2,739 matches
-
și neagră pe care o flutura ca un personaj din desene animate. Am primit și eu de la scenografa mamei, Reli Ticulescu, o fâșie lungă de "Jimbolia" - celofan lucitor care se agăța peste fundaluri - și am început să-i imit mișcările. Mioara era eroina mea, prezența mult așteptată la toate concertele organizate de mama și, de multe ori, la noi acasă. Aici, mai tot timpul, răsărea întrebarea "Ce mai face Viorica?", urmată de răspunsuri asemănătoare "E bine, la Paris. Cântă la Roma
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Un spirit umanist aproape singular în tulburații ani de după cel de-al Doilea Război Mondial, a creat din micuța moșie de la Doi Peri, dintre Cetățuia și Hlincea, un adevărat cenaclu literarmuzical al Iașiului. Cele trei surori, Teodora Viorica, ștefania și Mioara, au învățat limba muzicii și a artelor la fel de firesc precum vorbitul. Din păcate, au învățat pe pielea lor și ce însemna "originea nesănătoasă, chiaburească". Se întâmpla adesea ca profesoarele mele de la Liceul "Oltea Doamna" să plângă, pentru că erau obligate să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Sunteți toți niște criminali!" Doamnă, spuneți-mi drept, printre ăia pe care i-ați înjurat, am fost și eu?" "Domnule colonel, toți, fără excepție!" Altă dată, mă invitase Maestrul Ion Baciu la o aniversare a Filarmonicii din Iași. Era și Mioara acolo și puteam cânta Requiem-ul de Verdi. Eu nu aveam nici o problemă să vin ca cetățean particular, doar eram franțuzoaică. Franțuzoiaca de la Iași. Am nevoie să stau la mormântul alor mei, să beau apă de acolo, să mănânc vișinele
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
este cazul. — Cum era ca profesoară? — Cu ea nu învățai să respiri sau să susții sunetul, ci te șle fuia. Ea îți dădea lustrul de diamant. Cu mine nu a fost niciodată dură. Mai mult avea ceva cu sopranele... Pe Mioara, pe care a avut-o elevă cinci ani, a adorat-o, dar era foarte drastică. Ați și cântat împreună Aida. — Clasă! Un lucru foarte frumos a fost că nu a avut nimic împotrivă ca eu să mă duc și la
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
după spectacol. Unii mănâncă un pui întreg, alții o friptură de vită cât casa, sunt unii care vin cu termosul de ceai, cu banane. Eu am întotdeauna la mine multă apă. Atât. Doamne, dar câte ticuri au unii dintre ei... — Mioara ne povestea, acasă, de emotivitatea lui Giacomo Aragall... — Da, am cântat mult cu el. Debutul în Spania, la Bar celona, în Favorita, a fost cu el. Eram acolo cu Maestrul, nu mă știa nici un câine pe stradă. Giacomo cânta ca
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ea, nu avea nimic din stofa de mare artistă a surorii ei. — Cum este să împarți meseria și, uneori, chiar scena cu sora? — Împarți și emoțiile. Eu, de obicei, mă domin foarte bine pe scenă. În schimb, când cântam cu Mioara, tremura inima în mine. Am făcut Carmen la Marsilia, Orfeu și Euridice la Luxemburg și Nisa... Aproape că nu eram atentă la ce cântam eu. De aia le și spun elevilor mei: Nu vă căsătoriți cu cântăreți! E foarte greu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de caracter ați luat de la tatăl dumneavoastră? — Temperamentul. Eu doar dau impresia că sunt calmă, ceea ce cred că am luat de la mama. Un fel de înțelepciune a pămân tului. Pe scenă însă, temperamentul a primat. și eu, și soră-mea, Mioara, chiar și Cătălina, toate îl avem. E însă strunit, nu fac risipă. — Nu sunteți un om calm? Mie mi se pare că sunteți absolut echilibrată. — Poate, dar tot ce vezi este impus. Draci în fund am și eu, dar influența
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
oi. Ce-am mai păstrat din raza privirilor senine, din sufletul copilului vioi? Era flămând copilul, și oile flămânde, dar florile și pomii luceau în fel și chip... În jurul lui, pădurea vuia amețitoare și gâzele prin ierburi foșneau adormitor. Plângea mioara albă în plânsete amare și, tristă, șchiopăta de un picior. O mângâia copilul cu ochiul și cu gândul pe când murea mioara, bolnavă, pe nisip. O tragică baladă cânta prin ramuri vântul, o mioriță-ntoarsă în alt chip. Copilul și mioara s-
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și pomii luceau în fel și chip... În jurul lui, pădurea vuia amețitoare și gâzele prin ierburi foșneau adormitor. Plângea mioara albă în plânsete amare și, tristă, șchiopăta de un picior. O mângâia copilul cu ochiul și cu gândul pe când murea mioara, bolnavă, pe nisip. O tragică baladă cânta prin ramuri vântul, o mioriță-ntoarsă în alt chip. Copilul și mioara s-au șters din amintire, războiul peste toate a pus un văl de fum. Și seceta săpase mai multe cimitire.” Evocarea aceasta
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Plângea mioara albă în plânsete amare și, tristă, șchiopăta de un picior. O mângâia copilul cu ochiul și cu gândul pe când murea mioara, bolnavă, pe nisip. O tragică baladă cânta prin ramuri vântul, o mioriță-ntoarsă în alt chip. Copilul și mioara s-au șters din amintire, războiul peste toate a pus un văl de fum. Și seceta săpase mai multe cimitire.” Evocarea aceasta apărea în 1955. Înrudirea ei ca geneză cu capodopera labișiană Moartea căprioarei (1954) devine seducătoare. În ambele ne
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
inel, El, cu plete negre-n vânturi scuturate, N-are să mai poată mândrul ciobănel Înaintea ta să se arate...” În finalul creației, imaginea mamei se proiectează pe fundalul unui cer sumbru, unde rostogolirea nourilor închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai să te-oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai să te-oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări? Despletit ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi, de vânturi dusă, s-a topit sub zări Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de subliniat ni se pare acela care privește utilizarea simbolului mamei de cioban
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
frazeologiei franceze și ruse/sovietice, concentrându-și atenția asupra manifestărilor "idiomatice" ("istorice") ale textemelor și adoptând în acest sens o perspectivă preponderent gramaticală (și, în subsidiar, stilistică). Reprezentative din acest punct de vedere sunt lucrările semnate de Florica Dimitrescu 152, Mioara Avram 153 și Ioana Boroianu 154, precum și demersul mai recent al lui Liviu Groza 155. În aceste studii, câmpul investigației vizează, dintre elementele "discursului repetat", doar locuțiunile ("perifrazele lexicale", în terminologia coșeriană), privite ca structuri unitare și nedecompozabile sub raport
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Bacău, 2001. Amosova, N. N., Osnovui anglijskoy frazeologii, Editura Universității, Leningrad, 1963. Anderson, Graham, Fairytale in the Ancient World, Routledge, Londra/New York, 2000. Avădanei, Constanța, Construcții idiomatice în limbile română și engleză, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2000. Avram, Mioara, " Locuțiunile", în Gramatica limbii române [1963], vol. 1, Editura Academiei R.S.R., București, 1966, pp. 34-36. Bahtin, Mihail, Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Univers, București, 1982. Bally, Charles, Traité de stylistique française [1909
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a poeziei [1973], traducere din limba engleză și note de Rareș Moldovan, Paralela 45, Pitești, 2008, p. 140. 150 Ibidem, pp. 60-62. 151 Ibidem, p. 62. 152 Florica Dimitrescu, Locuțiunile verbale în limba română, Editura Academiei R.P.R., București, 1958. 153 Mioara Avram, "Locuțiunile", în Gramatica limbii române [1963], vol. 1, Editura Academiei R.S.R., București, 1966, pp. 34-36. 154 Ioana Boroianu, "Conceptul de unitate frazeologică; tipuri de unități frazeologice" (I-II), în Limbă și literatură, vol. 19, 1974, nr. 1, pp. 25-34
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fel, iar tatăl, Irimie, observa cu simț critic acest lucru, mama găsea întotdeauna varii motive pentru a-i acorda circumstanțe atenuante și a-i găsi justificări. Dumitru Stăniloae a rămas la rândul său în memoria fiicei sale Lidia î fiica Mioara și fiul Dumitru, gemeni, vor muri de copiiă, care eticheta ca ”înduioșător” efortul tatălui de a găsi calități oamenilor, indiferent cât de păcătoși erau ei. După ce urmează școala primară și gimnaziul în satul natal, își continuă studiile secundare la liceul
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
Probleme ale predării-învățării matematicii la clasa a III-a Prof.înv.primar, Mioara Prăjanu Școala Gimnazială Sirețel, jud Iași Știm că în privința metodologiei formării conceptului numărului natural, copiii de vărstă școlară mică sunt la stadiul operațiilor concrete; ei învață prin intuire și manipulare a obiectelor. Copiii de clasa a III-a și a
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93504]
-
Jocul didactic matematic Prof. înv. primar, Mioara Prăjanu Școala Gimnazială Sirețel, jud.Iași Diversitatea și complexitatea solicitărilor și sarcinilor obiective cărora omul trebuie să le facă față determină și o diversificare și complicare a formelor de activitate. După natura și evoluția ontogenetică se delimitează ca forme de
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93511]
-
de oraș, Editura Sport-Turism, București, 1989. Gafencu, Ghe., Colegiul "Nicu Gane" 133: (1870-2003) hronicul cu o addenda până la centenar cu popasuri în crugul a încă 33 de ani depășind fruntariile dintre veacuri și milenii, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004. Gafencu, Mioara, Sorin Gafencu, Colegiul Național Nicu Gane, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004. Giurcă, Gheorghe, Colegiul național "Ștefan cel Mare" din Suceava. Istoria unei promoții, Editura "George Tofan", Suceava, 2007. Giurcă, Gheorghe, Istoria învățământului din Suceava, Tipografia S.C. Rof S.A., Suceava, 2004
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Istoria Liceului Laurian, 1859-1999, Editura Axa, Botoșani, 1999, pp. 103-112. 86 Elisabeta Dolinescu, Mihail Gr. Poslușnicu. Viața și opera, Editura Muzicală, București, 1984, p. 143. 87 L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996, p. 184. 88 Mioara Gafencu, Sorin Gafencu, Colegiul Național Nicu Gane, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004, pp. 60-66. 89 D.J.A.N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar 151. 90 Emil Satco, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Suceava, 1991, pp. 3-4. 91 În
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
D.J.A.N. Botoșani, Fond Prefectura Dorohoi, dosar 102/1928. 185 D.J.A.N. Botoșani, Fond Prefectura Dorohoi, dosar 303/1930. 186 Pentru Liceul Nicu Gane am avut la dispoziție doar date despre numărul de absolvenți conferite de monografii. Autoarea Mioara Gafencu consemnează în monografia din 2004 pierderea parțială a arhivei liceului în timpul refugiului la Blaj, din cel de-al Doilea Război Mondial. 187 La 1920, în orașul Botoșani se înregistrau 57% ortodocși, 37% mozaici și 6% alte naționalități, cf. Situația
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
un vis în care vede cum copacii și trestiile din jurul lui se cutremură de groază știind că viața bunului păstor va fi curmată de aceste ființe rele. Putineiul pentru lapte era spart, apa a curs peste vatra sfîntă strămoșească iar mioarele scormoneau pămîntul cu picioarele pentru a-l avertiza pe Dumuzi(fiul luminii) de pericolul ce vrea să vi-nă peste el. Se trezește și povestește visul surorii sale Gestinanna, poetesă divină, cîntăreață și tîlcuitoare de vise. Aceasta îl sfătuiește să se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
seamă, ce a lăsat poporului său lucrări de mare valoare critică și poetică." Banalitățile rostite pe ton grav, volutele sentimentale și considerațiile liricoide subminează în cazul lui Virgil Carianopol bunele intenții. În foarte doctul studiu monografic dedicat "Revistei Fundațiilor Regale" , Mioara Apolzan consacră lui Vladimir Streinu câteva pagini substanțiale. Criticul a fost un colaborator fervent al periodicului amintit, semnând cronici literare, studii, eseuri începând cu anul " și până în ", anul dispariției prestigioasei reviste, cu întreruperea inerentă din perioada "-", când la cârma revistei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a fiecărei epoci, dar reprezintă o îndepărtare de la esența artei și nu pot da răspunsuri satisfăcătoare privitor la ceea ce este ciudat, nou, unic, excepțional în opera de artă. Criticul trebuie să aibă în vedere individualitățile și diferențierile și nu asemănările. Mioara Apolzan concluzionează apodictic: "Eșuarea criticii în "contemplarea misterului", șocantă la unul din autorii manifestului intelectualist și raționalist de la "Kalende", este tributul plătit de critic teoriilor iraționaliste, la modă în epocă." Conceptul de perfecțiune este înlocuit de critic cu binecunoscuta sintagmă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
șocantă la unul din autorii manifestului intelectualist și raționalist de la "Kalende", este tributul plătit de critic teoriilor iraționaliste, la modă în epocă." Conceptul de perfecțiune este înlocuit de critic cu binecunoscuta sintagmă dublete artistice, ca modalitate de aproximare a unicității. Mioarei Apolzan îi apare insuficientă și schematică. Dealtfel, criticul însuși a renunțat la ea înainte de a o desăvârși și aplica sistematic. În a doua perioadă, delimitată cu o anumită doză de convenționalism ("-"Ă, Vladimir Streinu cultivă ceea ce Mioara Apolzan a numit
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]