3,802 matches
-
având o parte special dedicată istoriei noastre "de la întemeierea statelor medievale până la Ștefan cel Mare" (Valentin Băluțoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007, pp. 201-211). 150 Alexandru Barnea (coord.), Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Bogdan Teodorescu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, București, 2007, p. 90. 151 Toată epopeea sa războinică a fost repovestită sumar, pe un ton impersonal și pragmatic. De exemplu, despre faimoasa victorie de la Podul Înalt
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Vasile Ionescu, Gheorghe Dondorici, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Carminis, Pitești, 1999, p. 165, 166; Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Humanitas, București, 1999, p. 133; Alexandru Barnea (coord.), Vasile Aurel Manea, Mihai Stamatescu, Bogdan Teodorescu, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint, București, 2000, p. 122. 159 Ecaterina Stănescu, Marilena Bercea, Mihaela Selevet, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Rosetti, București, 2004, p. 94. 160 Zoe Petre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unui "întreg" național românesc a fost intens cultivată în anii '70-'80, fiind construită, la rândul său, pe o altă fixație, aceea a continuității etnice și statale milenare, prefigurată de traci și perpetuată până la "epoca" lui Nicolae Ceaușescu. 51 Mihai Manea, Bogdan Teodorescu, Istoria Românilor, de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994, p. 212. 52 Ibidem, p. 224. 53 Ibidem, p. 225. 54 Despre care se precizase anterior că a fost "ales
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai bea lapte comercializat în pet-uri la colț de stradă. Hibridizarea înseamnă melanj. Hibridizarea înseamnă amestec. Ea e puțin din toate, dar în mod diferit decât a fost fiecare inițial sau originar. Ea înseamnă atât de hulitele (sau apreciatele) manele, dar înseamnă și Fanta Shokata, adică o fantezie 16 carbogazoasă destinată pieței unde socata sau sucul făcut din floare de soc e ceva tradițional, sau Knorr Borș Magic. Ea încearcă să îmbrace utilul sau funcționalul cu o haină familiară pentru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
S6). Și datele BCC-2005 arată că peste 40 % din tineri declară că preferă să asculte în primul rând muzică românească 50 aproximativ 18,3 % din tineri ascultă în primul rând muzică populară (etno), 6,2 % pop (autohtonă), 24,3 % ascultă manele, 10 % muzică ușoară românească, 9,5 % muzică pop străină, 7,8 % rock, 6 % electonică / house, 5,8 % ușoară străină 51. Și de aici putem extrage aceeași idee ca în cazul omului reprezentativ: interesul și identificarea cu elemente ale capitalului cultural
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
răspunsurile "nu știu" în proporție de 44,2 % au fost eliminate din analize. 49 Datele reprezintă procente valide. "Non-răspunsurile" și răspunsurile "nu știu" în proporție de 41,9 % au fost eliminate din analize. 50 În acest procent nu am inclus manelele. 51 Restul până la 100 % au avut alte opțiuni. 52 24 rurale și un oraș, vezi subcapitolul 6.4.2. pentru detalii. 53 Vezi subcapitolul 6.4.2. 54 La analiza dedicată reprezentărilor. 55 De fapt, tipul datelor și lipsa datelor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prescris și care mai are măcar un neuron valid în dotare, această afirmație este absolut bulversantă, dar se cunoaște (și el cunoaște foarte bine), capacitatea remarcabilă a românului obișnuit, cu capul, sau ceea ce-i ține loc de cap, plin de manele care nici măcar nu bagă de seamă contradicția flagrantă în termeni. Păi cum este posibil așa ceva, se mai întreabă câte cineva mai răsărit, din turma asta românească, răspândită aiurea pe piciorul de plai. Păi este posibil, zic eu, fiindcă musiu Băsescu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
se excită în public. Vezi de ce! (Click). Nu lipsește nici mărturisiri a unor renumiți creatori din zilele noastre cum reușesc ei să-și realizeze operele, ca de exemplu Florin Salam manelistul, care spune că întotdeauna cele mai bune idei de manele îi vin când merge la WC (CanCan). Și undeva, chiar pe fundul capsulei cu pricina, era pusă ca hârtie de împachetat o filă cu câteva gânduri a cuiva care nu neapărat voia să fie cunoscut peste veacuri, ci doinea și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
trăirile sale inconștiente, nu le poate exorciza prin scris. Din acest motiv, aspirațiile lui nu depășesc faza reveriei și a preparativelor laborioase, care anulează practic nevoia de acțiune. El face parte din familia intelectualilor ("moldoveni") obosiți de viață, alături de Neculai Manea și de prințul Lai Cantacuzin, însă luciditatea cu care se analizează trimite la altă categorie de personaje, de tipul "antieroului" modern, ca Ulrich sau Meursault 35. Nefiind un artist (lipsindu-i adică simțul "vederii interioare"), Bizu poate totuși simți "sunetul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
doilea val, anii '60-'70, apar Ion Ioanid, Dumitru Țepeneag, Ilie Constantin, Petru Popescu, Paul Goma, Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Ion Negoițescu, Ioan Petru Culianu, Pavel Chihaia, Petru Dumitriu. Din ultimul val, cel al anilor '80 beneficiază de atenție Norman Manea, Ion Caraion, Alexandru Papilian, Dorin Tudoran, Matei Vișniec, Nicolae Balotă, Mircea Zaciu. Studiul Evei Behring conține o selecție de nume însoțite de scurte biografii. Monica Lovinescu își exprimă în nenumărate rânduri dorința de a participa cu jurnalele la reconstituirea evenimentelor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
membri ai Consiliului de Consultanți Economici ai Președintelui, de la Washington. Ioniță voia să știe dacă se putea stabili o întrevedere pentru primăvară, între membrii Consiliului Economic al României și cei ai Consiliului de Consultanți Economici. Președintele consiliului român era profesorul Manea Mănescu, un distins economist și o persoană apropiată lui Ceaușescu 1401. Pe 22 decembrie, Bogdan și-a reînnoit cererea către Helmut Sonnenfeldt, din Consiliul Securității Naționale, adăugînd că s-ar putea face un schimb de vizite între cele două consilii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din comerțul cu Bucureștiul 1462. Pe 4 noiembrie, Ioniță l-a invitat pe Herbert Stein, un membru al Consiliului de Consultanți Economici, să ia prînzul la Ambasada Română. Ioniță i-a cerut acestuia scuze pentru ultima amînare a vizitei lui Manea Mănescu în SUA și i-a spus că președintele Consiliului Economic Român dorește să fixeze o întrunire cu colegii lui Stein pentru o zi oarecare din martie 1972. Ioniță a profitat, de asemenea, de această ocazie pentru a-l ruga
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era de 5 cenți pe galon, iar cu aceasta, de 1,25 cenți pe galon 1478. Pe 4 ianuarie 1972, Bogdan s-a întîlnit cu Herb Stein, de la Consiliul de Consultanți Economici, pentru a aranja îndelung amînata vizită a lui Manea Mănescu în Statele Unite. În calitate de președinte al Consiliului Economic din România, Mănescu dorea să discute cu omologii săi, în primul rînd ca să pledeze pentru acordarea Clauzei și apoi pentru a dezbate diverse probleme economice. Stein a acceptat să înainteze cererea spre
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mult zel a "Clauzei" României, satelitul cel mai rebel al Moscovei. Cu toate acestea, perseverența lui Bogdan a avut cîștig de cauză și președintele a acceptat să-l primească pe Mănescu, pe 21 martie. Ion St. Ion, Ion Stoichici și Manea Mănescu, trei reprezentanți ai Consiliului Economic al României, au sosit, pe 18 martie, la aeroportul internațional Dulles. După ce au fost întîmpinați de Herb Stein, aceștia au pornit către hotelul Row al Ambasadei din Washington D.C., pentru a-și începe vizita
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
martie 1974, s-a hotărît desființarea prezidiului permanent, care era cel mai puternic organ al partidului și înlocuirea lui cu un birou permanent. Biroul permanent nu se subordona Comitetului Central și în noiembrie, acesta avea numai cinci membri: Ceaușescu, premierul Manea Mănescu, viceprim-ministrul Gheorghe Oprea, ministrul Comerțului Exterior, Ion Pățan, și ministrul de Externe, Ștefan Andrei 1649. Cu prilejul acestei reorganizări, Ceaușescu a înlăturat cîteva persoane din funcție, cea mai importantă dintre ele fiind Ion Gheorghe Maurer, care, începînd din 1961
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
589 Matley, Ian, 42, 157, 573 Matthews, Gary, 494 Matthews, Freeman, 149; 150; 564 Maurer, Ion Gheorghe, 23; 195; 217; 223; 231; 233; 261; 263; 282; 348 Mazilu, Dumitru, 547; 552 Mănescu, Corneliu, 259; 261; 289; 335; 545; 550 Mănescu, Manea, 306; 309; 310; 348 McCammon, Martin E., 115; 564 McCarthy, Joseph, 145 McCracken, Paul, 291; 292; 293 McDonald, Lawrence, 368; 385; 397; 402; 403; 424; 441 McElwain, S., 416; 578 McGovern, George, 418 McGovern, John, 212 McLellan, D., 382; 391
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru aceasta să alergăm la împrumuturi, și banii afectați pentru asemenea cheltuieli pînă la finele anului financiar să-i dăm în ajutoare, aceasta ar fi incorect. Deci propun a se interveni prin D-l prefect la minister." D-l (Andrei) Manea: Dacă este a se da ajutor D-lui Eminescu, apoi acesta trebuie să se dee cît se poate mai degrabă, deși opiniunile sunt împărțite. Unii susțin că nu sunt mijloace, alții că s-ar face un precedent și totuși trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
răspunde da, pentru un astfel de mic ajutor, deși bugetul nostru are multe sumi fictive. D-l președinte (al consiliului județean, Ilie Ciolac): Nu este fictiv bugetul care a fost votat de județ și făcut de însuși Dvs. Dl (Andrei) Manea: Nu contest, însă nu cred că se va încasa întocmai după buget și dacă ni se afirma că se va încasa, apoi atunci mai mult avem mijloace și apoi din bugetul ordinar văd că s-au dat ajutoare la multe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
noi să-i dăm măcar zilnicele mijloace de a trăi. Pînă îi va da țara, să dam noi; să-i înlesnim viața, pînă i-o va înlesni țara. D-l (Costache) Savinescu (profesor și director la Liceul "Laurian"): D-l Manea zice că este a se ordona. Din contra, eu cred că suntem rugați a da, iară nu ordonați. Noi vom da, dacă vom fi în stare a da. Încît privește cuvintele de sumi fictive, apoi dacă nu se vor încasa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a micșurat zecimile județene, iară poetului Eminescu propun a se da cumpănit, nu o dată, cît trebuie, ca după mijloacele bugetului și pentru aceasta să vie comitetul cu o propunere și noi vom discuta. D-l (Casian) Leca: Răspund D-lui Manea, care e de opiniune opusă, cum că nu trebuie. Am să vă arăt rezoanele și iată-le, căci sumele din buget sunt afectate și destinate pentru județ. Dacă din împrejurări nu se vor încasa, atunci nu o să putem face dar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Franck. Proprietara se călugărise, la mănăstirea Agafton, unde și decedase, iar casa urma să se vîndă, pînă la 1 martie, pentru datorii. Din ajutoarele primite, Harieta a dat aconto 1000 de franci ca să cumpere casa pe numele poetului. Avocatul Andrei Manea avea nevoie de o procură legalizată, care să arate că Comitetul cumpără casa, prin Harieta, dar pe numele lui M. Eminescu. Nu s-a primit de la Comitetul din Iași asemenea procură, iar casa s-a vîndut cu 6.000 lei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Casian, 245, 246, 249, 259 Leda, pseudonimul Casandrei, 12, 168 M Maiorescu, Titu, 9, 10, 11, 17, 18, 21, 159, 178, 180, 194, 198, 200, 211, 223, 224, 225, 229, 230, 231, 232, 233, 235, 236, 237, 243, 259, 273 Manea, Andrei, 245, 246, 255 "Maria, regină dunăreană", pseudonimul Casandrei,, 210, 212, 213 Marin, I.D., 80, 252 Marin, D. G., 252 Marinovici, Christea, (Hristea, Hristache), 215, 216, 230, 239, 240, 256, 259, 261, 272, 274 Mavrodin, Marghiolița, 51, 62, 65, 73
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
continuă mișcare, o asemenea practică își pierde pertinența. Supravegherea de proximitate este alimentată de familiaritatea cu un mediu imobil, închis într-un perimetru fix, un mediu căruia fiecare îi cunoaște figurile centrale și mecanismele de funcționare. Când, în 1971, Aureliu Manea a pus în scenă Gaițele la Teatrul din Turda, el a renunțat la codurile naturaliste și a acoperit pereții salonului cu oglinzi imense, grație cărora personajele puteau spiona în voie secretele orașului. Prin acest dispozitiv de supraveghere explicit, salonul burghez
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
aparțin decorațiunii interioare, participă la o logică a habitatului; pe de altă parte, facilitează exercitarea supravegherii. Oglinzile au, simultan, valoarea unui indiciu realist și pe aceea a unui instrument de supraveghere polițienească. În Gaițele - piesă montată la Reșița de Aureliu Manea -, regizorul, am amintit-o deja, acoperea cu oglinzi gigantice pereții unei case burgheze ai cărei locatari nu încetau să iscodească secretele orașului (vezi p. 38). Ele nu aveau, așadar, o utilizare directă, dar desemnau clar supravegherea ca activitate neobosită a
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
après 1989, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Socales, Paris, 1997. Haraszti, Miklos, L’Artiste d’État. De la censure en pays socialistes, traducere din limba maghiară de Georges Kassai, Fayard, Paris, 1983. Mălăncioiu, Ileana, Recursul la memorie, Polirom, Iași, 2003. Manea, Norman, Despre clovni: dictatorul și artistul, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1997 (ediția a II-a, revăzută, Polirom, Iași, 2005). Marino, Adrian, Cenzura În România. Schiță istorică introductivă, Aius, Craiova, 2000. Nedelcovici, Bujor, Un tigru de hârtie. Eu, Nica și Securitatea, Alfa
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]