2,951 matches
-
NOUGAYROL, J., Colloque sur Le signe et les systèmes de signes, Royaumont, 1962. OFRIM, Alexandru, Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească, București, Ed. Paralela 45, 2001. OLINESCU, Radu, Știință contra paranormal? București, Ed. Amaltea, 2003. OLTEANU, Antoaneta, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998. OLTEANU, Antoaneta, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, Ed. Paideia, 1999. OTESCU, Ion, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, Ed. Paideia, 2002. OTTO, Rudolf, Despre
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1975, p. 273. 5 Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, Ed. Amarcord, 1997. 6 Auguste Bouché-Leclercq, Istoria divinației în Antichitate, vol. I, traducere de Cristina Dinescu și Raluca Popescu, București, Ed. Symposion, 1999. 7 Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998, p. 90. 8 Practic nu s-a putut face o operaționalizare a rezultatelor care privesc distincția dintre clarviziune, profeție, augurat, astrologie și ghicit. Ponderea foarte mare a non-răspunsurilor la chestionar, puținele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
reliefului terestru, în geometriile turbulenței etc. 199 Patrick Drouot, Șamanul, fizicianul și misticul, ed. cit.. 200 Jeannie Carlier, "La science divine et ration humaine", în: J.-P. Vernant et al., Divination et rationalité, ed. cit., pp. 249-250. 201 Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului, ed. cit., pp. 90-93. 202 Marcel Mauss, Henri Hubert, Teoria generală a magiei, ed. cit., pp. 35-52. 203 Robert Muchembled, op. cit., p. 286. 204 Mircea Eliade, Făurari și alchimiști, traducere de Maria și Cezar Ivănescu, București, Ed. Humanitas, 1996
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în ordine mitologică, ed. cit., vol. I. Vezi în acest sens pp. 883-884. 238 Valer Butură, Cultură spirituală românească, București, Ed. Minerva, 1992. Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate" (p. 173). Antoaneta Olteanu, în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit., menționează foarte inspirat faptul că în Bucovina, unele credințe relevă această capacitate pe care o au doar ființele neprihănite, deși ea a fost comună tuturor cândva. 239 Traian Gherman, Meteorologie populară, Blaj, 1928
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ipostaze ale pomului în ritualurile de înmormântare în S. Florea Marian, Înmormântarea la români, ed. cit. 251 Mai multe amănunte despre prezența căiței la naștere în S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. 252 Valer Butură, apud Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit.,. " Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate. Pentru aceea își ridică capul vitele când suflă vântul" (p. 350). 253 Lucia Berdan, op. cit. Autoarea dezvoltă într-un capitol special
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
comportament, a pielii și gonadelor. -dezvoltare mamară; -transformarea vulvară; pilozitate pubiană și axilară; -viteza de creștere staurală precoce; -modificări secundare ale țesutului adipos, apielii și gonadelor, a coportamentului etc. Modificările mai semnificative ale personalității corespund dezvoltării caracterelor sexuale secundare. Această metamorfoză este o consecință a returului unei atitudini necesare pentru propria sa analiză. Adolescenții se întreabă asupra modificărilor uneori tulburătoare survenite în propriile corpuri în această perioadă. Ei se îngrijorează față de normalitatea fiecăruia în raport cu tinerii de vârsta lor, adolescentul putând avea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Ea este, de fapt, cântec pentru că este „pierdere, / zeiască, dulce pierdere de sine”. În finalul poemului poetul mai spune: „Dar cel ce-ascultă, dobândește viu contur, În armoniile treptat depline un templu, un menhir sau crin devine.” Și consfințește astfel metamorfoza ascultătorului-poet care se apropie de statutul armonic al unui lucru printe celelalte lucruri. Doar așa fiind demn să se pătrundă de Întreaga armonie a cîntecului. În maniera sa ghidușă, Marin Sorescu se mărturisește: „Pereții casei Îmi sunt plini / De rame
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de a da un spectacol și cea de a doborî un concurent într-o luptă publică" reprezintă "cele două forțe motrice ale jocului social"), identificabile în toată istoria socială a omenirii, competiția fiind unul din elementele structurante ale dinamicii comunitare. Metamorfozele polemicii țin de înseși mutațiile ontologice și axiologice în raportul "eu" individual "eu" social. Pe de altă parte, intruziunea substanței lirice în discursul gazetăresc a avut ca rezultat o fecundă metisare a mesajului care, ulterior, a devenit produsul exotic al
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dialectică ("polemică ad rem", după Eminescu) spre "arta de a spurca frumos" (N. Balotă), atac gratuit, cu finalitate estetică. Nu e vorba aici de trecerea pe o scară valorică superioară, decât din prisma restrictivă a estetismului, ci de relevarea unei metamorfoze ca rezultat al intrării presei în jurisdicția literaturii. Acest lucru va duce la nuanțări și subtilități în demersul polemic, la transcenderea graniței real-obiectuale până la anularea evenimentului concret care a generat discursul și convertirea acestuia într-o trambulină spre ficțional. Drumul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
argumentul ad hominem dobândește, în polemica literară, un statut privilegiat, fiind raportat în mod direct la notorietatea adversarului, fără a echivala cu suburbanul atac la persoană. Pe de o parte, în pamfletul arghezian nu valoarea reală a adversarului contează, ci metamorfoza lui, "căderea" simbolică a personalității publice în rolul personajului ridicol sau grotesc, ceea ce nu are nimic de-a face cu atacul trivial. Pe de altă parte, în polemica argheziană adversarului nu îi este "fagocitată" (Angenot) identitatea, acest lucru se întâmplă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
În afara unor secvențe de biografie ziaristică, pe care le subliniază (cum ar fi intervenția polemică din primăvara lui 1911), criticul e preocupat de inventarierea gamei de procedee lexicale, care conferă unicitate scrisului arghezian; de asemenea, într-o perspectivă diacronică, indică metamorfozele stilului publicistic în consonanță cu cele din lirica lui, în fond, mutații care au făcut posibilă literaturizarea pamfletului arghezian: abandonarea cursivității specifice gazetăriei, comprimarea discursului, nu în sensul jurnalistic actual, dat de imperativul conciziei, ci în acela al dozării ideii-esență
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
etichetarea gazetarului ca retrograd, paseist, reacționar, utopist, xenofob, antisemit etc., pentru a se plasa în dimensiunea argumentativă a discursului în care, fără îndoială, conceptele și principiile dobândesc valențe noi. Astfel, vizionarismul său utopic devine, la nivelul textului, printr-o fertilă metamorfoză a Istoriei în istorisire, o ficțiune explicativă, euristică, după inspirata formulă a Monicăi Spiridon. Scrisul jurnalistic se naște, la Eminescu, dintr-un imbold etic și presupune, înainte de toate, o atitudine sacerdotală în fața ideii de Adevăr. Acest Adevăr, legitimat istoric, se
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
combinații sau accesorii absurde, reducția la funcția de bază, animalizare, hiperbolizare grotescă etc.), pamfletarul comunică, în planul emoțional, ideea unei dominații totale și, implicit, a unei poziții ireconciliabile, în raport cu victima sa. Iar râsul nu survine neapărat în momentul prim al metamorfozei, ci, mai degrabă, atunci când personajul, sub noua sa înfățișare, devine animat și se mișcă ridicol, în spațiul fictiv. Poate că așa ar trebui văzute cele mai importante dintre țintele argheziene: ca protagoniști-tip, jucându-și rolul comic într-un scenariu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ar reteza limba mieilor neînțărcați -, i s-a dus viața în deșert. Și consolarea bietului om fără dragoste și fără evlavie se găsește în ajunul obștescului ineluctabil sfârșit, mărunțit între paiațe mici și imitații minuscule". Prin hiperbolă, se produce o metamorfoză auctorială: pamfletarul, distanțat, acum, de autorul real, își percepe adversarul pe o scară afectivă supradimensionată: din persoană publică, cu statut real, general recunoscut, inamicul său devine, brusc, personajul negativ al micro-narațiunii, printr-o augmentare apocaliptică a defectelor sale de caracter
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sunt adesea dramatice. Dar dacă imaginile noastre ne sunt superioare, dacă ele au prin natură o potențialitate ce depășește simpla percepție, capacitatea lor aură, prestigiu sau răspândire se schimbă în timp. Am vrea să cercetăm această putere, să-i reperăm metamorfozele și punctele de ruptură. Istoria "artei" trebuie să lase loc aici istoriei a ceea ce a făcut-o posibilă: privirea pe care o îndreptăm spre lucrurile care reprezintă alte lucruri. Istorie plină de zgomot și agitație, uneori povestită de idioți, dar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
care ar trebui, într-o zi, s-o producă o mediologie a artei. * * * Cronica intemporalului nu este totuși subiectul nostru. El pleacă de la "imagine", permanență recognoscibilă și incontestabilă; nu de la "artă", care ține de o decizie revocabilă și contingentă. Studiul metamorfozelor vizibilului presupune un punct fix în amonte. Ceea ce a fost imagine rămâne astfel de-a lungul secolelor (în afară de cazul unei distrugeri materiale) și sub toate latitudinile. "Opera de artă" dintr-o zi nu era astfel în ajun și va fi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sensibile devenea un act intelectual, o decizie a spiritului. În epoca multimediei interactive și a colecțiilor numerizate pe ecran, evaporarea texturilor, a reliefurilor și paletelor promite un viitor și mai frumos transformării figurilor în ideograme. Metaforă totuși fără rigoare și metamorfoză fără substanță. Noul academism al semnificantului, ca și modul mai vechi de a asimila vizibilul lizibilului, fotografia unei scriituri, cinemaul unei limbi universale, trece dincolo de proprietățile inerente sistemului formal care este orice limbă. De exemplu, încercările de a sistematiza imaginea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un artefact drept natură, o clipă drept esență și un folclor drept universal. Retorica sumară a artei, o minciună frumoasă, e prea omniprezentă spre a fi eludată. Ne-am mulțumi s-o vedem pusă la locul ei. Preoții artei derulează metamorfoze și resurecții ca tot atâtea avataruri ale unei substanțe transistorice. Nu este, de fapt, decât un substantiv apărut târziu. Cel mai recent dintre slujitorii cultului a recunoscut-o el însuși in fine: "Nici intemporalul nu este etern" (Malraux). S-a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
eliberează arta de funcțiile ei extra-artistice". Ca și cum "arta" ar așteptat, suferind în umbră secole întregi, să fie redată ei însăși, totalitate autosuficientă și autogenerată crunt denaturată, alienată, pervertită de interese alogene și ilegitime. N-ar fi oare mai conform cu realitatea metamorfozelor să întoarcem propoziția: "muzeul a desprins imaginile sacre de funcțiile lor cultuale"? Frumusețea făcută expres, ceea ce noi numim artă, nu ocupă, în istoria Occidentului, decât patru sau cinci secole. Scurtă paranteză. Secolul XX s-a caracterizat prin repunerea în cauză
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cartea a XVIII-a a Iliadei, rezumă lumea, cu cetăți, vaci, câmpuri, bărbați și femei, armate, însă Hefaistos, pe jumătate metalurgist, pe jumătate orfevru, nu e lăudat pentru ochiul lui, ci pentru mâna și forța lui. Ca și cum remarcabil, în această metamorfoză a Creației, n-ar fi rezultatul artistic în sine, ci munca supraomenească pe care o presupune. Grecia antică trece pe bună dreptate drept țara vizibilului și a luminii unde divinul este contemplat, în timp ce la evreii și arabii din deșert el
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
imite pe ea pentru a exista. Toată relația ontologică prin care, încă din timpul grecilor, era devalorizat și dramatizat în același timp dialogul nostru cu aparențele este acum răsturnată. Acel "re" din reprezantare se pierde în punctul final al lungii metamorfoze, pe parcursul căreia lucrurile deja apăreau tot mai mult ca niște copii palide ale imaginilor. Eliberată de orice referent (cel puțin în principiu), imaginea autoreferentă a computerelor ne permite să vizităm o clădire care nu a fost construită încă, să mergem
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
politic al "practicilor cotidiene" se pierde prin restrângerea manifestărilor acestora la aspecte legate de interesul de clasă. Incursiunea sa rămâne însă importantă pentru analiza ideologiei, deschizând, așa cum am specificat mai sus, calea spre configurarea unui model interpretativ. Luând în seamă metamorfozele analizelor ideologice desfășurate până în prezent, un asemenea model pune ideologia în relație cu dezvoltarea societății moderne ca societate de masă, în care comunicarea și, prin urmare, formele simbolice dețin un rol deosebit de important. Asumând, așa cum subliniase și Giddens, că studiul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Poarta sărutului”, „Portretul lui Carol Davila”, „Cumințenia pământului”. -Proza a generat producții literare moderne : o romanul istoric și de analiză interioară: Marcel Proust - „În căutarea timpului pierdut”; James Joyce - „Portret al artistului în tinerețe”; o romanul existențialist: Franz Kafka - „Procesul”, „Metamorfoze”, „Castelul”; Albert Camus - „Ciuma”, „Străinul”, „Mitul lui Sisif”; William Faulkner „Absalom, Absalom!”. -În creația poetică s-a remarcat poezia revoluției, militant-socialistă și lirica personală -În dramaturgie modernizarea creației s-a reflectat în teatrul de idei reprezentat de Bernard Shaw, Luigi
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
R. Căi (ed. Marietti), Taurini-Roma, 1972 Literatura secundară ADAMUT, Anton, Filozofia Sfanțului Augustin, Editura Polirom, Iași, 2001 BAUMGARTEN, Alexander, „Plotin versus Aristotel în constituirea conceptului medieval de intenționalitate“, în Cristian CIOCAN și Dan LAZEA (coord.), Intenționalitatea de la Plotin la Levinas. Metamorfozele unei idei, Editura Zeta Books, București, 2007 Biblia în limba română, ediție aprobată și tipărită de Sfanțul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994 BOULTER, S. J., „Could Aquinas Accept Semantic Anti-Realism?“, în The Philosophical Quarterly, vol. 48, nr. 193
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
instituționale, culturale, care determină atractivitatea și gradul de utilizare investițională implimentată Într-un sistem economic sau În cadrul economiei naționale. Aceste caracteristici sunt legate nemijlocit de specificul legislației naționale și de istoria relativ nouă și scurtă a antreprenoriatului din Republica Moldova. Pe parcursul metamorfozelor din climatul investițional al unei țări se realizează și adaptarea investitorilor către acesta. Deci, se poate afirma că În vederea efectuării investițiilor Într-o anumită ramură a țării, investitorii vor analiza condițiile mediului investițional, care reprezintă În sine un indicator multifactorial
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]