4,819 matches
-
politice evreilor, care nici nu ne știu limba, toate mișcările noastre a fost tratate de vecini c-o rară lipsă de generozitate și c-o ne-dreptate nemaipomenită față cu alte popoară. Nu e mult de-atunci de când un diplomat maghiar a pronunțat cu liniște marele cuvânt că numai c-o companie de honvezi e în stare să puie pe fugă întreaga [armată a] României. {EminescuOpIX 360} suntem dispuși a ne aduce aminte cu oarecare ironie de renumitele broșuri care au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
politice evreilor, care nici nu ne știu limba, toate mișcările noastre a fost tratate de vecini c-o rară lipsă de generozitate și c-o ne-dreptate nemaipomenită față cu alte popoară. Nu e mult de-atunci de când un diplomat maghiar a pronunțat cu liniște marele cuvânt că numai c-o companie de honvezi e în stare să puie pe fugă întreaga [armată a] României. {EminescuOpIX 361} În vremea războiului între sârbi și turci, regimentele române, se 'nțelege, erau acelea ce-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din pasivitate la acțiune și dacă nu va trece direct la ostilitate, dar va lua desigur măsuri cari să conserve puterea și ecuilibrul monarhiei. Aceste toate s-au tăinuit pîn' acum parlamentelor ". Să nu uităm că cercurile dominante din Austria, maghiarii și indivizii generis neutrius de dincoace de Leitha, ni sunt mult mai dușmane decât întregul popor turcesc. Tonul obraznic al jurnalisticei evreo-maghiare e dovadă destulă de strălucitele simpatii ce le avem în stăpânitorii de preste Molna și Carpați. De acea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că Adunarea deputaților se va convinge ușor că armele spiritului sunt cel puțin egale, în multe cazuri însă chiar superioare armelor războiului. [13 mai 1877] ["CONTRAR SIMPATIILOR MAJORITĂȚII POPOARELOR... "] Contrar simpatiilor majorității popoarelor din Austro-Ungaria, interesele esclusive și esclusiviste ale maghiarilor și evreilor vor ajunge poate să amestece monarhia învecinată într-un război în care condițiile ei de luptă vor fi poate mai nefavorabile decât acelea ale Turciei. De câte ori cineva încearcă a arăta posibilitatea disfacerii Austriei în bucățile ei constitutive, de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar intra în luptă ar fi poate mai rele ca ale Turciei. Căci, într-adevăr, cine ar și intra în luptă pentru {EminescuOpIX 377} monarhie în forma ei de astăzi? Spăriosul norod al lui Israil de la bursa din Viena și - maghiarii, par nobile fratrum, dualismul în senz propriu, singurele clemente turcofile și slavofage din Austro-Ungaria. Dacă vom mai adăogi cu oarecare restricțiune polonii din Galiția, locuitorii aproape esclusivi, de orașe, am mântuit elementele susținerii morale a luptei. Maghiarii. Iată într-adevăr
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din Viena și - maghiarii, par nobile fratrum, dualismul în senz propriu, singurele clemente turcofile și slavofage din Austro-Ungaria. Dacă vom mai adăogi cu oarecare restricțiune polonii din Galiția, locuitorii aproape esclusivi, de orașe, am mântuit elementele susținerii morale a luptei. Maghiarii. Iată într-adevăr singurul element istoric care are gură, căci celorlalte bursa le-au închis-o demult; bursa și acea politică eterogenă care nu are în vedere binele popoarelor, ci esploatarea lor. Dar, dacă maghiarii au bunul de-a fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
elementele susținerii morale a luptei. Maghiarii. Iată într-adevăr singurul element istoric care are gură, căci celorlalte bursa le-au închis-o demult; bursa și acea politică eterogenă care nu are în vedere binele popoarelor, ci esploatarea lor. Dar, dacă maghiarii au bunul de-a fi o naționalitate bine definită, ei pe de altă parte repetează sub coroana Sf. Ștefan acelaș joc pe care parlamentul austricesc îl esercitează dincoace de Leita. Maghiarii sunt întru atâta o putere alături cu parlamentul din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în vedere binele popoarelor, ci esploatarea lor. Dar, dacă maghiarii au bunul de-a fi o naționalitate bine definită, ei pe de altă parte repetează sub coroana Sf. Ștefan acelaș joc pe care parlamentul austricesc îl esercitează dincoace de Leita. Maghiarii sunt întru atâta o putere alături cu parlamentul din Viena, întru cât în urma lor au un popor al lor propriu, pe când parlamentul din Viena n-are pe nimenea în alaiul său, căci e greu de a crede că deputatul Kuranda
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trupele rusești, intrând în Austria, ar fi întîmpinate de acelaș imn care au jignit urechea unuia din cei mai simpatici Habsburgi. Un semn că simpatiile cele mai tari se istovesc, călcate fiind în picioare de cătră gustul de supremație al maghiarilor și al amicilor Nouăi prese libere. Acest memento ne-au trebuit spre a trece la interpelația făcută de d. Helfy în ședința de la 4/16 mai în Camera deputaților din Pesta. Iată acea interpelație: Considerând că ministrul - prezident, când au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bucură de starea cea în adevăr regretabilă, și de altă parte desființează o școală despre care cu mândrie se poate zice că astăzi poate concură în ale învățămîntului cu oricare școală normală maghiară. Noi din parte-ne pomenim numai că maghiarii, cari după cum se știe sunt strașnici etnologi, pretind nu știm de unde și până unde că populația acestui ținut ar fi maghiară de origine. [5 august 1877] ["TELEGRAMELE AU SPUS... Telegramele au spus cumcă în vremea întrevorbirii de la Ischl amândoi împărații
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi tocmai greu de făcut, căci n-ar avea decât să ne lese să trăim în pace, pe unde sîntem răspândiți. Dar pentru a vedea cum înțeleg ei această înfrățire reproducem din "Telegraful romîn" următorul articol: "Cu înfrățire ne îmbie maghiarii! ". Vezi infra, p. 777. [2 septembrie 1877] CARTE NOUĂ ["A IEȘIT DE SUB TIPAR... A ieșit de sub tipar partea I a unei "istorii a romînilor" de Grigorie Christescu, învățător în comuna Dobrovăț, ținutul Vasluiului. Încercarea de a scrie o istorie potrivită
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și Albania) și însoțită de o cartă etnografică a fost trimisă și cunoscutului filoromîn Juvenal Vegezzi Ruscala, cetățean de onoare al României. Răspunsul d-lui Vegezzi-Ruscalla, datat Turin 3 oct. e următorul. [5 octombrie 1877] AUSTRO-UNGARIA ["DESPRE INTRAREA... Despre intrarea maghiarilor la Cloșani circulă o mulțime de versiuni. În Transilvania se răspândise știrea că ar fi fost o încăierare între grănicerii români și săcui, că 50 dintr-acești din urmă au fost împușcați de soldații de graniță și că banda au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numai și vor vedea atuncea de ce soi este spaima noastră. Nu știm zău dacă vreunul din "sperietori" s-ar întoarce neciuruit în fericita Ungarie. Nouă ni se pare că "Romînul" dă o prea mare importanță focului de paie din Ungaria. Maghiarul trebuie frecat pentru a deveni om de omenie, prin urmare o asemenea încălcare a teritoriului nostru au împlut pe mulți din noi de bucurie. Dar fiindcă această bucurie nu ne-au fost dată de Dumnezeu, de aceea reproducem spre plăcerea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru a deveni om de omenie, prin urmare o asemenea încălcare a teritoriului nostru au împlut pe mulți din noi de bucurie. Dar fiindcă această bucurie nu ne-au fost dată de Dumnezeu, de aceea reproducem spre plăcerea universală proclamația maghiarilor, după traducerea "Romînului". [7 octombrie 1877] "ROMÎNIA LITERARĂ" Am publicat în alt rând articolul "Kant și muzica" drept dovadă de temeinicia oamenilor cari îndrăznesc la noi a "face literatură". Deja atunci am spus că un domn semnat {EminescuOpIX 433} N.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și veți avea poate poftă să ne dați și pe noi afară... mijloace puțin parlamentare și puțin apte pentru de-a ne convinge că ideile d-voastre sânt cele juste și ale noastre cele false. EDUCAȚIUNE ȘI CULTURĂ 2257 De maghiari nu ne-am temut neciodată. Ei sânt prea barbari pentru de-a ne putea înghiți. Ei sânt ca piatra ce apasă, nu ca soarele ce absoarbe. Espuși soarelui, el ne-ar fi absorbit și ne-ar fi prefăcut în raze
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
permite ca în unul și același loc să stea două corpuri deodată; ce minune dar daca impenetrabilitatea corpului noastru moral nu cedează nici un atom al ființei sale corpului străin ce apasă asupră-ni? Noi avem toți cauza de-a mulțumi maghiarilor pentru apăsarea lor, căci ei ne-au deșteptat ca și cum ai deștepta pe-un om ce doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută. Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa d. e. educațiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe cineva de-a-mi arăta altfel de cazuri decât escepționale. E o ură logică. Te ucid ca să nu mă ucizi. Trebuie să pieri ca să esist eu. Prefer lupta în locul unei dreptăți nedrepte; prefer de-a muri în loc de-a deveni maghiar. Cine mi-o poate ținea de rău daca voi ca și copiii mei să fie ca mine de români. Guvernul? Nu-l recunosc de competinte. El are a-și regula trebile lui, ordinea publică, nu limba și religiunea copilului meu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de valoare într-adevăr europeană. Polonii sânt cunoscuți asemenea că sânt francejii slavilor, cu o limbă dulce, flexibilă și bogată în forme și c-un simț național răzimat de-o istorie proprie de sute de ani. Nu mai puțin croații, maghiarii, românii au limbi deosebite, pe deplin capabile de-a reda orișicare formă a culturei europene. Trecând în Turcia găsim pe sârbi cu o literatură și o naționalitate definitive, grecii, cari în flexiune și compunerea cuvintelor calcă pe urmele elinilor, fără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
De pildă, se consideră frecvent că oamenii care au unele caracteristici în comun sunt un grup. Exemplele pot include oamenii cu aceeași origine etnică sau religie, dar și cu feluri comune de a-și petrece timpul liber astfel ca germanii, maghiarii, baptiștii, adventiștii sau musulmanii, dar și împătimiții fotbalului sau pescarii amatori. Astfel de colectivități de oameni sunt mult mai corect denumite categorii sociale. Oamenii care se întâmplă să fie în același loc în același timp, astfel ca cei dintr-un
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
norme ale culturii acceptate de întreaga societate dar, de asemenea, are unele care reprezintă trăsăturile ei distinctive. Fiecărei minorități etnice îi corespunde o subcultură proprie. În acest sens, România are un număr destul de mare de subculturi, așa cum este cea a maghiarilor, germanilor, rromilor, lipovenilor din Delta Dunării etc. În realitate, fiecare individ dintr-o societate modernă poate să aparțină unei arii largi a subculturilor bazate pe caracteristici de vârstă, sex, standard social, pregătire profesională, religie sau petrecerea timpului liber. Oricum, a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
261. Teoria etnogenezei românești a fost, după cum bine se știe, puternic politizată, nu doar din cauza exceselor naționaliste din timpul regimului Ceaușescu. Chiar elaborarea sa istoriografică, în secolul XIX, a fost marcată de serioasa competiție identitară cu vecinii, în special cu maghiarii. Alternativele provoacă încă mari pasiuni, în ciuda condamnării de jure a tuturor naționalismelor și intoleranțelor etnice. Uneori, chiar aceste intervenții pacificatoare provoacă revenirea la interpretărilor exclusiviste 262. Profesorul Djuvara și-a punctat clar opțiunea pro-românească, prin subtitluri sugestive: "Ungurii năvălesc în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
autorităților maghiare de a se conforma noilor realități. Amenințările și atacurile armate pe care le-au patronat "au impus participarea armatei române la campania din 1919". S-a ajuns la ofensiva din Transilvania spre Tisa și, în final, la înfrângerea maghiarilor, confirmată prin "intrarea" armatei române în Budapesta 57. Dar nici aici povestirea nu propunea, de fapt, o încheiere, lecția revenind asupra "importanței istorice a Marii Uniri din 1918". Încă o dată, în ciuda detaliilor despre luptele ulterioare cu maghiarii, faptele au fost
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
final, la înfrângerea maghiarilor, confirmată prin "intrarea" armatei române în Budapesta 57. Dar nici aici povestirea nu propunea, de fapt, o încheiere, lecția revenind asupra "importanței istorice a Marii Uniri din 1918". Încă o dată, în ciuda detaliilor despre luptele ulterioare cu maghiarii, faptele au fost împărțite strict: în 1918 a avut loc unirea, iar în 1919-1920 s-au încheiat tratatele prin care aceasta a fost recunoscută pe plan internațional 58. Războiul rămânea, astfel, o realitate categoric anterioară unirii. Cele petrecute în 1918-1919
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
propriu-zis războiului mondial, fiind încadrat de portretele vizionare ale părinților "fondatori"312. Nu se spunea cum și nici când anume, dar "prin pacea încheiată la sfârșitul războiului, teritoriul țării a fost mărit", iar populația ar fi "sporit" pe neașteptate, cu "maghiari, germani, ucrainieni, sârbi, bulgari, evrei și alții"313. În final, "alipirea Transilvaniei și Banatului" procura noi bogății doar pentru capitaliștii "români și străini", însă nici o bucurie pentru poporul muncitor. Toată cronologia era trasată în funcție de Revoluția din Octombrie, care spărgea unitatea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o mie de ani". Marea Unire intra definitiv în tiparul "necesității istorice", ca și apariția Partidului comunist. Politica acelor ani față de "naționalitățile conlocuitoare" a produs noi informații despre trecut: "îndată" după hotărârile adunărilor românești, "au aderat de bunăvoie la Unire maghiarii și germanii care locuiau pe pământul Transilvaniei. Tuturor li s-au făgăduit drepturi egale cu românii (s.n. C.M.)"333. Toate recapitulările și lecțiile de sinteză insistau asupra "înfăptuirii unității naționale rezultat al luptei de veacuri a poporului român" și a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]