4,696 matches
-
tristeți, Trecură în șir luni întregi parcurse, Și ani din buchetul atâtor vieți... Lumea, în magia existenței ei, Se zorește 'ades înspre nicăieri, Când toate-au fost lăsate unor zei La-nceputuri, să-i fie corăbieri... Dintre toate, soarele-i măreț astru, Călăuzind drumuri și destine, De pe cerul, de un senin albastru, Veghind la tot ce e rău sau bine... Lumina sa, pentru unii e pace, După mult zbucium și nopți în dureri, Ori, pentru alții e-ascuțită lance, Cea a
UN ALT ASFINŢIT... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377715_a_379044]
-
lampă de noapte. L-am văzut cum se despărțea cu repeziciune de orizont, ridicându-se spre nesfârșirea cerului. Luna palidă, se pierdea deasupra orașului și era gata să se înfigă în vârful releului de la poștă. Priveam, mut de admirație, spectacolul măreț al răsăritului de soare și nu conteneam a mulțumi vieții că aveam ocazia să-l văd încăodată, deși l-am mai văzut de multe ori. În urechi îmi răsunau acordurile lui “O sole mio” și parcă îl vedeam pe marele
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
se va manifesta forma spiritului hindus ca mod de a ridica această nebunie veritabilă la statutul de principiu, și anume că ceea ce există în gîndire este pe de o parte produs și adresat conștiinței, însă pe de altă [206] parte, mărețul se transformă în infim, iar infimul în măreț, dar nu într-un mod prin care să ajungă la conștiința unității dintre finit și infinit, care ar fi o unitate a libertății, a frumuseții sau a spiritului, ci mai curînd într-
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de a ridica această nebunie veritabilă la statutul de principiu, și anume că ceea ce există în gîndire este pe de o parte produs și adresat conștiinței, însă pe de altă [206] parte, mărețul se transformă în infim, iar infimul în măreț, dar nu într-un mod prin care să ajungă la conștiința unității dintre finit și infinit, care ar fi o unitate a libertății, a frumuseții sau a spiritului, ci mai curînd într-o confuzie tulbure. Apare aici, în acest fel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Brahmă, primii născuți și deținători ai Vedelor, brahmanii sînt cu drept deplin stăpînii întregii creații. El, Ființa care s-a născut din sine însuși, i-a născut pe ei din propriul său sîn. Iată deci infinitul individualizat în omenesc, iar mărețul devine ceva infim și invers, infimul devine ceva măreț. Brahmanului i se aduc ofrande, unt și lipii de orez la fel ca și creatorului lumii pentru a-i cere protecția. Nimic din ce este creat nu-i poate fi superior
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cu drept deplin stăpînii întregii creații. El, Ființa care s-a născut din sine însuși, i-a născut pe ei din propriul său sîn. Iată deci infinitul individualizat în omenesc, iar mărețul devine ceva infim și invers, infimul devine ceva măreț. Brahmanului i se aduc ofrande, unt și lipii de orez la fel ca și creatorului lumii pentru a-i cere protecția. Nimic din ce este creat nu-i poate fi superior și astfel, prin intermediul lui, zeii cerului primesc în mod
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fără să fiu implicat în nici una din ele. Această apatie este unul din motivele care m-au condus la a înceta să-ți scriu". Apoi, continuînd, Bălcescu încearcă să-1 convingă pe Alecsandri să fie demn de Elena, chemîndu-1 la fapte mărețe. Îi cere să-și îndrepte pasiunea asupra patriei și îi împărtășește ultimele sale descoperiri: că a găsit în bibliotecile franceze documente privitoare la Mihai Viteazul și că socotește să meargă la Viena, în Transilvania și în Ungaria, pentru a-și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după 1950, Ana Pauker formulează rezerve în privința lui Dej. Pe de altă parte, coerciția se exercită chiar în sînul partidului. Eșecul este o greșeală personalizată, rezultatul unei analize eronate. Or, în 1951-1952, partidul român se lovește de primele eșecuri ale mărețelor proiecte puse la cale în 1948. Acest eșec este și al sovieticilor implicați direct în mecanismele vieții de partid și de guvernare: eliminînd pe Ana Pauker, Gheorghiu-Dej avea complicitatea lui Chișinevski, el însuși om de încredere al lui Beria. El
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de mai sus credem că publicul s-a luminat până i s-a urât. [ 25 martie 1880] CUM SE PETREC ALEGERILE ÎN ANGLIA, CUM ÎN ROMÎNIA? De bună seamă nu poate intra în spiritul nostru de-a adresa acelei țări mărețe, adevărat leagăn al libertăților politice, insulta că ea sau tronul ar putea suferi douăzeci și patru de ore măcar fără impunitate un guvern care și-ar permite acte de ignominie electorală ca acelea cari se petrec la noi. Pe de altă parte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceasta în treacăt. Revenim la teza noastră. Senatul se numește corp matur, corp ponderator. Non numerantur, sed ponderantur - nu se numără voturile senatorilor, se cântăresc, precum ei înșiși cântăresc cestiunile de zece ori până a le hotărî o dată. E ceva măreț în chiar numele pe care acest corp legiuitor și-l atribuie. Compus odinioară din patricianii Romei, din acea mână de oameni cari supuseră unui oraș toată lumea pe atunci cunoscută, legenda pentru însuși compunerea lui a cerut două elemente deosebite: vigoarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înscenate, al căror unic și esclusiv obiect de amăgire e de astă dată numai Coroana, nu poporul. Îndărătul acestor manifestațiuni înscenate se deschide prăpastia; pentru tron, pentru țară, pentru toți. Prin adoptarea unanimă a monarhiei occidentale am gândit la acea măreață continuitate de dezvoltare care caracterizează dinastiile vechi ale Europei, ce au trecut neprimejduite prin secole întregi. Visul rău al domniei efemere, visul și mai rău al arendășiei fanariote am voit să-l depărtăm de la căminele pustiite ale patriei noastre; nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ba unul și mai rău, prin lipsa absolută de control. Nu ne gândim la noi, căci o generație sîntem abia și, ca generația de frunze a unui stejar secular, ne scuturăm cu toamna vieții noastre la pământ. Dar la arborul măreț și secular al României ne gândim, la acela în umbra căruia a trăit Mircea cel Bătrân, și de acest trunchi străvechi se apropie securea a căreia codoriște o formează fiii vitregi ai acestei țări. [ 11 aprilie 1880] AUSTRO-UNGARIA ȘI NAȚIONALITĂȚILE
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Troia cu ziduri cu tot să fie de noi pustiite"32. Zeii "lucrează" și folosind mâna omului. Grecii mai știu că soarta omului e un joc de zaruri și că gloria durează doar o clipă: Homer ni-1 înfățișează pe mărețul Hector în momentul prăbușirii "cu fața în pulbere... trupul lui Hector lungit"33, sau "în pulbere se răstoarnă"34. "Surparea", în linia Bibliei, pare să fie un atribut al puterii divine și în viziunea lui Homer: Astfel e voia lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cu oliu". Nu facem decât să repetăm gestul: " Uriașa roat-a vremii înapoi eu o întorc". Teza lui M. Eminescu astfel trebuie citată: la temelia zidului este fapta umană (Ghilgameș, cezarii, sclavul care poartă piatra în "murii" cetății), dar timpul preface mărețele ziduri în pulbere. Omul nu poate rivaliza cu timpul. Există însă o "rivalitate demiurgică", prin creație: cântecul despre zid. Mânat de dorința de a-și sfărma "arfa" el se luptă (într-o "cameră îngustă lângă lampa cea cu oliu") cu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ducii sunt din "țeste de dușman" lucrate ("maestru cizelate") cu toarțe de aur. Ritualul acestei "mese a morții" are o măreție homerică, de conclav de umbre venerate: "Vor mai bine-o moarte crudă decât o viață sclavă Toarnă-n țestele mărețe vin și peste el otravă, Și-n tăcerea sânt-a nopții ei ciocnesc, vorbesc și râd." Vedem în râsul ducilor daci (dincolo de efectul regizoral de spaimă și uimire asupra Cezarului roman), prin aerul mortuar dintre arcurile și bolțile cetății, germenii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în cetatea țară. Finalul din Andrei Mureșanu (tabloul dramatic) este edificator pentru zidul faptă umană urmărit de studiul nostru. "Mai tare e-acea stâncă ce a trecut martiră Prin vijelii mai multe. Popoarele barbare Ce-au cotropit românii sunt vijelii mărețe, Turbate, mândre, aspre ca orice vijelie, Dară și trecătoare ca ele. Iar stejarul Poporului meu tare ridică ș-azi în vânturi Întunecata-i frunte și proaspăta lui frunză..." Episodul "cetatea Sarmisegetuzei" (ocultat de critică, probabil pentru "dacismul" său) este semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
-ntristare / Se-nclină și șoptește durerea sa la mare." Imaginile se extind în poemul Conrad pregătindu-ne, parcă, pentru "gândirile arhitectonici" din Memento mori: "Karnak o mare de statui rădicate, / Columne, obelisce și templuri și palate, / O sală în palatul măreț al lui Moeris, / Ce ochiul când o vede, îi pare magic vis, / Închide-n sânu-i sute gigantice columne, / Ce-au rezistat la secoli și la destrucțiune...". 47 M. Eminescu, Opere, VI, Proza literară, p. 670. 48 Voyage en Orient, II
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
avut loc după aceea, în anii socialismului victorios! Doar statuia ostașului eliberator, cu degetul mereu pe trăgaci, a fost smulsă, în 1990, de pe soclul ei din Copou și mutată, respectuos, între ceilalți ostași eroi, în cimitirul Eternitatea. Încolo, anii de mărețe victorii și împliniri au rămas în calea ieșeanului, la fel de vii ca în primul ceas de oglindire artistică. Sus, pe Universitate, continuă să-i supravegheze acestuia pașii drăgălașii mastodonți, chipeșii strigoi cu baroase și picamere, ancorați, în veșnicie, cu bare de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
președinte într-o republică impusă, s-a împopoțonat cu sceptru regal? Ce e hidoasa construcție faraonică, așa-zisa Casă a poporului, decît replica resentimentară a aceluiași complex, dată, credea el, Palatului regal cu arhitectura lui încîntătoare? Luați, la rînd, toate mărețele înfăptuiri ale socialismului multilateral clacat, și veți vedea îndîrjirea cu care țoapele grandomane au vrut să eclipseze bunul simț românesc, materializat în edificii de o monumentalitate intimă, de la funcționala și frumoasa gospodărie țărănească la lăcașurile de cult ale Bucovinei și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oricare altă-ncăpere umană. Din cînd în cînd, ochii îmi cad pe tabloul ce domină sala: o alegorie trandafiriu-triumfalistă a marii minciuni totalitare. Cîți monștri mari și mici n-au exultat, în chiolhanurile lor secrete, aici, în opulenta incintă, în fața măreței pînze a mărețului maestru al Cîntării României! Îmi iau rămas bun de al glob-trotter-ul ăsta pe scenele lumii, de la frumoasa lui de-o noapte și ies. Contact-motor și trec prin poarta pustie. Peste șosea, micul și bizarul aerodrom. Acum vraiște
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
umană. Din cînd în cînd, ochii îmi cad pe tabloul ce domină sala: o alegorie trandafiriu-triumfalistă a marii minciuni totalitare. Cîți monștri mari și mici n-au exultat, în chiolhanurile lor secrete, aici, în opulenta incintă, în fața măreței pînze a mărețului maestru al Cîntării României! Îmi iau rămas bun de al glob-trotter-ul ăsta pe scenele lumii, de la frumoasa lui de-o noapte și ies. Contact-motor și trec prin poarta pustie. Peste șosea, micul și bizarul aerodrom. Acum vraiște. Cîndva, oho! acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
palatul dogilor, campanilla: reperele auguste. Aici voi veni atunci cînd labirintul orașului, cînd șuvoiul mărșăluitorilor mă vor sufoca chiar și de cîte două, trei ori pe zi. Miezul nopții, aici, în San Marco, întins desculț pe dalele veșniciei, te împacă măreț cu tine însuți. Măcar o clipă. Pe trotuarul din fața Casei Correr, unde se află expuse Ușile mele ieșene, un flăcău, giovane, extrem de chipeș, își are instalat "atelierul" ambulant: o măsuță cu un album fotografic documentar (reclama lui), două scăunele albe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
orgoliul creatorului, oricît de antipatic ar părea el publicului, dar mai ales confraților de breaslă, fără această ritoasă supraevaluare, valoarea autentică nu are nici o șansă. Fără conștiința că doar tu deții, discreționar, soluția notorietății unice, nu se poate realiza nimic măreț. Că bufonada autoevaluării cunoaște forme de manifestare care mai de care mai șocante, mai teribiliste, asta ține de neesențialul subsidiar comportamental al artistului. Doar certitudinea unicității fiind, se înțelege, condiția sine qua non care decide finalmente. De revăzut mintal spectacolele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
revin, în finalul sumarei mele explorări saphice, la triunghiul psihanalitic Jung, Sabina Spielrein, Freud, notînd credo-ul ultimului: Felul în care aceste femei pot să ne farmece prin toate perfecțiunile psihice conceptibile, pînă cînd își ating scopurile, este cel mai măreț spectacol al lumii". Și, atenție!, nu o spune poetul, ci omul de știință... 13 decembrie Petrecere cu lăutari... și fără. De data asta, nu doar petreceri cu gîndul, ci și petreceri ca atare. Chiar dacă unele din acestea, hărăzitele, au ajuns
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lîngă Mînăstirea Neamț, înecată în sălbăticie verde și... și... Coada Lacului. Unde-i Coada de-al'dat'? Gata (n-am ce face!), începe să miște demonul cîrcotaș. Cîndva, oho, ajuns aici, ți se întindea sub nas, cît vedeai cu ochii, mărețul lac de acumulare. Din apele căruia, bizar, se ițea granitul roșcat al stîncii singuratice, ocolită de vaporașele cu stegulețe semănînd, ruptă-bucățică, cu gemenele lor de pe rîul Moscova. Neuronii clamau apoteotic: "Hidrocentrala V.I. Lenin", iar mîndria patriotică atingea cote de alertă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]