, iar pe de altă parte se evită autonomizarea și caracterul demonstrativ al ei. Demersul cognitiv ce se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
modalității personale de a se înfățișa a lui Dumnezeu, în toată complexitatea și diversi¬tatea sa. Calea acesta de cunoaștere este o trecere analogică ca gradualitate a înaintării din aproape în aproape și treptat în cunoaștere, de la logosul ființelor, la logosul arhetipos- urilor, modelelor divine ce le întemeiază. În măsura în care analogia ia caracterele iconicului, ea devine valoroasă și necesară unei adevărate apofaze, iar pe de altă parte se evită autonomizarea și caracterul demonstrativ al ei. Demersul cognitiv ce se mulează pe treptele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
înfățișare în perspectiva logicii Întrupării și a dezvăluirii unui Dumnezeu tripersonal. Simbolismul bizantin al experienței luminii câștigă o altă dimensiune și prin exploatarea tradițiilor filosofice grecești, mai ales a dezvoltărilor înregistrate de doctrinele neoplatonice. Insistența pe o raționalitate, pe un Logos prezent în aceste experiențe cognitive a făcut ca simbo¬lismul luminii și al întunericului să devină o preocupare pentru filosofie la fel de mult ca și pentru mistică. Impli¬cațiile pentru filosofie sunt ample, punându-se în discuție o serie de aspecte
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
termenii aristotelicieni de svspysia și Suvapig, însă din perspectiva descrisă de Grigorie de Nyssa a progresului nesfârșit al ființelor în cunoașterea și unirea cu Dumnezeu. Maxim consideră că ființele și lucrurile create își au rațiunile existenței, acele Xoyoi (rațiuni) în Logosul divin. Între Logos, ca Unul din Treime și ^oyoi ale ființelor există o legătură de esență, căci ^oyoi ale ființelor nu sunt altceva decât manifestări ale ^oyoi divine care sunt înțelese de Maxim ca svspysia, ca energii, lucrări dumnezeiești. Maxim
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
svspysia și Suvapig, însă din perspectiva descrisă de Grigorie de Nyssa a progresului nesfârșit al ființelor în cunoașterea și unirea cu Dumnezeu. Maxim consideră că ființele și lucrurile create își au rațiunile existenței, acele Xoyoi (rațiuni) în Logosul divin. Între Logos, ca Unul din Treime și ^oyoi ale ființelor există o legătură de esență, căci ^oyoi ale ființelor nu sunt altceva decât manifestări ale ^oyoi divine care sunt înțelese de Maxim ca svspysia, ca energii, lucrări dumnezeiești. Maxim va înțelege aceste
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
potență, în svspysia, în starea de a fi create efectiv. Aoyoi nu sunt siSog (forme) ce ar forma, ca în cazul lui Aristotel sau cel al neoplatonicienilor, un fel de materie preexistentă ci sunt energiile divine ce constituie planul înțelepciunii Logos-ului, a cărui lucrare se desfășoară conform lor. Grigorie Palama preia termenul svspysia cu toată încărcătura pe care o dobândise până în vremea sa, folo- sindu-l mai ales din perspectiva distincției natură-energii inaugurată de Vasile cel Mare și continuată în scrierile
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
face mai cu seamă apel la schemele explicative sub care se găsește analogia în scrierile lui platoniciene. Platon susține posibilitatea analogică de participare a omului la adevărul ce poate fi găsit numai urcând către lumea atopică a Ideilor prin cunoașterea logos-ului ființelor. Este o contemplare ce înseamnă participare la Bine, de care omul se poate împărtăși la modul analogic. Așa cum vederea soarelui nu este soarele, ci simțul cel mai asemănător soarelui, la fel intelectul participă la bine într-un mod
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fost spectacu¬loase, căci s-a conturat o adevărată filosofie, o meditație ce va duce la articularea unei originale antropologii. Cei implicați în cercetarea statutului ființării umane de după cădere au fost mai cu seamă oameni foarte bine inițiați în exercițiul logosului grec, dar care nu erau mai puțin trăitori ai literei evanghelice. Subiectul fusese cercetat de gânditori ai timpurilor apologetice, Origen fiind numele cel mai semnificativ, mai cu seamă că acest autor a avut o serie de ezitări în clarificarea simbolismului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
există după o rațiune, au considerat că esențial pentru înțelegerea imaginii trebuie să fie faptul că ea are în comun cu obiectul reprezentat forma logică a reprezentării. Caracterul rațional al imaginii, faptul că ea înfățișează un aspect ce ține de logos-ul realității, o face să fie cu adevărat o reflectare. În acest fel, ceea ce reprezintă imaginea este sensul ei.2 Platon este filosoful grec care a deschis o perspectivă cu nebănuite consecințe mai târziu, atunci când înțelege cunoaștere ca pe o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Geneza Vechiului Testament, în orizontul creștin dobândea un nou înțeles: omul este făcut după chipul lui Dumnezeu. Acum omul trebuia înțeles ca chip al Chipului. Asumarea raționalității filosofiei grecești în descifrarea noilor înțelesuri aduse de marele paradox care este Întruparea Logos-ului, Fiului lui Dumnezeu, a însemnat o istorie plină de tatonări, formulări și reprecizări. Origen este autorul care a ilustrat cel mai bine, înaintea orizontului bizantin, aventura implicării raționalității grecești în înțelegerea creștină a temei sixov-ului. Vizibil influențat de schema
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
autorul care a ilustrat cel mai bine, înaintea orizontului bizantin, aventura implicării raționalității grecești în înțelegerea creștină a temei sixov-ului. Vizibil influențat de schema interpretativă platoniciană, Origen vă înțelege Întruparea mai ales dintr-o perspectivă pedagogică. Întreaga istorie terestră a Logosului întrupat nu semnifică altceva pentru Origen decât etapele unei adaptări dumnezeiești la putințele omenești. Consecința unei astfel de maniere interpretative este că evenimentele vieții lui Iisus nu repre-zintă decât prima treaptă într-un lung parcurs inițiatic. Schema treptelor de relație
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
poate iniția starea lui „și acum”. Este, în fundalul acestei tendințe spirituale, un ideal ce străbate cultura Bizanțului: cel al simplității minții. Starea pe care Adam a avut-o în Paradis și a pierdut-o, dar pe care, o dată cu Întruparea Logos-ului, este cu putință de redobândit. Simplitatea minții, acea goliciune pentru simplitate, este descrisă de Maxim Mărturisitorul și de alți autori ca fiind acea situație în care intelectul surprinde în mod simplu și nediferențiat, nediscursiv, întreaga realitate cu care este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Mureșenilor nr.12, țel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, țel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, țel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, țel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, țel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 Țel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12 Țel.0264.431494 CONSTANTĂ Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, țel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
vorbi despre metodologia instruirii Înseamnă a vorbi despre modul În care Învață elevii/studenții, despre modul În care se predă materia și despre felul În care sunt evaluate rezultatele Înregistrate. Ca studiu științific, metodologia (gr. methodos = cale ce duce Înspre; logos = știință) se ocupă cu natura, funcțiile, locul și clasificarea tipurilor de metode Întrebuințate În procesul predării (teaching) și al Învățării (learning), inclusiv cu revelarea principiilor care stau la baza unei eficiente aplicări a acestora. Prin analogie cu ceea ce reprezintă metodologiile
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dintr-o lume (comunistă) superi oară măcar în plan etic -, cei doi scriitori se lasă "anexați", pe măsură ce intră în interiorul marelui continent, de acest "Nou Canaan" care îi învăluie, fără voia lor, în mreaja mythos-ului fabulos și inexplicabil (complet diferit de logos-ul asumat inițial, prin natura lor pozitivistă, de autori), întocmai precum sirenele homerice își împresoară victimele cu cîntecul lor ireal de seducător. Odată captivi în "visul american", ei nu mai scriu un jurnal de călătorie, ci doar literatură. De altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ajuta fiul, „vechi nomad”, să se purifice: „Mamă, spală-mi sufletul [...] Și cântarea-mi rogu-te s-o speli” (Motiv de baladă). Altă temă o reprezintă creația (O strângere de suflet și instrumentul său), a cărei forță este dată de logos. Placheta Fericit cel care (1978) are un moto preluat din Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie: „Iar acum, fătul mieu, eu te las să fii gard grădinii mele și să o păzești cum am păzitu și eu”, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]