19,907 matches
-
mai stau în rând iar umbra trebuie să se ducă după om. 14.Meseriile Locul - sală, teren. Jucători - 2 echipe de 10-12 jucători Material - o minge mică. Elevii sunt așezați în cerc. Unul din ei aruncă mingea strigând, totodată, o meserie, iar cine prinde mingea trebuie să rostească numele unui obiect întrebuințat în aceeași meserie. Exemplu: „zidar” - răspunde „cărămidă”; „fierar” - răspunde „ciocan”. Indicații pentru joc Se poate inversa strigându-se obiectul și răspunzând meseria cu care este în legătură. Mingea se
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
Locul - sală, teren. Jucători - 2 echipe de 10-12 jucători Material - o minge mică. Elevii sunt așezați în cerc. Unul din ei aruncă mingea strigând, totodată, o meserie, iar cine prinde mingea trebuie să rostească numele unui obiect întrebuințat în aceeași meserie. Exemplu: „zidar” - răspunde „cărămidă”; „fierar” - răspunde „ciocan”. Indicații pentru joc Se poate inversa strigându-se obiectul și răspunzând meseria cu care este în legătură. Mingea se aruncă în raza cercului nu prea sus ca să poată fi prinsă de jucători. 15
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
din ei aruncă mingea strigând, totodată, o meserie, iar cine prinde mingea trebuie să rostească numele unui obiect întrebuințat în aceeași meserie. Exemplu: „zidar” - răspunde „cărămidă”; „fierar” - răspunde „ciocan”. Indicații pentru joc Se poate inversa strigându-se obiectul și răspunzând meseria cu care este în legătură. Mingea se aruncă în raza cercului nu prea sus ca să poată fi prinsă de jucători. 15.Portretul Locul - clasă Jucători - 20-40 elevi. Elevii stau în bănci și trebuie să aleagă un elev căruia să-i
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
2008. EDUCAȚIE În linii mari, sistemele educaționale ale celor două regiuni sunt asemănătoare, pregătirea preșcolară și ciclul primar de învățământ este urmat de învățământul secundar și formare profesională. Dincolo de acest aspect, în România persoanele cu studii medii care învață o meserie pot urma cursuri de pregătire postliceală sau profesională de maistru cu o durată de 2-5 ani, care nu constituie studii superioare. Limita superioară de vârstă pentru învățământul obligatoriu este ușor diferită în cele două regiuni, în România vârsta obligatorie pentru
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
pieței forței de muncă împing ofertele de muncă spre sfera calificării profesionale, în Regiunea Vest domeniul de pregătire nu răspunde acestei cereri. În această regiune din urmă, doar un procent de 8% din cei din învățământ secundar au învățat o meserie, în timp ce, procentul din Dél-Alföld sub acest aspect depășește de mai multe ori această cifră. Numărul de elevi raportat la o mie de locuitori scade constant, în 2011 regiunea maghiară păstrând supremația în această privință (69 de elevi/1000 de locuitori
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cât și Pătru lui Olteanu. Din fluier cântau Gheorghe Băloi și Ion Roiban. - Dintre categoriile de meseriași din Coronini făceau parte și zidarii ( cei care construiau case de la fundație până la acoperiș).Ca și zidar era Gheorghe Țundrea,zis Pisicuța.Această meserie era destul de grea, deoarece cei care își făceau case nu aveau întotdeauna numai cărămidă , ci foloseau și acea piatra moale care trebuia fasonata, sau chiar piatră brută din dealurile și munții înconjurători.Astfel de case se construiau din pământ batut
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
crește ca buruienele pe oriunde și nici nu se vinde la piață. Înțelept Înțeleptul întâi gândește și numai după aceea vorbește. Priviri De multe ori privirile spun mai mult decât vorbele. Situație fericită Atunci când ucenicul își depășește meșterul în practicarea meseriei, se întâlnesc două situații fericite: meșterul a avut de modelat un material uman de bună calitate iar ucenicul a avut ce și de la cine învăța. Munca În învățare, inteligența sclipitoare nu poate suplini munca. În schimb, tenacitatea și munca stăruitoare
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
un bisturiu legislativ dur și necruțător. Vise Visele din timpul somnului nu se produc la comandă. Pricepere La afaceri proaste și la politică de mahala se pricepe toată lumea. Luptător În România postdecembristă a apărut o nouă profesie, neinclusă în nomenclatorul meseriilor dar din păcate foarte răspândită. Este vorba despre profesia de luptător pentru supraviețuire. Rarități Respectul, libertatea și securitatea persoanei, ca valori fundamentale ale unei democrații reale sunt rarități în România. Obscenitate Scena politică românească seamănă cu un spectacol penibil în
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
politicieni și mai ales oameni de afaceri. Adică el decide, mai nou, și cine merită să fie numit intelectual în România. Mă întreb de ce nu-și deschide Sorin Roșca Stănescu o firmă universală de atestare în care să decidă, pe meserii și îndeletniciri trecătoare, de la A la Z, cine ce e în țara asta? De la turnători și foști securiști pînă la președintele României din anul 2100. Asta l-ar scuti de procese și, dacă ar publica în volum atestatele produse astfel
Fabrica de atestate S.R.S. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9483_a_10808]
-
vasalitatea bibliografiei și senzația de sufocare provocată de consumul cărților, de tonele de litere asimilate, invidia față de clasici ("Cum puteau? De unde rezistența clasicilor la masa de scris, rezistența la viață?", p. 13): iată autodefiniții frecvent întâlnite în intimitatea cititorilor de meserie. Observațiile în oglindă sunt pătrunzătoare, însă lui Mircea Mihăieș îi lipsește naturalețea, tristețea reală a unui Radu G. }eposu, în capitolul similar din Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă. Autorul volumului de față știe că asemenea cearcăne de
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
lor, ca persoane, dar mă revoltă mecanismul care face din ei, și după '89, aleșii acestei țări în care proștii au murit ca să nu mai fie conduși de PCR și de Securitate. Pensionarii pe care îi cunosc sînt oameni cu meserii, care au trăit de la un salariu la altul și pe vremea lui Ceaușescu și după aceea. Unii dintre ei au murit într-o sărăcie perfectă. Alții se pregătesc. O mare parte a societății românești de azi îi consideră un soi
Eliberarea pensionarilor din lagărele de concentrare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9509_a_10834]
-
mulțime de lucruri, care, altfel, ar rămâne neluate în seamă. Nu mai zic ce surprize se întâmpla să am... De pildă, odată, un băiat de vreo 30 și ceva de ani, care conducea, din vorbă în vorbă, mă întrebase ce meserie am - era vorba de cei ce câștigă azi bani - i-am răspuns că mă ocup cu scrisul, ce să spun!... - și că ce fel?... pe urmă m-a întrebat pe cine dintre scriitori cunosc eu, pe urmă l-am întrebat
Dură legea, dar lege! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9521_a_10846]
-
nu! Dar exact acest conținut se vehiculează frecvent în presă ca opinie, ca expresie a unei lecturi inițiatice căreia îi sînt supuse faptele diurne. Mutatis mutandis, într-un registru similar este sacrificată și informația culturală, sobră și neutră după rigorile meseriei, în beneficiul opiniei, al unei opinii voluntariste, inflamate și, în cele mai multe cazuri, semidocte. în locul unei știri folositoare, corecte și fără emfază, care să identifice timpul, locul și natura unui anumit eveniment cultural, mediile oferă, într-o cantitate îngrijorătoare, păreri personale
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
din Ardeal, neutilizînd graiul local și posedînd o acută simțire a singularizării. O enclavă a trecutului păstrător de sine, îndîrjit într-o supraviețuire în răspăr cu contextul "socialismului atotbiruitor". Indicele ridicat al neșcolarizării, rezerva față de "revoluția tehnico-științifică", atașamentul față de vechile meserii și practici, receptivitatea la neoprotestantism, sărăcia constituie trăsăturile sale izbitoare. O observație a autorului, nu fără pigmentul polemic al "actualizării": "Epifania în locul atopic al Căjvănii m-a ajutat s-ajung, de mic, un neîncrezător în superstițiile înrădăcinării, să transhumez oleacă
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
lăsat el însuși o operă considerabilă, pusă sub semnul voluptății de a scrie și de a gândi chestiunile cele mai diverse. A fost un profesor de filozofie de elită, din acea strălucită specie a profesorilor de liceu, dedicați în profunzime meseriei lor, pe care școala românească i-a avut în număr mare în trecut. Vasile Băncilă a scris mult, fără a se juca însă cu cuvintele, fără a face "giumbușlucuri" asezonate cu erudiție livrescă. L-au preocupat cu adevărat, se vede
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
a face carieră și aceasta se vede în traseul vieții sale care de departe nu a fost cea a unui carierist. A fost traversată de sentimentul datoriei profesorului care și-a trăit viața între cărți, datorie față de elevi și față de meseria sa, fără a primi funcții, premii și onoruri. întâmplarea face ca ultima sa locuință, în care a petrecut mulți ani, să se afle pe strada Cerceluș, în vecinătatea străzii pe care locuiește autorul rândurilor de față. însăși atmosfera cartierului pașnic
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
-ul, se știe, e o poveste cu negri, în timp ce rock-ul e invenția albilor. Ca și muzica savantă, în care nu prea am întâlnit compozitori de culoare. Desigur, e vorba de opțiune. Cum tot de opțiunea fiecăruia ține și îmbrățișarea meseriei de creator. M-am întrebat, adeseori, cine mai are curajul să-și asume compoziția muzicală ca pe un job profitabil ? Cine mai speră ca opusurile sale să constituie obiecte de interes public ? Ei bine, la Carbondale am întâlnit destui tineri
Dincolo de lojă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9592_a_10917]
-
tip de autor, ci își impune și își delimitează proaspăt cuceritul statut. Prin lipsă, prin exces, prin ambiguizare, cumva-cumva el e întotdeauna prezent în textele lui. În ce ipostază? Ascultați vorbele unui personaj și căutați să deduceți, până la urmă, ce meserie are, dintre toate înșiruite, autorul piesei Oameni ai nimănui. Nu veți prea reuși, vă avertizez, decât dacă veți avea în ochi ponturile servite anterior: "Atâția medici, ziariști, poeți, actori, silvicultori, arhitecți, agronomi, vânzători, cântăreți, șoferi dorm în case părăsite, sub
Dramaturgi ai nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9602_a_10927]
-
consilier juridic. Într-un interviu acordat revistei Qmagazine pe 10 septembrie 2012, Cătălin Striblea spunea : “Eu sunt prin formație. Am făcut Facultatea de Drept la Iași, la Universitatea «Al. I. Cuza», dar nu am profesat niciodată. Prin urmare, eu altă meserie nu cunosc. Așa că nu știu să fac decât jurnalism. Nu cred că o să părăsesc meseria asta”.
CT-ul lui Striblea a ieșit bine. Sâmbătă are voie să se ridice by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/80299_a_81624]
-
Eu sunt prin formație. Am făcut Facultatea de Drept la Iași, la Universitatea «Al. I. Cuza», dar nu am profesat niciodată. Prin urmare, eu altă meserie nu cunosc. Așa că nu știu să fac decât jurnalism. Nu cred că o să părăsesc meseria asta”.
CT-ul lui Striblea a ieșit bine. Sâmbătă are voie să se ridice by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/80299_a_81624]
-
Iordachescu Ionut Cătălin Striblea a vrut prima oară să devină polițist și pompier, dar a ajuns să practice meseria despre care acum spune că e singura pe care o poate face. După cum el însuși povestea într-un interviu, a început prin a le cumpăra bere și țigări șefilor. În prezent este unul dintre cei mai marcanți jurnaliști români, moderator
Cine este Cătălin Striblea: "Jurnalism. Altă meserie nu cunosc" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80329_a_81654]
-
el însuși povestea într-un interviu, a început prin a le cumpăra bere și țigări șefilor. În prezent este unul dintre cei mai marcanți jurnaliști români, moderator al emisiunii "Ultima oră", de la România Tv. Cătălin Striblea a început să tatoneze meseria de jurnalist de când era licean în orașul său natal, Vaslui. Următoarea etapă a presupus o facultate făcută la Iași, acolo unde, a început prin a fi reporter și a continuar ca realizator de emisiuni. Recunoaște că la 23-24 de ani
Cine este Cătălin Striblea: "Jurnalism. Altă meserie nu cunosc" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80329_a_81654]
-
Togaru, cu care crește un băiat de aproximativ patru ani. Soția jurnalistului este consilier juridic. Printre hobby-urile acestuia se numără muzica veche și filmele. Într-un interviu acordat revistei Qmagazine pe zece septembrie 2012, Cătălin Striblea spunea că jurnalismul, meseria pe care o practică de circa 20 de ani, e singura pe care o știe, iar aerul din redacție e cel pe care îi place să-l respire. "Eu sunt jurnalist prin formație. Am făcut Facultatea de Drept la Iași
Cine este Cătălin Striblea: "Jurnalism. Altă meserie nu cunosc" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80329_a_81654]
-
știe, iar aerul din redacție e cel pe care îi place să-l respire. "Eu sunt jurnalist prin formație. Am făcut Facultatea de Drept la Iași, la Universitatea «Al. I. Cuza», dar nu am profesat niciodată. Prin urmare, eu altă meserie nu cunosc. Așa că nu știu să fac decât jurnalism. În plus, mie îmi place ce muncesc. Nu mă văd făcând nicicând altceva! Îmi place aerul din redacție. Îmi plac emoțiile date de o știre mare. Îmi place alergătura după un
Cine este Cătălin Striblea: "Jurnalism. Altă meserie nu cunosc" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80329_a_81654]
-
îmi place ce muncesc. Nu mă văd făcând nicicând altceva! Îmi place aerul din redacție. Îmi plac emoțiile date de o știre mare. Îmi place alergătura după un subiect. Iubesc veșnicele polemici din jurul unui subiect. Nu cred că o să părăsesc meseria asta", se destăinuia Cătălin Striblea.
Cine este Cătălin Striblea: "Jurnalism. Altă meserie nu cunosc" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80329_a_81654]