5,747 matches
-
rarele ocazii când era folosită, Phyllis pierdea atâta timp clătind vasele înainte de-a le pune în mașină, încât ar fi durat mai puțin dacă le spăla de mână. Îmi fac griji pentru taică-tău, o anunță Phyllis, punându-și mănușile de cauciuc cu finețea unui chirurg pe cale să intre în operație. De-abia dacă iese din birou. Mai ales acum, de când și-a pus pacostea asta de televiziune prin cablu. Fran îl înțelegea și pe el. Dacă ar fi stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
relația cu Laurence, medită Fran câteva săptămâni mai târziu, pe când tăia legumele pentru curry în bucătăria lui, era cât de ușor și de firesc i se părea totul. Avea senzația că găsiseră un ritm care li se potrivea ca o mănușă. Amândoi își puneau profesia pe primul plan și se delectau cu aceleași lucruri în timpul liber. Fiecare carte pe care o lua din biblioteca lui era una care îi trezea interesul. Gusturile lor în materie de muzică și film erau atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
băiat neascultător?“. După acest ritual, bănuia ea, aveau să meargă sus pentru o partidă pe cinste. Căsnicia avea, la urma urmei, și părțile ei bune. Maică-sa era în grădină, curățând trandafirii de frunze uscate, purtând un șorț înflorat și mănuși de cauciuc de un galben strălucitor. Fără îndoială și-ar fi cumpărat și mănuși înflorate dacă ar fi existat. Contrastul dintre cauciucul galben și florile delicate, înmiresmate, era derutant. — Unde e tata? În birou? întrebă Fran. Phyllis continuă să taie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
pe cinste. Căsnicia avea, la urma urmei, și părțile ei bune. Maică-sa era în grădină, curățând trandafirii de frunze uscate, purtând un șorț înflorat și mănuși de cauciuc de un galben strălucitor. Fără îndoială și-ar fi cumpărat și mănuși înflorate dacă ar fi existat. Contrastul dintre cauciucul galben și florile delicate, înmiresmate, era derutant. — Unde e tata? În birou? întrebă Fran. Phyllis continuă să taie uscăturile. — A plecat la plimbare acum câteva ore bune. Știi cum e, pleacă întruna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
De ce n-ai urcat? — Pentru că ceea ce vreau să-ți spun nu poate fi spus decât între patru ochi. Cățea egoistă! Fără vreun avertisment își îndreptă pumnul înmănușat spre Fran. Fran fu atât de surprinsă, încât nici măcar nu se clinti și mănușa o lovi în plin. — Cum ai putut să-mi umilești fiul în halul ăsta? zbieră Camilla. Nu cred că ai vrut vreodată să te căsătorești. N-ai arătat nici pic de interes pentru nuntă. Nu-ți pasă decât de ziarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
din păcate, nu mai e așa ceva. La ei existau magazine cu produse originale, venite din export din țara producătoare, de origine, nu cum e la noi, cu reprezentanți, fabrici prin reprezentanță. Ei voiau becuri de mașină, corturi, mingi de piele, mănuși de piele. Presupun că nu se găseau, din moment ce asta cereau și cereau cantități mari, de exemplu, 50-60-100 de mingi de piele, sau 10-15 corturi de patru persoane. Sau erau 60 de perechi de mănuși așa, cereau câte 7-8 seturi. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
de mașină, corturi, mingi de piele, mănuși de piele. Presupun că nu se găseau, din moment ce asta cereau și cereau cantități mari, de exemplu, 50-60-100 de mingi de piele, sau 10-15 corturi de patru persoane. Sau erau 60 de perechi de mănuși așa, cereau câte 7-8 seturi. Și mai mult... depinde, fiecare cât voia. Și câștigam bine. Ei îmi plăteau mie marfa; eu o plăteam în lei la cine trebuia să dau banii și ei îmi dădeau dolari, pe care-i schimbam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mers spre Timișoara. Buzunărit, luat calculator Sharp. Prins. Nici în tren nu m-am liniștit, am luat trenul și am intrat într-un compartiment, era un om singur, era citit, am intrat să buzunăresc. I-am luat o pereche de mănuși de piele și un calculator Sharp. Uite, nu știu cum au aflat că am fost eu, că eu m-am întors la tovarășul meu, la compartiment, și după cinci minute m-am trezit cu tefeul. M-a arătat omul ăla direct pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
bine și-așa, pentru că nu are pe cine să ia poliția“. Deci n-avea pe cine să ia pentru că, fiind iarnă... și nu numai în scopul c-a fost iarnă... de scopul că te duci la furat îți iei și mănuși în mână. Aveam mănuși în mână. Deci nu mi-a fost frică niciodată c-am să las urme în fața locului. Asta, de când m-am mărit! Deci, după prima pușcărie, pot să spun asta. Nu mai mi-era frică că las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
nu are pe cine să ia poliția“. Deci n-avea pe cine să ia pentru că, fiind iarnă... și nu numai în scopul c-a fost iarnă... de scopul că te duci la furat îți iei și mănuși în mână. Aveam mănuși în mână. Deci nu mi-a fost frică niciodată c-am să las urme în fața locului. Asta, de când m-am mărit! Deci, după prima pușcărie, pot să spun asta. Nu mai mi-era frică că las urme la fața locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
luminator, avea o casă d-asta, naționalizată. Am văzut tot, n-am luat nimic. Voiam banii, nu obiecte. Și-am intrat noaptea, i-am pus căluș în gură să nu țipe, i-am luat banii și-am plecat. Aveam doar mănuși. Mănuși, ciorapi peste încălțăminte și dădeam cu șprei, așa pe unde treceam. Aveam eu ideile lu’ prietenul meu ăsta, Lupu Gheorghe, cu mirosul. Nu știu dacă m-a dat în gât la Poliție. Înainte i-am spus doar atâta, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
avea o casă d-asta, naționalizată. Am văzut tot, n-am luat nimic. Voiam banii, nu obiecte. Și-am intrat noaptea, i-am pus căluș în gură să nu țipe, i-am luat banii și-am plecat. Aveam doar mănuși. Mănuși, ciorapi peste încălțăminte și dădeam cu șprei, așa pe unde treceam. Aveam eu ideile lu’ prietenul meu ăsta, Lupu Gheorghe, cu mirosul. Nu știu dacă m-a dat în gât la Poliție. Înainte i-am spus doar atâta, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
altul. Dacă tradiția literară găsește revoluționară culoarea acestor jaloane, fie - noi o primim! Să nu se uite niciodată, crimele de cari au fost acuzați scriitorii uitați sînt conformismul, imitația și supunerea oarbă“. Pe urmele aceluiași Rémy de Gourmont, este aruncată mănușa criticii instituționalizate, incapabilă să discearnă valoarea inovației: „Ce s-ar fi făcut literatura franceză fără inovatori? În locul lui Ronsard, am fi avut pe Pontus de Thyard; în locul lui Corneille, pe fratele său; în locul lui Racine, pe Campistron; în locul lui Victor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu avea însemnătate estetică. (...) În artă, peisagiul nu a intrat decît atunci cînd a fost intelectualizat. Un burghez nu simte frumusețea cîmpului decît ca pitoresc”. Iconoclasmul este expresia unei nevoi de purificare (aristocratică) a artei „murdărite” de utilitarismul burghez: „Întoarce mănușa frazelor pe dos cînd s-a murdărit pe față”. Curînd însă, va fi „întoarsă pe dos” și mănușa insurgenței. Constantin Beldie vede în această trădare a curajului estetic inițial un simptom al versatilității morale: „Epocă unică și de foarte scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu simte frumusețea cîmpului decît ca pitoresc”. Iconoclasmul este expresia unei nevoi de purificare (aristocratică) a artei „murdărite” de utilitarismul burghez: „Întoarce mănușa frazelor pe dos cînd s-a murdărit pe față”. Curînd însă, va fi „întoarsă pe dos” și mănușa insurgenței. Constantin Beldie vede în această trădare a curajului estetic inițial un simptom al versatilității morale: „Epocă unică și de foarte scurtă durată în cariera acestui scriitor, ale cărui variații stilistice de mai tîrziu (niciodată și la nimeni, ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mi-ai face un favor. Voiai s-o faci pe mama, fă-o, ce pula mea, nu e așa de dificil. Tată, Încercă Încă o dată Valentina, apărând din nou În verandă cu paltonul Încheiat, cu căciula pe cap și cu mănușile trase, chiar dacă mi-ați cumpărat un microscop, e bun și ăla. Am să mă uit la bacterii În loc să mă uit la stele. Zi că nici asta nu-ți iese, spuse Antonio, ignorându-și fata. Zi că nu știi să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
o luă pe Valentina de braț și o conduse În studio. O puse să se Întindă pe un pătuț acoperit cu un cearșaf de hârtie. Deschise un dulăpior și scoase din el un borcănel cu alcool și o pereche de mănuși de latex. — Bravo ție, viața e o competiție, spuse sentențios Miria, trebuie să Încerci totul ca să știi ce Îți place și ce nu. Tu, de exemplu, având În vedere că nu te compromiți niciodată, Îți place ceva? Valentina se gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ei. Nu se mai auzeau nici măcar câinii cartierului. - Bine, uite, încercăm, dar să știi că ai putea să mori. Dezbracă-te! Adică dă-ți chiloții jos. Giulia s-a așezat pe spate, acolo, pe linoleum, în timp ce femeia își punea o mănușă chirurgicală, nu-ți fac nimic, îți bag o sondă în uter, uite, furtunul ăsta micuț, să stai liniștită și să lași burta moale. Mda, e destul de mare, pare să aibă mai mult de cinci luni, uite acum l-am pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a venit să îmi aducă haine, rochii bineînțeles. M-a ajutat să mă îmbrac și să îmi fac părul pentru marea cină. Purtam o rochie albastră cu dantelă neagră. Ca să fac rochia puțin mai pe gustul meu, i-am adăugat mănuși de dantelă neagră. Părul era prins într-un coc și avea perluțe negre în el. Pe măsură ce coboram scările spre sala balului, mă întrebam dacă arăt bine sau dacă mai este nevoie de ceva sau dacă fac bine ce fac și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Alex, îmi apărea în fața ochilor și odată cu ea amintirile amare, care mă dureau, pe care le regret, reveneau, mă consumau. A venit „ziua cea mare”. M-am îmbrăcat cu rochița mea preferată, o rochiță albă din mătase care îmi venea mănușă. Părul l-am lăsat desfăcut. Țepușa am pus-o într-un buzunar al rochiței. Am mai tras o privire în apartamentul meu, apoi am plecat la cafenea. Am ajuns cu un sfert de oră mai devreme. Pur și simplu am
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și el nu-și cere iertare, și atunci nea Gică a dat din nou cu mingea de pământ, apoi și-a băgat mâna în buzunar, spunând că avea de gând să i le dea lui Janika puțin înaintea meciului, sunt mănuși adevărate de portar finalist, le purtase el, nea Gică în persoană, când jucase în finală, și a întins mănușile către Janika, să și le pună, că o să-l apere de radiații, și atunci Janika a scuturat din cap că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
și-a băgat mâna în buzunar, spunând că avea de gând să i le dea lui Janika puțin înaintea meciului, sunt mănuși adevărate de portar finalist, le purtase el, nea Gică în persoană, când jucase în finală, și a întins mănușile către Janika, să și le pună, că o să-l apere de radiații, și atunci Janika a scuturat din cap că nu le vrea, scuipându-le, am văzut că saliva-i era roșie de sânge, și atunci nea Gică a scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a scuturat din cap că nu le vrea, scuipându-le, am văzut că saliva-i era roșie de sânge, și atunci nea Gică a scos un răcnet, nu s-a înțeles ce anume strigă, și i-a aruncat din răsputeri mănușile în plină mutră, după care a făcut un pas înapoi, pasând cu genunchiul mingea drept în stomacul lui Janika, acesta s-a chircit, iar când mingea a ricoșat, nea Gică a vrut să mai dea o dată cu genunchiu-n ea, dar în loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Janika tot pe jos, zăcând nemișcat, iar eu m-am gândit că poate nu murise, că leșinase doar, că dacă ar fi murit, meciul urma să se amâne, și eu nu mai aveam ce apăra, și m-am uitat la mănușile din piele veritabilă, de lângă Janika, și atunci au început să-mi curgă lacrimile și mingea mi-a căzut din mână, a făcut un salt, rostogolindu-se într-un ungher, dar atunci nea Gică nu se mai afla în vestiar. Csákány
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
pentru seceriș, s-a și primit, așa că secerișul putea să înceapă oricând. Ajunseserăm aproape de postul de observație din care frații Frunză își făcuseră cartier general, eram destul de obosiți de târâșul prelungit, grâul ne zdrelise brațele și palmele, Puiu purta niște mănuși de piele care, însă, nu i-au folosit prea mult, transpira din greu, sudoarea care i se prelingea pe frunte și obraji îi lăsase dâre subțiri și cenușii în vopseaua de pe față, știam că și eu arăt exact la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]