2,194 matches
-
putând fi considerat astăzi, în egală măsură, o filosofie, un program politic și un proiect de cercetare. Această capacitate de penetrare a unor domenii atât de diferite constituie și forța, dar și slăbiciunea sa. În ansamblu, se poate spune că marxismul a eșuat, ca oricare altă încercare, în momentul în care a căutat să prezică evoluția socialului. Capitalismul nu s-a prăbușit, ci, dimpotrivă, pare să fie pe punctul de a cuceri întreaga lume. Lupta finală dintre proletariat și burghezie nu
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Capitalismul nu s-a prăbușit, ci, dimpotrivă, pare să fie pe punctul de a cuceri întreaga lume. Lupta finală dintre proletariat și burghezie nu s-a produs, iar societatea comunistă nu a fost nicăieri proclamată. Dimensiunea sa deterministă a făcut marxismul incapabil să explice formidabila capacitate a societăților de a răspunde provocărilor. Prăbușirea regimurilor comuniste în Europa de Est și, mai ales, în Uniunea Sovietică dă motive temeinice pentru a afirma că experimentele de sorginte marxistă au eșuat definitiv. La ora actuală, puținele
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
rămâne de văzut. Până atunci, China a devenit în ultimele două decenii un gigant economic în continuă expansiune, membru al organizației celei mai reprezentative pentru capitalismul universal Organizația Mondială a Comerțului. Clasă și națiune De o importanță specială în discutarea marxismului pe planul politicii internaționale este modul în care acesta tratează problemele de ordin național. Marxismul privilegiază solidaritatea de clasă în fața celei naționale, iar apelul la grevă generală din ajunul primului război mondial a fost făcut potrivit acestei logici. Oamenii au
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
în continuă expansiune, membru al organizației celei mai reprezentative pentru capitalismul universal Organizația Mondială a Comerțului. Clasă și națiune De o importanță specială în discutarea marxismului pe planul politicii internaționale este modul în care acesta tratează problemele de ordin național. Marxismul privilegiază solidaritatea de clasă în fața celei naționale, iar apelul la grevă generală din ajunul primului război mondial a fost făcut potrivit acestei logici. Oamenii au ales însă să fie cetățeni mai înainte de a fi proletari, iar greva nu a mai
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
acestei logici. Oamenii au ales însă să fie cetățeni mai înainte de a fi proletari, iar greva nu a mai avut loc. Prin apelul la solidaritate internațională adresat muncitorilor de un partid declarat marxist ajuns la putere și schimbarea orânduirii sociale, marxismul a înspăimântat restul lumii. La sfârșitul primului mare conflict armat al secolului XX, puterile de statu-quo au intervenit militar în Rusia și Ungaria împotriva regimurilor instituite de partidele bolșevice ajunse la guvernare, considerate revoluționare. Mai târziu, au constituit celebrul cordon
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
a puterii: naționalizarea industriei, cooperativizarea agriculturii etc. Pe plan extern, ele au beneficiat, de regulă, de sprijinul sovieticilor și au păstrat o atitudine cel puțin binevoitoare față de Moscova în timpul Războiului Rece. Indiferent de motivațiile sale în desfășurarea evenimentelor, fluiditatea relației marxismului cu naționalismul a blocat formularea unei perspective unitare, iar această lipsă de claritate împiedică, afirmă criticii, posibilitatea ca teoriile marxiste să fie aplicate în mod convingător în explicarea multor procese și fenomene contemporane. Concluzii Datorită multitudinii atât a teoriilor de
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
cea a emancipării globale despre care vorbesc adepții teoriilor critice sunt prea multe diferențe pentru a putea fi tratate într-un mod unitar. Dincolo de interpretările, generalizările și previziunile de multe ori greșite ale adepților acestor curente, se poate spune că marxismele reprezintă una dintre cele mai importante provocări intelectuale aduse liberalismului triumfător. Falsa profeție nu este apanajul unei anume perspective după cât se pare, Istoria nu s-a sfârșit, după cum afirma un neoliberal marcant precum Francis Fukuyama, după încetarea Războiului Rece. Politicul
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
afirma un neoliberal marcant precum Francis Fukuyama, după încetarea Războiului Rece. Politicul nu poate fi gândit ca un moment înghețat. În probleme precum relațiile Nord-Sud în condițiile globalizării sau relațiile cetățeanului cu un stat din ce în ce mai restrâns în manifestarea suveranității sale, marxismele se pot dovedi în continuare un teren fertil pentru formularea temelor de reflecție și a problemelor. Influența teoriilor marxiste în științele sociale este greu de estimat, dar împreună compun, în mod cert, una dintre cele mai bogate și prolifice curente
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
etapele traseului care duce la dialectica leninistă. Un nume ipostaziază energia conspiratorială și intransigența de inspirație iacobină: Auguste Blanqui. Lecția profetică a unei mișcări ce aspiră să domine și să organizeze societatea, recurgând la violența purificatoare, va fi prelucrată de marxism și de leninism, succesiv. Revoluția socială este inimaginabilă în absența unui partid care să se definească ca un corp sudat, devotat ideilor și pregătit pentru sacrificiul final. Destinul lui Blanqui se intersectează cu profetul religiei seculare ce va oferi muncitorimii
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
anormalitatea [situației lor], dar, [dacă] se tem și mai tare de costurile îndreptării acesteia”, ei se vor opune schimbării și vor perpetua vechile modele 66. Mai multe cercetări sunt imperios necesare. Beneficiem și de observațiile pătrunzătoare ale lui Ernest Gellner: „marxismul a realizat atomizarea, a fost obligat să o facă pentru a aduce societățile sub controlul său. Ideologia sa prescria o societate unitară condusă de o elită de manageri, interpreți și organe de constrângere [...]. «Controlul social acționa prin implicarea deliberată a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rațiunii profunde care stătea la baza motorului istoriei, în care dezvoltarea socială de-a lungul istoriei avea ca bază, structură și suprastructură schema forțelor de producție și a relațiilor de producție, istoria și producția culturală se osificau. în ciuda negării de către marxismul actual a naturii fundamental marxiste a regimurilor politice din Europa Centrală și de Est între 1945 și 1989, aceste regimuri și producțiile lor în domeniul istoriei conțin în ele însele germenii unor „deviații” ale istoriei. Incapacitatea gândirii marxiste, atât a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
materie de istorie, în particular cele legate de atenuarea adversităților și diviziunilor pe criterii naționale, pe deplin și din nefericire sângeros confirmate în primul deceniu al postcomunismului, face și mai enigmatică și greu de anticipat posibilitatea unei alte revizuiri a marxismului, cel puțin din punctul de vedere al rearticulării unei teorii a istoriei de inspirație marxistă. Comentând modelul nomologico-deductiv dezvoltat și aplicat istoriei de către G. Hempel (model care plasează între factorul obiectiv al procesului istoric și cel subiectiv alte modele intermediare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și de Est este evidentă tocmai în instrumentalizarea istoriei în vederea creării de legitimitate în fața propriilor cetățeni, dar și în producția de cunoaștere istorică. în România, discursul ideologic al puterii cu ajutorul istoriei a avut o miză a legitimității și a indigenizării marxismului și, prin urmare, a regimului, dată de condițiile dubioase ale instaurării puterii comuniste și pe fondul așa-numitei independențe manifestate de PCR, începând cu sfârșitul anilor ’60, față de URSS; dar această prezență ubicuă a istoriei în discursul puterii a beneficiat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din lumea restrânsă academică în arena publică. în lumea academică românească, dogma națiunii și a existenței sale istorice, dublată de ortodoxia marxistă, a fost o metodă prin care cei care au folosit-o au căutat a produce cunoaștere în paradigma marxismului/stalinismului național. Altfel spus, ontologia etnică a devenit metodă de lucru a epistemologiei naționale, sub auspiciile puterii. în acest caz, trimiterea la teoria lui Michel Foucault despre putere și discurs este inevitabilă. Folosind un principiu de bază al dialecticii marxiste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
marxist s-a desfășurat într-un regim democratic, fie că aceasta a avut loc în spațiul instituțional-birocratic și intelectual al statelor comuniste, criza gândirii marxiste s-a adâncit, curios lucru, pe măsură ce inovațiile occidentale în domeniu au generat curente înrudite cu marxismul. Pe de altă parte, se poate remarca un fapt oarecum trecut cu vederea de autori care s-au preocupat de autopsia comunismului: respingerea, ca și prezența unui marxism revizionist în țările Europei Centrale și de Est nu au reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
curios lucru, pe măsură ce inovațiile occidentale în domeniu au generat curente înrudite cu marxismul. Pe de altă parte, se poate remarca un fapt oarecum trecut cu vederea de autori care s-au preocupat de autopsia comunismului: respingerea, ca și prezența unui marxism revizionist în țările Europei Centrale și de Est nu au reușit să înlăture grava criză de sistem a statelor comuniste, slăbiciunea marxismului constând în însăși construcția sa inițială. Polarizând cele două spații, cel occidental și cel estic-european, și grupând grosso
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
oarecum trecut cu vederea de autori care s-au preocupat de autopsia comunismului: respingerea, ca și prezența unui marxism revizionist în țările Europei Centrale și de Est nu au reușit să înlăture grava criză de sistem a statelor comuniste, slăbiciunea marxismului constând în însăși construcția sa inițială. Polarizând cele două spații, cel occidental și cel estic-european, și grupând grosso modo seturile de propoziții prin asimilarea primului cu o formă teoretic-abstractă de reflecție, de ajustare, actualizare și nuanțare a învățăturilor marxiste și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și grupând grosso modo seturile de propoziții prin asimilarea primului cu o formă teoretic-abstractă de reflecție, de ajustare, actualizare și nuanțare a învățăturilor marxiste și a celui de-al doilea cu aplicarea acestora ad litterram, se poate spune că incapacitatea marxismului de a fi exact ceea ce trâmbițase a fost încă o dovadă a sa de inadecvare a abstractului cu concretul. După colapsul regimurilor comuniste, s-a spus că marxismul este încă o valoare politică și reprezintă opțiunile intelectuale ale unei părți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al doilea cu aplicarea acestora ad litterram, se poate spune că incapacitatea marxismului de a fi exact ceea ce trâmbițase a fost încă o dovadă a sa de inadecvare a abstractului cu concretul. După colapsul regimurilor comuniste, s-a spus că marxismul este încă o valoare politică și reprezintă opțiunile intelectuale ale unei părți semnificative a cetățenilor acestor state. în ciuda unor asemenea opțiuni, în Europa fostă comunistă retorica marxistă a fost compromisă de practica regimului politic al dictaturii proletariatului. Cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
semnificative a cetățenilor acestor state. în ciuda unor asemenea opțiuni, în Europa fostă comunistă retorica marxistă a fost compromisă de practica regimului politic al dictaturii proletariatului. Cu atât mai mult în România, care nu a beneficiat de ceea ce a fost numit „marxism revizionist”, puterea politică a fost cea care a dat tonul în ceea ce privește studierea istoriei și a adaptării la contextul românesc a semnificațiilor ei. Intelectuali marxiști ca H.H. Stahl, pentru a cita numai pe cel mai cunoscut filosof marxist cu preocupări în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
puterea politică a fost cea care a dat tonul în ceea ce privește studierea istoriei și a adaptării la contextul românesc a semnificațiilor ei. Intelectuali marxiști ca H.H. Stahl, pentru a cita numai pe cel mai cunoscut filosof marxist cu preocupări în aplicarea marxismului în cercetarea istorică, erau mai degrabă excepții decât regulă, iar prezența lor în agora dezbaterii marxismului ca teorie a istoriei a fost marginală. Mai activ decât alți confrați ai săi, Stahl a urmărit materializarea unei mai vechi iluzii a sa
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
contextul românesc a semnificațiilor ei. Intelectuali marxiști ca H.H. Stahl, pentru a cita numai pe cel mai cunoscut filosof marxist cu preocupări în aplicarea marxismului în cercetarea istorică, erau mai degrabă excepții decât regulă, iar prezența lor în agora dezbaterii marxismului ca teorie a istoriei a fost marginală. Mai activ decât alți confrați ai săi, Stahl a urmărit materializarea unei mai vechi iluzii a sa, și anume aceea a unificării sociologiei cu istoria într-o singură disciplină; mai mult, el propunea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
adică apărând dogma celui mai brut marxism-leninism (citește: național-stalinism sau ceaușism). Comentând prezența foarte insistentă a hermeneuticii ca nouă tendință în filozofia contemporană, Alexandru Boboc afirma tranșant: „Fără a lua calea unei modernizări prin analiză logică, fenomenologie, hermeneutică, structuralism etc., marxismul oferă posibilitatea unei înțelegeri efective a valabilității și a limitelor de valabilitate ale diferitelor modele metodologice și complementaritatea acestora în perspectiva dialecticii marxiste [...]. Hermeneutica rămâne în esență o teorie a comprehensiunii - concept cardinal pentru un tip de demers teoretic ce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Miron Constantinescu - Cauzele răscoalei lui Horia; Destinul omenirii și criminalii de război. Deosebit de important este articolul lui A. Boldur - directorul Institutului de Istorie Națională din Iași (evacuat anterior la Zlatna/Alba Iulia) - care anunța studiile ulterioare tot mai înclinate spre marxism și sovietici: Problema relațiilor științifice-istorice româno-ruse. Din 1945 contribuțiile promarxiste se înmulțesc, fiind favorizate de noua orientare politică prosovietică a Guvernului Petru Groza. Totuși, continuau să lipsească lucrările de anvergură. Sunt de amintit volumele URSS (124 p.) și Relațiile ruso-române
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și M.S. Regelui Mihai I - este o încercare de a schița trecutul relațiilor ruso-române”. Subliniez faptul că directorul Institutului de Istorie Națională din București se arăta favorabil orientării prosovietice, după cum o vor dovedi și scrierile sale ulterioare. Personajul-revelație al tendinței marxismului istoriografic în 1945 este C. Racoviță, tânărul asistent al lui A. Rosetti la Catedra de Filologie slavă a Facultății de Litere și, totodată, asistent la Institutul de Istorie Națională condus de C.C. Giurescu. El a ținut și un curs de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]