2,841 matches
-
pentru intrarea sa pe scena istorică, fie în măsura în care brus- chează schimbarea decorului istoric, ruinarea acestuia, astfel încât performanța sa devine vizibilă prin contrast cu distrugerea recuzitei istorice.” De remarcat faptul că și Emil Cioran în Schimbarea la față a României va milita pentru edificarea unei identități naționale tari prin violen- tarea istoriei, și chiar mai mult prin extazul catastrofei ca expresie a sublimului. Mijloacele violente indiferent de consecințe constituie pentru Emil Cioran modalitatea de legitimare istorică a unei identități precare. În mod
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
din Viena. A activat și în subcomisia pentru Ocrotirea naturii din Moldova. Entomologul și profesorul Alexei Alexinschi a încetat din viață la 29 aprilie 1966, în Iași. ALISTAR, ELENA (1875-1955ă MEDIC Este una dintre personalitățile cele mai proeminente care au militat, au organizat și realizat actul istoric din 27 martie 1918 al Unirii Basarabiei cu Patria Mamă. S-a născut în mai 1875, în satul Vaisal, județul Izmail, sat în care tatăl ei, Vasile Balan era preot rămas din perioada guvernării
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
a porumbului, ovăzului, soia etc., au meritul de a preciza anumite verigi tehnologice în zonele cu soiuri de tip cernoziom cambic sau cenușii și brune de pădure din Moldova. A fost un specialist recunoscut în cultura plantelor tehnice și a militat pentru introducerea și cultivarea soiei și șofrănelului în România. A participat la acțiunea de zonare a plantelor de cultură din țara noastră, având și serioase preocupări pentru istoricul plantelor de cultură. A publicat Cursul de Fitotehnie, în două volume, destinat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
didactică, a îndeplinit sarcini de conducere de mare răspundere, cum a fost cea de decan al Facultății de mecanică (19521959ă și de prorector al Institutului Politehnic din Iași (1959-1962ă, contribuind la dezvoltarea învățământului tehnic superior din Iași. Gheorghe Cașler a militat pentru găsirea celor mai bune soluții privind modernizarea învățământului. O realizare cu totul remarcabilă a lui Gheorghe Cașler o constituie organizarea și dezvoltarea, după o concepție originală, a unității de integrare a învățământului cu cercetarea, proiectarea și producția în domeniul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
fost capătul unui drum lung, greu și bătătorit de cei mai mari patrioți ai Basarabiei, printre care, la loc de frunte, se află Ion Inculeț. El se înscrie în galeria oamenilor de seamă care, deopotrivă cu cuvântul și fapta, au militat pentru realizarea unității politice și spirituale a neamului românesc. În perioada dintre cele două războaie mondiale, Ion Inculeț a ocupat diverse și importante funcții în conducerea Basarabiei. A fost ministru în guvernul prezidat de Alexandru Marghiloman ca reprezentant al Basarabiei
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
februarie 1859, la Iași, înainte de a-și fi putut termina operele și de a le tipări într-un volum. Alecu Russo a lăsat o operă relativ restrânsă, o operă puțin cunoscută de contemporani. Ca și Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo a militat pentru o literatură originală, inspirată de realitățile noastre și exprimată în limba vie a poporului. Alecu Russo a fost un scriitor realmente înzestrat și numai memorialistica sa, spre exemplu, ar justifica deplin locul pe care-l ocupă în istoria literaturii
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
material, Viața românească nu putea să nu sufere, și în partea consacrată literaturii, influența poporanistă. Această influență n-a afectat însă esența programului literar al revistei. Dacă în domeniul culturii, al creației cultural-artistice, ideile poporaniste au avut un rol însemnat, militând pentru afirmarea unei literaturi care să reflecte realitatea noastră specifică românească, pe tărâm politic, însă, acestea au răspândit unele aprecieri greșite, neștiințifice, care au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
radical-democratice burgheze. El a fost un personaj de frunte în ierarhia partidelor burgheze din România. A făcut parte din partidul liberal, a înființat partidul țărănesc, a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerințelor esențiale ale revoluției burghezodemocratice: reforma agrară și votul universal. Destinul său de om politic a stat însă sub semnul tragismului. La aceasta a contribuit, în mod deosebit, intransigența convingerilor sale democratice și incapacității de a se supune
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
până la sfârșitul vieții sale, prin concepția sa social-politică, prin tezele pe care le-a susținut cu privire la dezvoltarea economică și socialpolitică a țării, C. Stere s-a situat în rândul figurilor luminoase de patrioți și gânditori ai poporului român, care a militat pentru înfăptuirea unor transformări cu conținut social-democratic. Activitatea sa teoretică constituie o contribuție prețioasă la căutările de direcție în ceea ce privește progresul economic și social al României. ȘTIRBU, TEODOSIE (1899-1974ă ECONOMIST Profesor universitar cu o bogată și îndelungată activitate didactică, cercetător de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Ierusalim, El Kuds. Moderatul Abu Zuluf nu este agreat de arabii de extrem) stâng). Atât el, cât și copiii lui au primit ameninț)ri cu moartea; odat), o explozie i-a distrus automobilul - dar, cu toate acestea, el conținu) s) militeze pentru conciliere și pace. Biroul s)u este mobilat că o sal) de așteptare - scaune acoperite cu un material plastic de culoare Închis), un birou pe care oamenii se așaz) sau scriu; era aici un pl)cut strat de praf
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
care au scris despre Proust, într-un fel pasionat și pasionant (să nu uităm că G. Călinescu, mai tânăr cu o generație, nu s-a putut acomoda cu Proust nici până la urmă : ei și ?). În unele articole de la început, când milita pentru „specific”, Ibrăileanu se pronunțase contra influenței baudelairiene la noi (care în cele mai multe cazuri nu era decât o poză inautentică) și i s-a făcut din asta o culpă, dar atât în Adela, cât și în câteva articole de după primul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o stâncă înconjurată de o grădină superbă, cu plante rare, de exemplu: aconite. Masa a fost pusă afară, printre flori. Episcopul sosește îmbrăcat cu modestie și vorbește simplu, fără emfază. E foarte cunoscut încă din tinerețe pentru atitudinea lui liberală, militând pentru drepturile femeilor. După moartea soției sale s-a îndrăgostit de o femeie mai tânără, cu un băiețel la care ține foarte mult. Mă privește lung și apoi mă întreabă despre crucea coptă de la gâtul meu, cadou de la Agneta (Pleijel
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
suportă pe oameni și că-i va arunca de pe suprafața lui ca pe niște insecte. Imagine apocaliptică la care nu mă gândisem până acum. Pământul ca înger care îndură multe de la „paraziții” lui laborioși, o imagine străveche. Biserica începe să militeze din ce în ce mai concret împotriva poluării planetei. În același timp, cu ipocrizie, își investește banii în industria de armament, asta aici, în Suedia. Nu e cazul sectelor și al bisericilor fără mijloace economice, cum ar fi biserica evanghelică a lui Lionel. El
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
asumându-și riscuri de tot felul, pe scena politică din diferite țări socialiste apar elemente liberale care trezesc speranța și dezvăluie perspective noi. În Polonia Lech Walessa orientează mișcarea sindicală spre orizonturi democratice, În Cehoslovacia Vaclav Havel și Carta 77 militează pentru recunoașterea Drepturilor Omului, În Uniunea Sovietică mult timp Înainte, scriitorii Boris Pastenak și Al. Soljenițîn au dezvăluit consecințele dezastruase ale sistemului concentrațional și ale autarhiei proletare. În România, după 1944 se instalase sistemul social politic după modelul existent În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și Dinu Mihail redactor la revista proromânească “Literatura și arta”. Perspectiva de a se relua legăturile cu frații de peste Prut după jumătate de secol de interdicții și defăimări antiromânești a polarizat mulți români În jurul organizațiilor neguvernamentale. Cu sentimentul de a milita pentru unitatea de neam, de limbă și pentru reîntregire, președintele societății Ginta Latină a preluat și președinția F. P. R. acceptându-se Însa deosebirile celor două organizații. Ginta Latină păstra prevederile din declarația din octombrie 1989 ca organizație neguvernamentală și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din viața politică și socială contemporană. După secole de tăcere impusă, dezvăluirile arheologice, descoperirile istoriografice, descrierile corecte asupra etniilor balcanice restabilesc adevărul privind românii sud dunăreni. Pentru obținerea statutului de populație autohtonă cu toate drepturile ce decurg pentru populația balcanică militează “Mișcarea Vlahilor și Românilor” din Serbia sub președinția domnului Dimitrie Crăcinovici, Partidul Independent al Vlahilor condus de Cedomir Pasatovici din Cladova. Este timpul să se afle că În Balcani Carta Drepturilor Omului nu a pătruns peste tot. Declarații explicite s-
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În conducerea Asociației Culturale „Moldova” de la Moscova, fruntaș al mișcării de rezistență din Basarabia, arestat, condamnat și deportat cu grupul de dizidenți În perioada brejnevistă. Oameni de curaj precum Al. Usatiuc, Gh. Ghimpu, Valeriu Graur au creat o organizație ce milita pentru autodeterminare și obținerea drepturilor - limbă maternă, grafie latină, istorie corectă, drapel tricolor, Unirea cu România. Originar din stânga Nistrului reputat profesor universitar Prof. Al. Șăltoianu subliniază necesitatea asigurării cu manuale a Școlilor din Basarabia. Maria Macovei-Briede președinta Societății Culturale „Dacia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
adevăr, deschidere, prioritatea principiilor etnocentriste față de cele comuniste, internaționaliste, globaliste. Societatea Culturală Ținutul Herța sub președinția Prof.dr.doc. Ion Gherman și Fundația Culturală a Bucovinei sunt preocupate de soarta nedreaptă și tragică a acestor teritorii răpite În anul 1940. Aceste societăți militează pentru drepturile istorice ale românilor, fac să se cunoască protestul a sute de mii de frați și susțin viața culturală În satele sub ocupație. Alte organizații animate de același ideal activează În toate județele țării: Avram Iancu (Prof. dr. I.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Barbu Știrbey, preferatul lui Molotov, cu toate că nu era comunist și nici șeful delegației. În armistițiu semnat, printre altele se pevedea: lichidarea totală a orice fel de organizații prohitleriste de tip fascist, de pe teritoriul românesc, ca și a acelor organizații ce militează împotriva clasei muncitoare; România va plăti despăgubiri de război 30.000 cai (nu erau în România atâția cai), cifră redusă la 20.000 de cai; eliberarea prizonierilor de război (sovietici, englezi și americani, ca și a celor români). România deși
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Barbu Știrbey, preferatul lui Molotov, cu toate că nu era comunist și nici șeful delegației. În armistițiu semnat, printre altele se pevedea: lichidarea totală a orice fel de organizații prohitleriste de tip fascist, de pe teritoriul românesc, ca și a acelor organizații ce militează împotriva clasei muncitoare; România va plăti despăgubiri de război 30.000 cai (nu erau în România atâția cai), cifră redusă la 20.000 de cai; eliberarea prizonierilor de război (sovietici, englezi și americani, ca și a celor români). România deși
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
trebuiau să hotărască soarta țării s-a putut observa cu ușurință lipsa de coeziune. În timp ce conservatorii Maiorescu și Marghiloman se pronunțau pentru menținerea unor relații bune cu Austro- Ungaria și Germania, dar erau pentru neutralitate, Nicolae Filipescu și Ștefănescu Delavrancea militau pentru intrarea imediată În război Împotriva Puterilor Centrale. Take Ionescu și-a expus fățiș poziția antantofilă, după ce În ultima parte a secolului XIX se manifestase ca un partizan al politicii de cooperare cu Tripla Alianță. Petre P. Carp s-a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Centrale, nu se putea spune același lucru despre AI. Marghiloman sau Constantin Stere (liberal de stânga). Nici chiar Între aceștia doi nu exista o identitate de vederi: Marghiloman, deși n-a forțat nota la Consiliul de Coroana din august 1914, militând pentru o neutralitate binevoitoare față de Puterile Centrale, neexcluzând o acțiune În forță, el nu era adeptul unei Românii dependente de capitalul german sau al Încorporării României În Imperiul Habsburgic. Stere, rectorul Universității din Iași și directorul revistei „Viața Românească”, s-
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
farmecul de structură perfectă a înțelepciunii. Sunt deja unele semne care atestă aceste excese. Dintre aceste senine, relativ multe, ne izbește feminismul "radical". "Prietenia" și eliberarea femeii din postura de subordonat permanent nu au nimic de câștigat de pe urma conceptelor care militează zgomotos pentru egalitatea sexelor. Această concepție vizează un obiectiv de la început compromis. Femeia nu va fi egala bărbatului; și inversul este tot atât de adevărat. Natura a creat două părți "în echilibru", absolut egale, cu mica diferență că "egalitatea" femeii este superioară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
oarecare a posibilităților de reacțiune naționalistă în diferitele țări europene, poate părea unora în ordinea firească a lucrurilor, ținând seama de capacitatea industrială și financiară a Statelor Unite. Aceasta ar urma să însemne, în chip logic, că toți acei ce au militat pentru regimurile naționaliste-totalitare au greșit, cel puțin pe plan politic, fiindcă pe plan moral, forța și victoria nu înseamnă mai niciodată dreptatea. După convingerea mea însă, înfrângerea Axei se datorește altor fapte. Pe de o parte, Italienii n-au fost
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
care l-am masacrat nemilos, de altfel) sau de copii și adulți, deopotrivă cu inima frântă de finalul poeziei lui Labiș, „Moartea căprioarei”: „Mănânc și plâng. Mănânc!”. Desigur, este greu să ne imaginăm încă o mișcare ecologistă serioasă care să militeze împotriva speciismului (șovinismului de specie) într-o lume în care drepturile minoritarilor (oameni, semeni) sunt încă atât de greu digerate. La noi „mila” este mult mai prețuită decât respectul rațional. Cu alte cuvinte este de așteptat să ne pălească oarecare
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]