2,956 matches
-
All these landmarks do not represent simple metaphysic attitudes that the human being has to follow, in order to avoid a certain punishment, or to obtain the salvation, but represents true historical facts. Above these punctual aspects: from the Orthodox logos, the interfaith archaeology to date Tradition, the religious knowledge, the volume also contains a composite theological breviary with reference to diverse auctorial themes, such as: liberty, subversive forms of discourse, image theology, to issues of strict religious actuality: episcopate meant
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Christ. Tous ces repères ne constituent de simples attitudes métaphysiques que l'être humain doit suivre pour échapper à une certaine punition ou pour obtenir la rédemption, mais ce sont des événements historiques. Outre ces aspects ponctuels y traits: du logos orthodoxe, l'archéologie interconfessionnelle jusqu'à l'actualité de la Tradition de l'Église, la connaissance religieuse, le volume comprend aussi un bréviaire théologique composite, faisant référence aux divers thèmes visant la liberté, les formes du discours subversif, la théologie de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Maritain, de la Meudon, unde, l-a cunoscut și Nae Ionescu; cel care avea să asigure existența curentului neopatristic, la congresul internațional de teologie ortodoxă de la Atena, din 1936. 10 Georges Florovsky, L'idée de la creation dans la philosophie chrétienne, în "Logos". Revue Internationale de Synthèse Orthodoxe, nr. 1/1928, pp. 3-30. 11 Nikolai Berdiaev (1874-1948), face parte din grupul celor 25 de intelectuali ruși exilați, din motive ideologice, în Occident; între 1922-1924 se stabilește la Berlin, unde îi cunoaște pe Max
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
unor importanți gânditori, scriitori francezi și străini: Jacques și Marissa Maritain, Étienne Gilson, Lucien Laberthonnière, Louis Massignon, Maurice de Gondillac, Charles du Bos, Leon Șestov, Senghor et alii. 12 Léon P. Karsavin, Sur les deux natures dans le Christ, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe, nr. 1/1928. Iată definiția dogmatică propusă de Sinodul de la Calcedon (451) cu privire la cristologie: "Urmând deci pe Sfinții Părinți, mărturisim, într-un singur glas, un singur și același Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos, același și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lui Nae Ionescu, apoi preot și spiritual la același Internat (1934-1948); preot și profesor la Liceul "Societății Ortodoxe a Femeilor Române"; director al Școlii de cântăreți bisericești (1948-1952), preot la Biserica Sfântul Anton din București (1952-1978); unul dintre redactorii revistei Logos. Revue internationale de synthèse chrétienne orthodoxe; traducător, autor de lucrări teologice, dintre care amintim: Jertfă de seară (1927); Problema religioasă în țara noastră (1933); Simbolurile euharistice în frescele din catacombe (1937); Orientări creștine (1937); Sufletul preotului în luptă cu ispitele
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
studiu biblic și exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuți, considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român din perioada interbelică. 17 P. Partenie (1882-1946), director al Seminarului Central din București. 18 H. Strohl, Orient et Occident, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe, an I, nr. 2./1928, p. 293. 19 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an VI, nr. 1698, 13 ianuarie 1930, p. 1; în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și pasiunile ei) se va impune ca o forță spirituală superioară". ------------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 BISERICA ȘI ELITELE INTELECTUALE INTERBELICE 212 213 Introducere Regența Patriarhală Problema Pascală (1928-1929) Biserica și politica Învățământul religios Logos ortodox Biserică, Tradiție și națiune Abordarea interconfesională Arheologia confesională Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia imaginii Menirea episcopatului Reîmprospătarea predicii ortodoxe Comportamentul în Biserică Sensul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Economice și Sociale "Gh. Zane", Academia Română, Filiala Iași. Licențiat în filosofie (1998) și științe politice (2001), absolvent de studii aprofundate în "teorii ale comunicării și ale filosofiei analitice" (1999) și doctor în filosofie (din 2005). Este editor șef al revistelor Logos & Episteme. An International Journal of Epistemology și Symposion: Theoretical and Applied Inquiries in Philosophy and Social Sciences. În 2011 și 2013 a coordonat, la Editura Institutul European, volumele Concepte și teorii socialpolitice și Teorii și ideologii politice. Eugen Huzum, În afara
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
El mediază între neștiutele ,,intenții ale lui Dumnezeu" și capricioșii muritori. Or, această figură a mijlocirii este una prin excelență teologico - metafizică. Hermes la vechii greci și Iisus în hermeneutica creștină o ilustrează convingător. Primul era crainicul zeilor, iar celălalt Logosul întrerupt. Prin mijlocirea lor, Zeus și Dumnezeu - Tatăl se exprimau direct, nemijlocit. Mai mult, exprimarea era desăvârșită, perfectă, din moment ce Hermes era natură divină, iar Iisus natură divino - umană. Paul Diel era la rându-i preluat, ,,posedat" de această schemă metafizico-hermeneutică
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
nu țin fotografii în casă. Wahhabismul sunnit din Arabia Saudită, de exemplu, interzice orice reprezentare tridimensională a personajelor sacre din Islam. Alți specialiști în istoria și sociologia religiilor pun interdicția reprezentării Profetului pe seama diferenței esențiale dintre Iisus și Mohamed. Primul este Logos încarnat, Fiu al lui Dumnezeu, persoană a Sfintei Treimi. Or, Mohamed, dimpotrivă, este om și cel mai important profet pe linia veterotestamentară deschisă de Avraam, nicidecum persoană a Sfintei Treimi. (Islamul refuză categoric ideea de Dumezeu unic ca Ființă și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
În articol se stipulează că: "Toate viețuitoarele sunt formate din celule și produsele lor". Astfel s-a născut teoria celulară după care toate organismele vii se reunesc într-o structură universală. Celula dă naștere unei noi științe, histologia (histos = țesut, logos = știință). Histologia studiază chiar și cele mai diferențiate forme celulare, ca penele, unghiile și smalțul dinților. In scurt timp Rudolph Virchow adaugă capitolul celulei "bolnave", adică al histopatologiei, care transferă studiul bolilor pe un nou teren științific, celular. Matthias Jakob
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
căreia i-a conferit dimensiuni mitice (fondatoare pentru vechea cultură "națională"). Încadrarea obligatorie a fenomenelor vieții în câmpurile semantice ale simbolurilor arhetipale coincide cu procesul semnificării acestora, iar la nivelul ontologic, cu luarea în posesie a tuturor circumstanțelor realului, prin logos-ul culturii. Unui astfel de tratament mental i s-a inserat ... întreaga și arborescenta problematică a întemeierii. (Vasile Tudor Crețu 68) Domnitorul cruciat Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și cu ajutorul lui Dumnezeu, am mers împotriva
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
închinat, ca semn al adopțiunii și al devotamentului, prin tipul de responsabilitate și prin dreptul de exercitare a puterii acordate de stăpân. Cuvântul joacă cel de-al doilea rol important în ritual, atât în configurarea sacrului (ca nouă întrupare a Logos-ului cu care a început lumea), cât și în pecetluirea actului de închinare: Și închinându-se, au îngenunchiat înaintea prestolului, de i-au citit deasupra capului molitvele de domnie patriarhul Dionisie și l-au blagoslovit; ... precum și noi ne făgăduim să
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
către factorul coagulant, arhetipul divin, Unul suprem (imaginat filosofic de la Parmenide până la teologii medievali români), garant al autorității puterii terestre și al imaginii identitare a comunității supuse ei, liantul planului oikonomic de gestionare a lumii creștine. În virtutea adevărului absolut atribuit Logos-ului, imaginarul creștin este tutelat de formele derivate din esența divină și de valoarea sacrificiului lui Christos − menținut permanent ca suprem judecător și ipostază unică a arhetipului puterii celeste. Dată fiind valoarea jertfei lui Iisus, omul medieval și-a trăit
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 , tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12, tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
3. Interogarea ontologică a operei de artă / 78 3.1. Terminologia ontologiei ingardiene cu privire la opera de artă / 86 4. "Creația" sau jocul liber al imaginației și al înțelegerii / 89 4.1. Mythos și actul liber al creației / 90 4.2. Logos sau forma finală a creației / 95 4.3. Despre ludus sau funcția activă a spiritului / 99 Capitolul II. Prezență și absență. Ideea de apariție și de percepție. Transformarea obiectului în operă de artă și rolul contemplației / 107 1. Efectul oglinzii
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
exprimare a adevărului. Însă, orice formă de eroare în cadrul artei vine din libertatea pe care ea o presupune, dar și prin intermediul jocului liber al creației. Libertatea artei, redată de creația artistică, are la bază ideile de mythos 27, ludus și logos ce sunt văzute ca forțe de acțiune în zona arbitrarului artei. Relația dintre cei trei termeni este centripetă și centrifugă, descriptivă pentru impulsul spiritual al omului. 4.1. Mythos și actul liber al creației Arta are la bază ideea de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
spre miturile pasiunii, erosului sau ale destinul sufletelor după moarte. Iar ultima etapă, Socrate deține mitul fiind cuprins de mania. Ultima etapă evocă nebunia jocului ce definește arta personificată de Nietzsche 30 în Dionysos ca dătător de inspirație. Raportul dintre logos și mythos este contrastul dintre Dionysos și Apollo unde Apollo reprezintă forma și frumosul născute din suferința lui Dionysos. Însă, apropierea mitului de filosofie a dus la raționalizarea sa, desemnând un adevăr esențial și o cunoaștere autentică, în timp ce în religie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
necunoscutului sau a ne-înțelesului, personificându-le în imagini comprehensibile pentru om. Acest proces a dus la antropomorfism prin care fenomenele dobândesc conștiință și comunică într-un mod mistic cu omul. Max Müller34 numește mitul o boală a limbajul întrucât logosul nu mai e rațional, oscilând mereu între adevăr și aparență. Mitul ca metodă de înțelegere abstractizează particularul construind arhetipuri universale caracteristice unei societăți, construind deci mitologia. Dar mitul ca spirit activ al omului este caracteristic interiorității ființei fiind universal și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
omului prin intermediul căreia simbolurile iau naștere. Acest mod de a fi al ideii de mythos se află în orice om ca formă specială de gândire, contribuind decisiv la spiritul creativ al omului și fiind baza artei în general. 4.2. Logos sau forma finală a creației Relația dintre termenul de lógos și opera de artă trebuie văzută prin intermediul semnificațiilor multiple pe care lógos-ul le-a dobândit de-a lungul timpului. Conceptul de lógos nu este un concept cu un singur sens
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cu o metastructură definită ca nefiind contigentă subiectiv sau obiectiv, și fără să impună o necesitate interioară sau exterioară. Jocul există în stare pură ca manifestare a spirtului și, prin urmare, constituie arta și ceea ce ține de artă. Termenii de logos și joc sunt definitori în înțelegerea ontologică a operei de artă. Atsfel, prin logos ne referim la limbaj ca formă de comunicare între indivizi, cu ajutorul căreia ceea ce există în artă poate fi cognoscibil, jocul, prin mecanismul său formator, oferă logos
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o necesitate interioară sau exterioară. Jocul există în stare pură ca manifestare a spirtului și, prin urmare, constituie arta și ceea ce ține de artă. Termenii de logos și joc sunt definitori în înțelegerea ontologică a operei de artă. Atsfel, prin logos ne referim la limbaj ca formă de comunicare între indivizi, cu ajutorul căreia ceea ce există în artă poate fi cognoscibil, jocul, prin mecanismul său formator, oferă logos-ului, dar și împreună cu el, artisticul. Forma spirituală de manifestare a omului devine o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
logos și joc sunt definitori în înțelegerea ontologică a operei de artă. Atsfel, prin logos ne referim la limbaj ca formă de comunicare între indivizi, cu ajutorul căreia ceea ce există în artă poate fi cognoscibil, jocul, prin mecanismul său formator, oferă logos-ului, dar și împreună cu el, artisticul. Forma spirituală de manifestare a omului devine o poetică în comparație cu natura. Ca și în cazul mitului, prin care omul încearcă să-și explice existența, prin ludus descoperim necunoscutul și nevăzutul sub forma unor transformări
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ca momentum, imaginea se lasă descoperită și funcționează cu imaginea intuițională într-o intimitate specifică, imaginea se prezintă și se lasă interpretată; iar prin intermediul imaginației se produce împlinirea totală a imaginii. Totodată, imaginea pătrunde în cadrul ludicului unde capătă dimensiuni metafizice: logos-ul este punctum remotum imaginii deoarece nu este imediat supus discursului. Prin intermediul imitației putem vorbi de imagine intențională, transpusă de artist în obiectul de artă. Iar prin intermediul (re) prezentării obținem imaginea intențională ce se află în strânsă legătură cu imaginea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cuvintele angajate în actul literar oferă povestea și ideea operei literare. Doar prin intermediul mitului și al jocului imaginației opera literară poate intra în spațiul fantasticului. Astfel, straturile ontologice ale operei literare se definesc în raportul cu mitul și ludicul în timp ce logos-ul ține loc de cuvânt. Cântul, scrisul, lectura, lectorul, mitul, logosul și jocul devin, în definirea ontologică, elemente cheie în descifrarea operei literare în general. 5.2. Desenul și pictura Ca arte ale reprezentării, desenul și pictura, au o natură
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]