2,571 matches
-
inelului său gros, În mica mlaștină portabilă de pe inelul său. Mă joacă acolo-n smîrcuri, mă foarfecă prin tehnici numai de ea știute, mă țintuiește pe o masă de jad... Știe bătrîna poetă cum se face neomul dintr-un om. Mestecă-n ceașca de cafea, ca și cum ar Învîrti cu lingurița prin sărurile marilor incunabule, mă rotește cu degetul după sistemul ei planetar, Îmi farmecă și desfarmecă ganglionii, Începe să murmure un cîntec străvechi, și gonadele mele o iau razna prin trup
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
de lămîie pe care mi-l dăduse Fermín În urmă cu o eternitate și pe care Îl descoperisem În căptușeala buzunarului. Am sperat să nu se fi stricat. — E bună, aprecie portarul, tot sugînd din bomboana ca de cauciuc. — Tocmai mestecați mîndria industriei cofetărești naționale. Generalisimul le Înghite ca pe migdale. Și spuneți-mi, ați auzit vreodată pomenindu-se de fata familiei Aldaya, Penélope? Portarul se spijini În măturoi precum GÎnditorul erect al lui Rodin. — Mi se pare că vă Înșelați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
nu fie ceea ce fiul ei îi spunea că sunt oamenii: niște Degeabiști. Ce cuvânt mai e și acesta, îl întreba ea îndurerată că propriul ei fiu începea să semene tot mai mult cu maidaniștii din vremurile de azi, adică să mestece gumă, să scuipe în valorile universale în care ea crescuse și cărora li s-e închinase ca unor icoane, și ceea ce ei i se părea și mai grav, să facă sex în loc de dragoste. "Vrei să știi ce înseamnă un degeabist
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
crescuse și cărora li s-e închinase ca unor icoane, și ceea ce ei i se părea și mai grav, să facă sex în loc de dragoste. "Vrei să știi ce înseamnă un degeabist?", a întrebat fiul ei cu cinismul său superior, în timp ce mesteca veșnica lui gumă. Este un concept descoperit de mine. Degeabistul este omul cu atributele tari ale peștelui din vremea comuniștilor. Atunci șeful statului va spus, va decretat că pentru a trăi o viață rațională trebuie să mâncați pește. Chiar scrisese
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de mine, și tu îmi spui că nu am despărțit v-ul de a. Nu înțelegeți nimic din ce se petrece în jurul vostru", în acest punct discuția dintre ei se blochează. Nu mai au ce să-și spună, fiecare își mestecă propria lui dezamăgire cu privire la lipsa de comunicare. 11 noiembrie 2009, Sydney Muzeul de artă. Sunt la secțiunea de folclor aborigen. Un tânăr metis, bine legat, îmbrăcat sumar, cu aproape toată suprafața corpului văruită cu un fel de cretă albă, înfățișând
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în baie, voi voma acolo greața lumii, mă voi scurge pe lângă pereți, apoi voi sta în capul mesei ca Iisus Cristos, mă voi uita la bărbatul de lângă mine și mă voi întreba cine e străinul acesta, e tatăl copiilor mei, mestec mâncarea de parcă aș mesteca un deal de argilă, am să mă duc în satul acela și am să stau cu burta la soare, zece zile în șir, cât o dura secerișul, am să le spun verde în față: "nu mă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
acolo greața lumii, mă voi scurge pe lângă pereți, apoi voi sta în capul mesei ca Iisus Cristos, mă voi uita la bărbatul de lângă mine și mă voi întreba cine e străinul acesta, e tatăl copiilor mei, mestec mâncarea de parcă aș mesteca un deal de argilă, am să mă duc în satul acela și am să stau cu burta la soare, zece zile în șir, cât o dura secerișul, am să le spun verde în față: "nu mă bag în viața voastră
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ușă. Își înfășoară prosopul peste piept și se duce să deschidă ușa. Alex stă în rama ușii, mai frumos ca niciodată. Se uită la ea cu o uimire atât de sinceră, încât i se șterge din minte tot ce a mestecat cu atâta sârg în creierul ei de femeie bezmetică. Îl trage în pat fără o vorbă. El continuă să se uite la ea de parcă acum ar descoperi-o pentru prima oară. Întreabă mirată. "Ce s-a întâmplat"? "Arăți ca o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
nu știu cine Așa că, am tăiat o baieră de la geantă, am pus-o să se înmoaie și douăzecișipatru de ore am avut răbdarea de am lăsat-o în apă, dar în zadar a fost, fiindcă tot tare și scorțoasă era, nelăsându-se mestecată între dinți și între măsele Și atunci am scos cuțitul, am tăiat mărunt, pe o scândură, o bucățică de curea și am mâncat această închipuită merinde, dar mai rău mi-am făcut astfel Că fiind cureaua tratată cu chimicale, în loc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mai ajung cei de afară la noi? Însă, neînfiripându-se un rezultat mulțumitor, am dat-o pe zăbava molcomirii, fiindcă sfârșeala de puteri nu dădea gust de vorbă și atunci, în liniștea muțeniei, am auzit cum cineva, în ascunzișul întunericului, mestecă și plescăie cu gura de plăcerea mâncării Ci nu era o părere, că auziserăm cu toții molfăiala îmbucării și a mestecării și drept să vă spun că fiecare s-a crucit de cele auzite, întrebându-se: cine ar fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ca pe o prescură din mâna părintelui din biserică, apoi, a scuipat parcă scârbit de necurăția alimentului, pe urmă iar a gustat și la urmă a început să mănânce încet, încât noi stăteam cu ochii cât cepele, uitându-ne cum mestecau amândoi, plescăind Și Enea Căpută a mai scos din traista lui fără de baiere și a mai dat și la alții, iar mie mi-a întins vreo două turtițe arse, dar încă nu știam de unde le căpătase și de unde le are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Vartolomei, înainte de a-i pofti în casă, a socotit că e potrivit lucru să se fudulească, arătându-le cele două juninci, contractate cu statul, cu obligația de a le livra la greutatea de 400 kile, fiecare. Cele două juninci contractate mestecau, pe gânduri, lângă mama lor, în grajdul plin de paie și de fân. Se uitară la musafiri, dar nu conteniră din mestecat, nici ele, nici mama lor, iar Vartolomei, le-a zis că toate trei erau de rasă tirole, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu statul, cu obligația de a le livra la greutatea de 400 kile, fiecare. Cele două juninci contractate mestecau, pe gânduri, lângă mama lor, în grajdul plin de paie și de fân. Se uitară la musafiri, dar nu conteniră din mestecat, nici ele, nici mama lor, iar Vartolomei, le-a zis că toate trei erau de rasă tirole, de aceeași sămânță cu o vacă vestită, pe care a văzut-o și el, într-un rând, de Ziua Recoltei, la un concurs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
tatuaj, traforaj, goblen, teatru), după Băbuș, Remus, Bărcilă, Vasiliu, Hrib Unii stau cu mâinile în sân, alții modelează din te miri ce obiecte: icoane, bărcuțe, cruci, cutii traforate. Arta lor e în afara aprecierii. Din lemn, cartoane, fiare, miez de pâine mestecat în gură. Din tot ce pare inofensiv. Păr. Din inutil. Manualitate. Mâna pune mâna pe pâinea tăvălită în salivă. Mâna împletește părul adunat pe pieptene zeci de zile. Spre a pierde timpul. Spre a câștiga bani. Spre a primi aprecierile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
doișpe. Cu un zar într-un borcan... Deci, nu ai ce pierde, ăsta-i cinstit jocul, dar n-ai voie să pierzi. Bagi zarurile-n într-un pahar, nu în borcan, că vede lumea. Și-n timp ce tu-l mesteci acolo, lumea mizează: ori pe mică (deci ori de la doi la șase), ori de la opt până la doișpe. Sau pe șapte, că-i plătești dublu. Și n-ai voie să pierzi, fiindcă unul din zaruri tot îți vine. Deci ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
șapte și dai șapte, iei totul. Am jucat și barbut, și pocher, și 21. Trebuie să faci 21, sau până-n 21. La pocher se fac și șmecherii. Joci c-o pereche. Dar trebuie să știi să bagi în ele. Le mesteci și când le-mparți, dumneavoastră, eu știu, vă dau un ful de ași, ca să vă dau încredere, și eu îmi iau trei popi. Iar când decartez, îmi vine al patrulea, pentru că am băgat bine. Sau pot să vă dau chintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Tot nu știi de ce-am venit aici? Gaston clătină din cap. — Ascultă ce zgomot e aici. Dacă trag, nu aude nimeni. Grozav loc pentru crime, nu-i așa, Gas? Când s-au întors la mașină, șoferul îi aștepta încă. Mesteca gumă. — În ordine. Să ne pregătim. — OK. Șoferul a deschis portbagajul și a scos o valiză maro. Endō a intrat în mașină și și-a scos pelerina, haina și cravata. În valiza pe care i-a adus-o șoferul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
același sentiment cu care, pe o zi ploioasă, privești un deal îndepărtat, el singur scăldat în soare, cu același sentiment, deci, contempla și Gaston intențiile lui Endō. — Vrei niște gumă, străine? întrebă șoferul întinzându-i un pachet de gumă de mestecat. Vezi să nu faci vreo năzbâtie. — Endō-san... Unde s-a dus? — S-a dus să aducă omul. — Să aducă omul? — Da, cel pe care se pregătește să-l lichideze. Gaston și-a lipit fața prelungă de geam. Un polițist cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
la ora unsprezece. Nu-mi rămâne decât să-l aduc pe șantier și să apăs pe trăgaci. Zece patruzeci și cinci. Endō stătea cu coatele rezemate de geamul mașinii, privind la cei care treceau pe lângă ei. Șoferul, care continua să mestece gumă, era absorbit de lectura ziarului de dimineață, desfăcut pe genunchii lui. Ceva mai deosebit prin ziar? întrebă Endō, tușind sec. — Uriașii au pierdut două lovituri consecutive în favoarea Leilor. — Nu asta mă interesează. Știrile de pe prima pagină le vreau. — Politice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
făăăă, taci dracului cu interbelisme de-astea, mi se-apleacă... Hai, mai bine, jos textilele! Muza se codește puțin, din principiu, dar se execută, își scoate mai întâi ciubotele cu ștrasuri, pe talpa cărora i s-a prins gumă de mestecat și-un fluturaș de reclamă, „Vrei să ai un corp de invidiat?”. Cred că numărul patruș’ unu spre patru’ș doi... Rămâne în șosete de lână gri. Începe să tragă de cracii pantalonilor. Anatol o apucă de-o aripă, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
torni acolo toate căcaturile, care nu te-omoară pe loc, nu, nu... mai încolo, când nu se-așteaptă nimeni... că-i scotocești prin apartament în lipsa ei, a văzut după semne, căpețele de lână, fire de păr lipite cu gumă de mestecat, ea pune ibricul cu coada-ntoarsă spre perete și l-a găsit altfel, avea și-un praf alb pe fund... că-i dai tu sau pui pe alții să-i dea telefoane de amenințare în timpul nopții, că ai antene prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mititei, dar tot șefi. Mă scot printr-un memento mori: - N-ar fi cazul să strângem niște bani de-o coroană pentru - Dumnezeu să-l odihnească lângă el - Pârvulescu? De-un ajutor? Poate câte cinci sute... Efectul e cel scontat. Mestecă de-acum, ca niște cățelandri, sfoara trecută prin seu. *** - ...știi că Pârvulescu avea o amantă, mult mai tânără? îmi strecoară una dintre vagile mele cunoștințe. Mă scutur, mi-am dat scrum pe blugi. - Îmmm... Are tonul acela, ehehehe, ehe, știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
la mine... Poate-ai să zici că-s nebun, c-am băut, da’ io cred că lucrurile sunt taman pe dos decât crede lumea. Înțelegi? Pe dos... Ha-ha-ha, ce m-aș distra să se trezească sfintele noastre că trebuie să mestece smoală, la căldurică, iar noi, păcătoșii, salvați, să stăm ca boierii, la vecini! - Mai știi, nea Vasile? Mai știi? Se ridică împleticindu-se, îmi face semn cu degetul la buze: - Șuuuut... mai vorbim, Fănele... *** - Unde-ai umblat pân-acum? Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-ți mai place nimic, chiar nimic, vezi lumea ca printr-un pahar de ceai de mușețel, butonezi telecomanda, îi ții pumnii crocodilului s-ajungă barca din urmă, hai, mai cu energie, îi admiri dinții, îl încurajezi când a-nceput să mestece o bucată de cârmă, așa, tu lasă picioarele în jos, mai aproape, mai trebuie cam jumătate de metru... Cât de mult se străduiește rechinul să ia o îmbucătură din cărnița de mulatră, phui! Ce chin pe capul lui, câte geamuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
după dilatarea pupilelor. Nu există nici un risc ca În cazul acidului, nu aveți de ce să vă faceți griji.“ Răsfoiam paginile agendei mele cu adrese, gândindu-mă din nou la cuvintele lui Porcușor: mă enervau la fel de mult ca o gumă de mestecat care mi s-ar fi lipit În păr. Trebuia să caut o femeie. O prietenă intimă demnă de Încredere, Îmi spusese Porcușor. Am izbucnit În râs. A vrut oare să-și bată joc de mine, insinuând că n-aș avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]