2,890 matches
-
inimii căluțului de munte și sufletul i se umplu de duioșie pentru animalul ascultător care-l purta. Nu, categoric nu, ieromonahul nu era nebun, alesese calea cea mai bună spre Hurezi, căluțul este deștept și răbdător, Leu, cel mai învățat măgar din lume și luna... eh, despre lună oare ce s-ar putea spune? Luase cu el întrebarea în visarea în care pășise, detașându-se total de grijile sale. Trecuseră așa prin Hârtiești ca trei năluci din altă lume, fără zgomot
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pâine proaspătă și miez de nucă, la mai puțin de un sfert de ceas de la terminarea liturghiei, călări așa cum au venit, intrau în codru ținând-o tot spre răsărit, spre Râmnic. Mergeau alături, drumul fiind destul de bun; în urmă venea măgarul Mitropoliei Târgoviștei, fără povară, legat cu o funie de oblâncul șeii ieromonahului. Cât stătuseră la mânăstire, de teamă să nu fie recunoscut, Ștefan nu scosese nici o vorbă și acum curiozitatea nu i da pace: — Înțeleg că Leu știe bine drumul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mitropoliei Târgoviștei, fără povară, legat cu o funie de oblâncul șeii ieromonahului. Cât stătuseră la mânăstire, de teamă să nu fie recunoscut, Ștefan nu scosese nici o vorbă și acum curiozitatea nu i da pace: — Înțeleg că Leu știe bine drumul, măgarul celălalt vine legat, deci cuvioșia ta se pregătește de odihnă? — Nu prea mă încearcă somnul. Gherasim ridică privirea spre cerul senin, oftă și continuă. Încă nu a trecut de amiază, drumul este bun, am putea iuți pasul dobitoacelor, dar îmi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
este de la Dumnezeu. De unde ești, părinte? Aș vrea să te trec în pomelnicul nostru... — Ieromonahul Gherasim, de loc de la Oncești, acolo unde am înălțat schitul... Neamul meu, pe vremuri, stăpânea la deal toate satele Cândeștilor. — Acum înțeleg de ce știe Leu, măgarul sfinției tale, drumul peste dealul Cândeștilor și te lasă să te odihnești fără grijă... Eh da, îl știe, că de la Snagov la schit la Oncești și de la Oncești la Hurezi a tot mers dobitocul și știe potecile. — La Snagov? Prințul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
călugărului, deschise gura să spună ceva, o închise la loc și surprins parcă la vederea disperării din ochii supți, zâmbi la început, apoi râzând cu toată gura, întrebă cu glas tare: — Și cu Leu ce mai este? De ce-i spui măgarului după sălbăticiu nea cu care este înfățișat în icoane Sfântul Gherasim? Asta este, îl fulgeră gândul pe ieromonah, nu vrea să mă rănească spunându-mi adevăratele lui frământări. Îi este milă de mine..., nu-i rău nici așa. Și în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să se roage pentru el, dar și mai înfricoșat era la gândul că nu va avea cu ce plăti haraciul. La Vlah serai, odată cu sosirea Brâncovenilor eliberați din închisori, s-a oprit și un bătrân pelerin venit călare pe un măgar costeliv, apariție obișnuită în peisajul oriental. A cerut hrană și apă pentru el și pentru măgar și îngăduința de a-l binecuvânta pe beiul valah pentru milele primite cândva. Vorbea grecește, amestecând din când în când cuvinte slavonești. Slugile, grăbite
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu ce plăti haraciul. La Vlah serai, odată cu sosirea Brâncovenilor eliberați din închisori, s-a oprit și un bătrân pelerin venit călare pe un măgar costeliv, apariție obișnuită în peisajul oriental. A cerut hrană și apă pentru el și pentru măgar și îngăduința de a-l binecuvânta pe beiul valah pentru milele primite cândva. Vorbea grecește, amestecând din când în când cuvinte slavonești. Slugile, grăbite să îndeplinească porunci de multe ori contradictorii, fără să-l refuze, pentru că exista foarte puternic înrădăcinată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
odihnește, așa stând în jilț, pentru că rănile se vor vindeca mai repede dacă vor sta în adierea vântului. — Doar să nu se așeze vreo muscă, adăugă el zâmbind. Doamna Marica îl privea nedumerită, cum iese în bătătură, cum își dezleagă măgarul care fusese priponit de o ulucă, cum încalecă și pleacă. Nu-și aducea aminte să-l fi văzut până atunci, și nici să fi auzit pe cineva vorbind despre el. — Gherasim, ieromonahul Gherasim, parcă așa spunea Ștefan că-l cheamă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de cazne? Ce gând te poate chinui mai tare decât țepușele înfipte sub unghii? Și dintr-odată sensul suferinței voievodului i se dezvălui, trase brusc de frâu și-l struni pe Leu ca să se întoarcă pe loc spre Vlah serai. Măgarul o clipă se cabră, aducându-și aminte parcă de încăpățânarea-i proverbială, dar imediat își spuse că nu are rost și se lăsă docil condus prin pustiul orașului toropit de căldură. Ajuns la Vlah serai, Gherasim fu condus direct la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din piața de la Iali Kiosk și le-au pus laolaltă cu pietroaie în saci de cânepă ca să cadă la fund când le-or arunca în mare, s-a apropiat de căruța mânată de călăi un călugăr bătrân călare pe un măgar și a plătit ca să fie schimbați sacii și să fie azvârliți în Bosfor alți saci, având doar pietroaie. Trupurile voievozilor și cel al lui Ianache Văcărescu în înfricoșată taină au fost purtate cu o luntre peste mare până la insula Halki
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
expuse brumei, neavând drept hrană decât coceni uscați pe care îi smulg din zăpadă. Cât privește specia cabalină, nu putem vorbi despre ea fără a învinovăți neglijența celor care au lăsat cai de rasă să decadă până într-atât încât măgarii din Provence sunt mai înalți și mai arătoși 110. Lemnul e scump deoarece lipsesc mijloacele de transport; oamenii nici nu se gândesc să folosească pentru plutărit cursurile de apă ce brăzdează țara. Navigația Dunării e cedată străinilor; statul întreține câteva
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ssp.saxifraga (Petrinjei de câmp) - H., Euras.Frecv., z.step.-e.a.; L7TxC5U3RxN2; Erico - Pinion, Cirsio - Brachypodion, Fr., Me., Md. *Sanicula europaea L. (Sănișoară) - H., Euras. Comună, z. silvost.-se.fa.; L4T5C3U5R8N6; Fagetalia, Abieti - Piceion *Torilis japonica (Houtt.) DC. (Hațmațuchiul măgarului) - T., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L6T6C3U5R8N8; Gallio-Alliarion, Atropetalia SUBCLASA DILLENIIDEAE ORD. THEALES FAM. HYPERICACEAE *Hypericum hirsutum L. - H., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L7T5C4U5R8N7; Atropion, Querco - Fagetea, Tx. *Hypericum perforatum L. (Pojarniță, Sunătoare) - H., Euras. Comună, z
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
A cumpărat o pasăre și ne-am despărțit. A doua zi m-a făcut să descopăr un nou poet, nu mare, dar de o blândețe ca un balsam: Francis Jammes, în traducerea tot a domnului Ion Pillat. Poetul ăsta iubea măgarii și românul traducea astfel: Iubesc măgarul dulce Călcând lângă uluce și ar fi vrut, când avea să moară, să intre în rai cu măgarii. - Pe lângă marii damnați, Villon, Poe, Baudelaire, apar pe lume și astfel de poeți, mi-a spus
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
am despărțit. A doua zi m-a făcut să descopăr un nou poet, nu mare, dar de o blândețe ca un balsam: Francis Jammes, în traducerea tot a domnului Ion Pillat. Poetul ăsta iubea măgarii și românul traducea astfel: Iubesc măgarul dulce Călcând lângă uluce și ar fi vrut, când avea să moară, să intre în rai cu măgarii. - Pe lângă marii damnați, Villon, Poe, Baudelaire, apar pe lume și astfel de poeți, mi-a spus Diaconescu cu o expresie de încîntare
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
blândețe ca un balsam: Francis Jammes, în traducerea tot a domnului Ion Pillat. Poetul ăsta iubea măgarii și românul traducea astfel: Iubesc măgarul dulce Călcând lângă uluce și ar fi vrut, când avea să moară, să intre în rai cu măgarii. - Pe lângă marii damnați, Villon, Poe, Baudelaire, apar pe lume și astfel de poeți, mi-a spus Diaconescu cu o expresie de încîntare extremă, vrând parcă să-mi spună că trebuie să rămân deschis pentru toți, adică și pentru cei mai
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
spună că trebuie să rămân deschis pentru toți, adică și pentru cei mai mici. Ei corespund, a continuat el, infinitelor stări afective ale lectorului, care nu e totdeauna, mon semblable, mon frere, când citește Spleen-urile baudelairiene. Noi știm ca măgarul nu e dulce, e încăpățînat și imprevizibil, te poate trânti să-ți sune oasele. Dar poetului îi plac, așa i se par lui... E frumos și senin acest domn care ieșea la plimbare pe câmp printre poteci și se gândea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
care sticleau în întuneric ca o fântână adâncă... Aici mă oprii. Se așternu o tăcere. Miron se ridică în capul oaselor: - Formidabilă imagine proiectată a unei dorinți de fericire, zise el. - Care dorință, Miroane? Totul e adevărat... - Dacă e adevărat, măgarule, atunci ești fericit, zise el ridicîndu-se greu din pat. Vreau s-o cunosc și eu pe iubita ta... - Nu se poate, Miroane, ai fi în stare să te iei după ea fără nici o rușine și să uiți că e iubita
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ar face cu mine ! Unul care să știe să-mi folosească defectele ! Lenea, neglijența, incoerența, brambureala. Cât loc pentru fantezie în asemenea goluri ! Te poți mișca, fără ca nimeni să-ți prevadă și să-ți prevină intențiile. Dar unde găsești, între măgarii ăștia, un astfel de cap ? Le-au trebuit ani de zile până să-mi recunoască și să învețe a-mi folosi calitățile. Să devină îngăduitori, să-mi asigure condițiile, climatul, capriciile. Protecția necesară acestor calități, poate puține, dar speciale, care
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sfânt. Mut și măreț... Rezistența se dovedi zadarnică, fu obligat să-i recunoască fața lată, buzele subțiri, firul negru al mustății, surâsul strâmb, timid. Un vechi camarad ? Demult, acum un veac ? Aceeași cameră. — Un domn... frac englezesc. Cabalinul... Cal și măgar. Catârul sterp, sihastrul, lordul, un corn englez. Ridică mâinile să împrăștie ultimele perdele ale somnului. — Te-ai sculat prea devreme, probabil. De-asta ai readormit, spunea colegul. Ți-am văzut bagajul deja făcut. Mi-am închipuit că ai ieșit. — Da
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
printre cărți și s-o atragă pe Cornelia Matei sau Matei Cornelia... „Furnica și soarele, furnica și zăpada, furnica și greierul și șarpele și porumbelul. Furnica și fazanul, furnica și pisica și musca, furnica și câinele și vulturul, furnica și măgarul și șarpele și șarpele. În toate apare, până la urmă, chipul celui care caută, până la istovire, drumul spre inima furnicarului. Oamenii îl simpatizează pe caraghios, amuzați precum copiii în jurul lui August Prostul. Glumesc pe seama lui, îl ridiculizează pe acest pasionat al
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de ei. Și îndată îi va trimite." 4. Dar toate aceste lucruri s-au întîmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: 5. "Spuneți fiicei Sionului: "Iată, Împăratul tău vine la tine, blînd și călare pe un măgar, pe un măgăruș, mînzul unei măgărițe." 6. Ucenicii s-au dus, și au făcut cum le poruncise Isus. 7. Au adus măgărița și măgărușul, și-au pus hainele peste ei, și El a șezut deasupra. 8. Cei mai mulți din norod își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
apoi trîntindu-se pe pat, ca să nu-i observe soldatul tulburarea. Ordonanța așeză masa, trăgând cu coada ochiului spre Bologa. Îl văzu amărât și, crezând să-l ușureze, întrebă supus: ― Ați primit vreo veste rea de acasă, don' locotenent? ― Ce veste, măgarule? răcni deodată Bologa, ridicîndu-se furios. Ce-ți pasă ție?... Numai acasă îți umblă gândurile, afurisitule, acasă! Soldatul înlemni în poziție, cu fața la locotenentul aprins de mânie. Era om de peste treizeci de ani, înalt, spătos, cu mâinile ca niște lopeți, cu obrajii
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu beuturile care fac viața dulce și capul greu dimineața. Muzichia de pahar și de inimă albastră, filozofează Gicu, aduce sete și mai mare pe șoseaua gâtului. După care cântă, spre amuzamentul celor doi, fiindcă n-are voce nici cât măgarul. Păcătos ești, cârciumare, dai să bea la orișicare, pe bani și pe datorie, tot așa să-mi dai și mie... Gicu este vesel nevoie mare, fiindcă sărbătorile de Paște sunt lung prilej de șprițuri și de fripturi, fraților, zici că
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
roci. Sunt om. Nici mai mult, nici mai puțin. Îl cunosc. I-am răsfoit mintea într-o seară. Să fie greșelile indivizilor? Ori ale speciei? Se pare că nu avem acces decât la misterele secundare ale vieții. Stăm încremeniți, precum măgarul lui Buridan, între gălețile cu obsesia eternității și cele cu tentația clipei. Marele Inchizitor nu crede în nimeni și nimic. Meseria lui este scepticismul. Savanții se străduiesc să manipuleze și subconștientul, fundamentala noastră bază de date. Marile biografii sunt urzite
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și-a ucis fratele și a avut copii cu Eva, mama lui. Biblia începe deci cu incest și crimă. Păstrăm în noi, ca într-o scoică, ceva din urletul disperat al lui Prometeu. Ciobanul își poartă universul alături de el pe măgar. Capodoperele par dictate de zei. Adam, Paris și Newton sunt principalii agenți publicitari ai mărului. Inteligența lui Faust nu putea învinge șiretenia Diavolului. Intră în mit talentele care mor repede, lăsând neconsumate speranțele investite în ei. Se pare că lumea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]