3,272 matches
-
se introduce noul spirit capitalist. Raportul dintre meseriaș și consumator se schimbă, calfa nu mai lucrează doar pentru meșterul său și nici meșterul pentru un cerc restrâns de consumatori. La sfârșitul veacului al XVIII-lea negustorii dau de lucru la meseriași, iar de la începutul secolului al XIXlea meseriașii se înmulțesc, mahalalele au meșterii „la casele lor", care lucrează pentru negustorii locali dar și pentru alții. Piața de desfacere devine mai largă, pentru că însăși populația târgurilor și a orașelor este mai numeroasă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
meseriaș și consumator se schimbă, calfa nu mai lucrează doar pentru meșterul său și nici meșterul pentru un cerc restrâns de consumatori. La sfârșitul veacului al XVIII-lea negustorii dau de lucru la meseriași, iar de la începutul secolului al XIXlea meseriașii se înmulțesc, mahalalele au meșterii „la casele lor", care lucrează pentru negustorii locali dar și pentru alții. Piața de desfacere devine mai largă, pentru că însăși populația târgurilor și a orașelor este mai numeroasă, către ea vine adesea și satul învecinat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
casele care erau construite pe loc domnesc. În 1662, Evstratie Dabija dă ordin căminarilor și „bezmenilor care vor umbla la târg, la Huși" să lase în pace „de camănă și de bezmen o cârciumă mare sau două mici, și un meseriaș (măcelar) și un cojocar, ce sunt în treaba Episcopiei". Bezmenul era darea „ce se arunca asupra sătenilor, foști vecini, așezați pe moșia proprietarului", câte doi lei pe casă, cum ar fi foncierea sau impozitul pe clădiri din zilele noastre. Scarlat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
găzduire în localitate și cele făcute cu drumul de către globnicul ori de șugubinatorul domnesc. - lucrul viilor domnești și priveghiul era altă gloabă plătită de locuitori. În cartea dată de Domnul Alexandru Iliașu în 1632, pentru apărarea de angărăi a 7 meseriași lăsați pentru trebuințele Episcopiei, se ordonă uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor a-i „lăsa foarte în pace", „de viele domnești ca să nu lucre, și de priveghi și de toate angăriile mai mărunte care sunt pe ceilalți târgoveți"... În Descrierea Moldovei, tipărită
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
târgul la seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse: din pâne, din vin, din stupi, din fânețe, din livezile cu pomi. Pe locul domnesc această dijmă aparținea domniei, iar la moșiile particulare proprietarilor lor. Din timpul domniei lui Evstratie Dabija
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se interesa de starea materială a membrilor ei. Cea mai veche se pare că a fost breasla zugravilor din Suceava. În aprilie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de textile" furniza producție pentru necesitățile economiei naționale, celelalte fiind destinate consumului local. La o populație de circa 1400 de locuitori ai Vasluiului în 1944, numărul muncitorilor abia depășea cifra de 200, la care se adăugau aproape 150 de diverși meseriași, circa 35-40% din populație era analfabetă, iar asistența sanitară total insuficientă. Anul 1948 găsește Vasluiul cu un inventar al întreprinderilor naționalizate foarte mic, rezumându-se la câteva mori, prese de ulei, brutării, fabrici de teracotă și cărămizi, mici ateliere, neutilate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi lăsat orice speranță odată intrat pe acest tărâm. Viața ca literatură (2001) reunește reportaje și cronici scrise pe un ton accesibil, dat fiind caracterul lor jurnalistic. În timp ce cronicile și analizele literare suferă de pe urma sentimentalismului, decupajele seci rămân captivante: micii meseriași, anticarii sau cerșetorii care recită din Mihai Eminescu sunt prinși în câteva „figurine” sugestive. De altfel, specialitatea lui S. - atât în proză, cât și în publicistică - se dovedește a fi instantaneul semnificativ, cu atât mai reușit cu cât autorul se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
Închisoare. În batalioanele de muncă, organizate „acolo unde statul va avea necesități”, urmau a fi mobilizați pentru muncă, sub pază, bărbații apți de muncă fără ocupație precisă, permanentă, care cel puțin șase luni pe an nu muncesc, misiții, micii speculanți, meseriașii fără autorizație, cei ce trăiesc din vânzarea obiectelor personale și nu sunt Încadrați În muncă. Decizia de trimitere era de competența unei comisii regionale. Fuga din batalioanele de muncă se pedepsea cu cinci-zece ani Închisoare. Adnotarea aflată pe exemplarul descoperit
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
politic - pentru că n-au Însămânțat la timp, n-au plătit la timp impozitele, n-au achitat cotele de colectare la timp, nu s-au priceput să mânuiască gestiunea la cooperative, au comis mici delicte silvice și de pășunat - precum și micii meseriași arestați să fie puși În libertate (probabil prin D. 155/4 aprilie 1953, infra), considerând aceasta ca un act de dreptate și o primă măsură pentru Înlăturarea abuzurilor ce s-au făcută Punerea lor În libertate se va face pe
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
anul 1924, odată cu schimbarea calendarului, mai există familii stiliști, sau cum se numesc ei astăzi “tradiționaliști”, ortodocși de stil vechi.) Majoritatea sătenilor sunt agricultori harnici, iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ornamentate, din lutul adus cu carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei (Băcești, Negrești, Roman, Vaslui, Huși, Bârlad, Iași, Suceava, Fălticeni, Bacău etc.). În 1967 cam 10% din săteni erau din meseriașii citați, iar mulți din gospodarii satului, după terminarea treburilor agricole plecau împânzind pădurile țării ca tăietori de lemne, făcători de spițe, traverse etc. În ultima vreme mulți locuitori lucrează la fabricile din Iași, Vaslui, Roma, Bârlad etc., cu multă pricepere
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
D. Titulescu, M. Banu, I.C. Vasiliu și alții), totuși, putem vorbi de o cercetare sistematică a bugetelor de familie în țara noastră, începând cu anul 1948, când au fost cuprinse în cercetare 8.000 de familii de salariați, liber-profesioniști, mici meseriași și alte categorii. Un pas important în cercetarea selectivă a bugetelor de familie s-a produs în anul 1953, când aceasta a trecut în seama organelor teritoriale de statistică, fiind realizată de statisticieni de bugete, salariați permanenți ai Direcției Centrale
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
greu de realizat în afara unei campanii de informare sistematice și a unui sprijin real din partea autorităților. Un alt impediment este și faptul că oamenii nu își pot folosi nici meseriile în care s-au specializat pentru sporirea surselor de venit: „Meseriașii locali nu au șanse să facă ceva pentru că la bazarul local vin cu geamuri, uși, paturi gata făcute” (bărbat, 45 de ani, agricultor). Pe lângă piedicile obiective, cauze ale lipsei de inițiativă par a fi și programele guvernamentale care susțin, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
jos, fiind tocmai neglijența și lipsa de interes a angajatorilor și angajaților față de protecția muncii. Echipamentul de protecție a muncii, o mare necunoscută „Aceasta este concluzia la care au ajuns inspectorii de muncă după ce au verificat condițiile în care muncesc «meseriașii»... Inspectorii au dispus sistarea lucrărilor până la remedierea deficiențelor, pe lista neagră figurând: lipsa fișelor de instructaj, nesemnalizarea riscurilor de la locul de muncă, neîngrădirea golurilor periculoase, lipsa echipamentului de protecție de lucru, neamenajarea căilor de acces. Lucrul la înălțime a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
economia de piață, în paralel cu o continuă înăsprire a legislației, pentru descurajarea producătorilor care livrează pieței produse de slabă calitate, contrafăcute, nocive sănătății și siguranței consumatorilor. De menționat că în România există încă din vechime practici de pedepsire a meseriașilor care dădeau lucruri de proastă calitate. Astfel, țesătorilor care produceau stofe proaste, li se ardeau produsele, blănarii erau pedepsiți să plătească pentru produse de slabă calitate, un galben și trei livre de ceară, ceea ce reprezenta o amendă considerabilă, aurarii care
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
granițe în jurul cunoștințelor lor, astfel încât să nu aibă acces la ele decât câțiva inițiați. Membrii castei preoțești din toată lumea s-au succedat păstrând caracterul ezoteric al cunoștințelor lor, ferite de atingerea mulțimii. Chiar și în perioada civilizației egiptene, grupările de meseriași țineau ascunsă o mare parte a cunoștințelor lor tehnice. Până nu demult, în Occident, cunoașterea limbilor latină și greacă împiedica accesul maselor la educația superioară. Cu cât există mai multe astfel de bariere, cu atât sunt mai scăzute șansele ca
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picioră, dar bun meseriaș, cum îl aprecia tata. Era și un croitor, care cânta la biserică în loc de dascăl. în Domnița era și un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
La trei vânturi”. Ștefana a născut zece copii. Soțul ei a murit „de tânăr” la 50 de ani. Toți copiii au plecat din sat, unii în Brăila, alții în Galați, alții în Râmnicul Sărat sau Foc șani și au devenit meseriași. Toți zece au fost băieți, și majoritatea au devenir șoferi. Tanti Ștefana, la bătrânețe a rămas singură în casă, dar singură și în satul Ciupercari, care dispărea încet, încet. DESPRE MĂMICA Dragă mămică, scumpa mea mămică, Cu lacrimi fierbinți în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prin pârghii economico-sociale tutelate și susținute de statul cu pricina, constând În acordarea de privilegii etnicilor În cauză; scutire de dări și impozite, facilități fiscale, susținere financiară, pământ, biserici și școli la țară, iar la oraș privilegii pentru funcționari, negustori, meseriași și profesioniști. Un exemplu izbitor este faptul că până În 1848 de pildă românii din Transilvania nu aveau voie să se așeze În orașe. Cu același scop erau și măsurile de ordin politico-religios, inițiate și susținute de aceleași state În cauză
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
unor documente istorice) . Cenzura de la acest singur ziar județean era cea impusă prin lege, cu verificator special (Petru Necula, mulți ani !) peste care nu trecea nimeni, dar și generată de frica represiunii pentru acte de curaj. Astfel s-au format meseriași care-și câștigau pâinea ca redactori (obligatoriu originea muncitorească și răs-verificați de partid și de stat, nici o angajare fără acordul secretarului cu propaganda) destul de puțini numeric. Dar și dintre ace știa (și profesori) s-au ales autori cu literatură de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
romane mediocre, care n-au nici o prezență, dar absolut nici o prezență publică vizibilă în viața Cetății. Sau Marina Costea care și adună volume de maculatură drept piedestal pentru ... poetă, sau Constantin Jomir, Constantin Slavic care-s oameni la locul lor, meseriași la ziarul comunist pe care l-au slujit dar cu talent în curs de afirmare, ca prozatori, la bătrânețe. Poetă cu adevărat, Daniela Oatu își face datoria de profesoară și atât; altă poetă mare, Adina Huiban e prin București ... Roxana
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sau pentru activități recunoscute în domeniu. Unii n-au nimic sfânt. c) Limbajul suburban al câtorva, într-o reacție (îndreptățită?) arată nu numai proveniența lor din mâl și lături ci absența dorinței de a-și depăși condiția, de a ajunge meseriași. Nu limbajul "de toacă" îl ridică pe cineva ... Gala ca întrecere a demonstrat că unii sunt în competiție dar se ascund (nu-și semnează materialele); dacă e vorba de onoruri sau bani țipă strident și vulgar atacând suburban tocmai pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Un fel de lucrător care la întrebarea ce știe să facă răspunde "orice", angajat pentru niște instalații, face "orice" și mai ales pagube considerabile... Are nevastă, copii, mustață, apetit la furat și vorbe dulci îmbietoare. Convingător că poate fi un meseriaș bun, dar strică orice lucru pe care pune mâna... Și jumulește pe care poate... Mai sunt și alte cazuri. Pentru toți ăștia vinovatul sunt eu: nu le-am dat salarii mai mari pentru rezultate din ce în ce mai slabe, nu i-am lăudat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
le-ar cam place activitatea, trebuie să-și câștige o pâine și... au, sau își iau, destule libertăți ! Ca să nu spun că unii dintre ei au obiceiul furatului... Dar: Meseria asta e slujită ACUM și în județul Vaslui de câțiva MESERIAȘI, adică oameni cu condei, cu gazetărie în sânge, cu chemare pentru această "îndeletnicire". Oameni cu procopseala (învățătura) care le aduce bani și nu invers ! Și alți câțiva care VOR dar... Ei, pentru ACEȘTIA și pentru cei care POT deveni adevărate
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]