3,668 matches
-
cunoașterea vieții politice și sociale. Două aspecte merită amintite în această privință: în primul rând, ideea kantiană că reflecția asupra limitelor a ceea ce putem cunoaște este o parte fundamentală a teoretizării și, în al doilea rând, o idee hegeliană și marxistă conform căreia cunoașterea este întotdeauna și în mod ireductibil condiționată de contextul material și istoric; în cuvintele lui Mark Rupert (2003: 186), este întotdeauna "cunoaștere situațională". Deoarece teoria critică ia societatea în sine ca obiect de analiză și deoarece teoriile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
una dintre ideile durabile ale lui Marx este că "spațiile economice aparent apolitice generate de capitalism în interiorul și între statele delimitate juridic sunt îmbibate de relații structurate de putere socială cu consecințe extrem de importante pentru viața politică". Din această perspectivă marxistă, relațiile internaționale moderne, atâta timp cât combină sistemul politic al statelor suverane și sistemul economic al capitalismului de piață, sunt o formă de excludere în care interesele unei anumite clase se prezintă ca fiind universale. De aceea, problema statului suveran este că
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
structurile pot modela comportamentul actorilor politici și sociali, fie ei indivizi sau state, constructiviștii susțin că structurile normative sau ideaționale sunt la fel de importante ca și structurile materiale. Acolo unde neorealiștii scot în evidență structura materială a echilibrului puterii militare, iar marxiștii susțin structura materială a economiei mondiale capitaliste, constructiviștii argumentează că sistemele de idei, credințe și valori împărtășite au și ele caracteristici structurale, și că exercită o influență puternică asupra acțiunii sociale și politice. Există două motive pentru care ei acordă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
conștiente ale acelor actori. Accentul pus de Wendt pe puterea "de a surveni" a structurilor și predilecția multor constructiviști către studiul modului în care normele formează comportamentul sugerează că de fapt constructiviștii sunt structuraliști, ca și omologii lor neorealiști și marxiști. Totuși, la o privire mai atentă, constructiviștii pot fi mai degrabă considerați drept structuraționiști, deoarece subliniază impactul structurilor non-materiale asupra identităților și intereselor, dar, la fel de important, și rolul practicilor în menținerea și transformarea acestor structuri. Normele și ideile instituționalizate "definesc
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
promoveze emanciparea (Laferrière 1996; Laferrière și Stoett 1999). Alături de această respingere normativă a sistemului de state apare și o respingere a unei disocieri empirice clare între politica internă și cea internațională, întâlnită la pluraliști ca John Burton, dar și la marxiști, teoreticieni critici și feminiști. Astfel, ecologiștii nu consideră util să gândească, spre exemplu, în termeni de "niveluri de analiză", o formă de gândire predominantă în realism, pentru că astfel s-ar separa în mod arbitar arenele acțiunii politice, care ar trebui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ar separa în mod arbitar arenele acțiunii politice, care ar trebui văzute într-o legătură indisolubilă. În sfârșit, se pune un accent clar pe economia politică și pe inegalitatea structurală inerentă în economiile capitaliste moderne, asupra cărora se concentrează și marxiștii și teoreticienii dependenței. Totuși, în opoziție cu poststructuralismul în special, împărtășește un element de teoretizare modernistă, în sensul că ecologiștii încearcă să înțeleagă lumea pentru a reuși să o îmbunătățească. În viziunea lui Hovden (1999), aceasta o face mai compatibilă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Dunne T. (ed.) (2002) Worlds in Collision: Terror and the Future of Global Order (London) . Boris, E. and Prugl, E. (ed.) (1996) Homeworkers in Global Perspective (New York). Bottomore, T. B. and Goode, P. (1978) (ed.) Austro-Marxism (Oxford). Brewer, A. (1990) Marxist Theories of Imperialism: A Survey (London). Bromley, S. (1999) "Marxism and Globalization" în A. Gamble et al. (ed.), Marxism and Social Science (London). Brown, C. J. (1988) "The Modern Requirement: Reflections on Normative International Theory in a Post-European World", Millenium, 17
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Theory in World Politics: Contributions of a Nonfeminist Standpoint?", International Studies Review, 4(3). Carr, E.H.(1993/1945/1946) The Twenty Years' Crisis: 1919-1939: An Introduction to the Study of International Relations (London). (1945) Nationalism and After (New York). (1953) "The Marxist Attitude to War", în E.H.Carr, A History of Soviet Russia, 3, The Bolshevik Revolution, 1917-23 (London). (1945) Nationalism and After (New York). (1953) "The Marxist Attitude to War", în E.H. Carr, A History of Soviet Russia, 3, The Bolshevik Revolution
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Introduction to the Study of International Relations (London). (1945) Nationalism and After (New York). (1953) "The Marxist Attitude to War", în E.H.Carr, A History of Soviet Russia, 3, The Bolshevik Revolution, 1917-23 (London). (1945) Nationalism and After (New York). (1953) "The Marxist Attitude to War", în E.H. Carr, A History of Soviet Russia, 3, The Bolshevik Revolution, 1917-23 (Londra). Carter, A. (1993) "Towards a Green Political Theory", în A.Dobson și P.Lucardie (ed.), The Politics of Nature: Explorations in Green Political
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Hurley (ed.), On Human Rights: The Oxford Amnesty Lectures (New York) Machiavelli, N. (1970) The Discourses (Harmondsworth). (1985) The Prince (Chicago). Mackie, V. (2001) "The Language of Globalization, Transnationality, and Feminism", International Feminist Journal of Politics, 3(2). Maclean, J. (1981) "Marxist Epistemology, Explanations of "Change" and the Study of International Relations", în B. Buzan și R.B. Jones (ed.), Change in the Study of International Relations: The Evaded Dimension (London). MacMillan, J. (1995) "A Kantian Protest Againts the Peculiar Discourse of Inter-Liberal
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
volatilitatea clipei, la localitatea netransmisibilă a vocii și a gestului? "Religios", fiindcă simbolicul, prin etimologie și funcție, este ceea ce leagă omul de om. Imposibil așadar să înțelegem imaginile fără a amesteca registrele sufletului și trupului. (E simptomatic faptul că un marxist declarat ca Walter Benjamin a trebuit să recurgă la un vocabular "spiritualist" pentru a caracteriza opera de artă. Ce altceva este faimoasa lui aură dacă nu materia palpabilă a unui suflet dacă nu cumva este sufletul impalpabil al unui trup
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ceva mai mult decât idee rea", așa cum spune gânditorul contemporan Richard Rorty. Iar acest tratament "discriminatoriu" aplicat conceptului de ideologie de către gândirea filosofică s-a extins și în sfera cercetării din teoria socială și politică, fiind împărtășit atât de către viziunile marxiste și neo-marxiste, cât și de cele pe care le putem numi, în sens larg, "liberale". E ușor de intuit, așadar, că ceea ce am perceput aici ca fiind provocator s-a transformat, pe parcursul cercetării acestei problematici, într-o încercare de "pozitivare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
deja, ideologia nu este un concept static, evoluția sa semantică fiind inerentă dezvoltării științelor sociale, mai ales în posteritatea celui de al Doilea Război Mondial. Această dezvoltare s-a clădit, desigur, pe o moștenire ce deține, deopotrivă, reverberații ale înțelegerii marxiste a termenului, dar și ale analizelor venite din zona sociologiei cunoașterii, epistemologiei, teoriei politice ori psihologiei. Anunțul privind "sfârșitul ideologiei" nu a stăvilit problemele ridicate de definirea conceptului, ci, dimpotrivă, le-a intensificat, câtă vreme a permis, chiar în contextul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu se fi putut elibera de opoziția sa cu realitatea și de atribuția de a satisface anumite interese, chiar dacă aceste interese depășesc acum granițele celor de clasă, putând fi identificate și în cazul altor grupuri sociale (trecând deci de dihotomia marxistă). Aceeași situație poate fi regăsită și la nivelul definițiilor propuse de alți teoreticieni, precum David Apter, Talcott Parsons, Robert Scalapino, Reinhard Bendix 24, Theodore Geiger 25, Norman Birnbaum 26 sau Erik Erikson 27, a căror clasificare rezumativă implică următoarele sensuri
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
falsitatea și rolul social), astfel încât avem de-a face, din nou, cu un concept bidimensional 29. Revenind, ca urmare a operării acestor reducții, la moștenirea semantică a conceptului de ideologie și prezervând astfel sensurile ce pot fi regăsite în tradiția marxistă, teoreticienii din epocă au constatat că la cei doi factori determinanți mai poate fi adăugat cel puțin unul. Astfel, George Lichtheim insistă asupra înțelegerii ideologiei "ca duplicare și distorsiune a realității în gândire"30, ceea ce readuce în atenție "duplicarea lumii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lumii (Weltanschauung), la constituirea căreia contribuie, fie într-un sens universal, fie într-unul contextual, legat de o anumită epocă istorică. În ceea ce privește subiectul (sau subiecții) care deține ideologia, utilizând-o într-un sens sau altul, se poate vorbi, în înțeles marxist, despre clasele sociale, sugerându-se astfel că fiecare clasă exprimă o formă particulară a ideologiei. Considerații alternative au slăbit "identitatea de clasă" a ideologiei, considerându-se că, dacă este să vorbim despre ideologii particulare, acestea pot să aparțină oricărui grup
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acestora de către alți indivizi nu le face să fie mai puțin ideologice 72. Când avem în vedere poziția din care ideologia este exercitată, teoria ne oferă posibilitatea de a vorbi despre o situare dominantă și despre una subordonată. În gândirea marxistă, ideologia este asociată claselor dominante, dar teoriile mai recente extind relațiile de dominație dincolo de relațiile de clasă. Din acest unghi, ideologia "servește aranjamentelor instituționale stabile prin explicarea, justificarea și solicitarea suportului pentru un sistem particular de stratificare a cărui cădere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acțiuni. Funcția de legitimare poate să transpară în acest sens neutru, sau poate fi regăsită, atunci când distorsionează realitatea, într-un sens negativ. În cele mai multe definiții ale conceptului de ideologie, principala motivație care este implicată e dată de interese; în tradiția marxistă, de interesele de clasă. Există însă și perspective care nu asociază ideologiei vreun interes, cu atât mai puțin unul de natură materială, considerând că singura motivație determinantă a ideologiei este dată de setul de idei pe care aceasta îl susține
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care fac parte, ideologia nu-și poate depăși statutul neștiințific, rămânându-i doar "calitatea" unei concepții partizane. În rândul teoreticienilor există un acord unanim cu privire la faptul că această înțelegere a conceptului de ideologie reprezintă o moștenire recuperată pe urmele gândirii marxiste 79. Aceasta întrucât, deși a denotat, inițial, o "știință a ideilor", Karl Marx și Friedrich Engels au fost cei care, prin lucrarea lor Ideologia germană, au accentuat deturnarea sensului termenului inițiată de Napoleon -, transformându-l într-unul polemic. Orientându-și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de Napoleon -, transformându-l într-unul polemic. Orientându-și abordarea împotriva gânditorilor neohegelieni, Marx a conferit ideologiei caracterul de a produce o imagine răsturnată asupra realității 80. În acest punct trebuie specificat că, în diferitele stadii ale dezvoltării teoriei politice marxiste, ideologia a primit semnificații variate. Astfel, într-o primă etapă, ideologia apare ca fiind opusă realității, considerându-se că operează distorsionarea acesteia, pentru ca mai târziu conceptul să apară în opoziție cu marxismul însuși, considerat a fi o știință. În ambele
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acesteia, pentru ca mai târziu conceptul să apară în opoziție cu marxismul însuși, considerat a fi o știință. În ambele situații, ideologia deține, după cum se poate observa, o conotație negativă. Altfel spus pe urmele lui Ricoeur ideologia inversează realitatea, iar critica marxistă a ideologiei este destinată să reașeze la locul său ceea ce a fost inversat 81. Înțelegerea marxistă a conceptului de ideologie are două dimensiuni, una care presupune o analiză teoretică, aceasta fiind întregită de o perspectivă empirică. Din punct de vedere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
știință. În ambele situații, ideologia deține, după cum se poate observa, o conotație negativă. Altfel spus pe urmele lui Ricoeur ideologia inversează realitatea, iar critica marxistă a ideologiei este destinată să reașeze la locul său ceea ce a fost inversat 81. Înțelegerea marxistă a conceptului de ideologie are două dimensiuni, una care presupune o analiză teoretică, aceasta fiind întregită de o perspectivă empirică. Din punct de vedere teoretic, ideologia este pusă în relație directă cu noțiuni corelative, precum cele de alienare, mistificare și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
formă activității lor conștiente și inconștiente"82. Oamenii au posibilitatea de a se elibera de ideologie numai atunci când un grup social, o clasă, va crea condițiile de posibilitate ale acestei eliberări. În acest moment, sunt introduse elementele empirice ale conceptului marxist de ideologie, care trimit la conflictul dintre clasele existente în societate, un conflict în cadrul căruia clasa care deține proprietatea asupra mijloacelor de producție deține și posibilitatea de a conferi un anumit sens producției ideologice. Acest mecanism "malefic", prin care o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acestea, la rândul lor, determină suprastructura. Suprastructura include nu numai ideologia, ci și statul, normele juridice, sistemul de status și un număr de alte fenomene toate acestea reacționând la schimbările care survin la nivelul de bază"83. Ulterior, în teoria marxistă au apărut alte două concepte aflate în relație cu ideologia: cel de "falsă conștiință", care justifica imposibilitatea clasei muncitoare de a-și înțelege scopurile obiective (printre care eliberarea de ideologie, deci de imaginea falsă asupra realității), și cel de "interes
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
atare, de un scop foarte precis: acela de a impune un anumit tip de politică, o anumită formă de dominație. În plus, așa cum am specificat anterior, tot ceea ce nu se supune criteriilor de științificitate elaborate de materialismul dialectic și istoric marxist este ideologie. Prin urmare, ideologia se opune științei (reprezentate numai de marxism), idee ce a atras critici nuanțate din partea unor teoreticieni contemporani: "Prin "știință" (Wissenschaft), Marx desemnează, simplu, gândirea care are ca obiect viața reală. Știința este cunoașterea lumii ca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]