3,075 matches
-
o copilă a pătimit de vreo boală și înainte de a se mărita s-a lecuit, dară nu pe deplin, apoi se crede că este bine ca, mergînd la cununie, să zică că nu ia cu nime’ altul cununia decît cu mirele ei, și făcînd așa, boala ei va înceta cu totul. Se crede că înainte de cununie trebuie mirii să se scalde într-o scăl dătoare în care se pun busuioc, bani noi de argint, lapte și miere, ca ei să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe deplin, apoi se crede că este bine ca, mergînd la cununie, să zică că nu ia cu nime’ altul cununia decît cu mirele ei, și făcînd așa, boala ei va înceta cu totul. Se crede că înainte de cununie trebuie mirii să se scalde într-o scăl dătoare în care se pun busuioc, bani noi de argint, lapte și miere, ca ei să fie iubiți ca busuiocul, curați ca argintul și dulci ca laptele și mierea. Mai înainte de a pleca mirii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mirii să se scalde într-o scăl dătoare în care se pun busuioc, bani noi de argint, lapte și miere, ca ei să fie iubiți ca busuiocul, curați ca argintul și dulci ca laptele și mierea. Mai înainte de a pleca mirii la biserică să se cunune, mireasa împreună cu doi flăcăi cărora le trăiesc părinții pleacă la o fîntînă cu apă. De acasă și pînă la fîntînă fac trei hore în locuri deosebite; ajunși aci, iau apă într-o doniță în care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și cu busuioc, pe care îl moaie în apă și stropește de trei ori în cele patru părți. Apoi toată apa din doniță o toarnă peste picioarele cailor colăcerilor, iar busu iocul se pune în perna pe care vor dormi mirii. Cît va ședea acest busuioc în pernă, atît vor trăi mirii căsătoriți. După ce mireasa se suie în car ca să plece la biserică să se cunune, una îi pune pe cap o azimă *, și pe azimă, sare și un pahar cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de trei ori în cele patru părți. Apoi toată apa din doniță o toarnă peste picioarele cailor colăcerilor, iar busu iocul se pune în perna pe care vor dormi mirii. Cît va ședea acest busuioc în pernă, atît vor trăi mirii căsătoriți. După ce mireasa se suie în car ca să plece la biserică să se cunune, una îi pune pe cap o azimă *, și pe azimă, sare și un pahar cu vin; rupe după aceea din azimă și dă puțină miresei să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și le aruncă în cele patru părți; vinul rămas, de asemenea. Cînd aruncă acestea, zice: „N-arunc azimă și vin, ci sărăcia.“ Din azima aruncată este bine să mănînce fetele mari, căci se vor mărita curînd. Se crede că, mergînd mirele și mireasa la cununie, e bine să ieie în fiecare car sau trăsură cîte un brăduleț, c-apoi tinerii se bucură de o viață veselă, precum se bucură fiecare cînd vede, mai ales iarna, bradul verde. Mirilor intrați în biserică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că, mergînd mirele și mireasa la cununie, e bine să ieie în fiecare car sau trăsură cîte un brăduleț, c-apoi tinerii se bucură de o viață veselă, precum se bucură fiecare cînd vede, mai ales iarna, bradul verde. Mirilor intrați în biserică să se cunune li se așterne sub picioare o scoarță sau alt așternut pe care se aruncă și bani, nesocotind prin aceasta materialul sunător, călcînd în picioare toate măririle deșarte care se fac prin bani, dorind numai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
primească cunu nia să fie și o înmormîntare, apoi tinerii se grăbesc să fie cu nunați înainte de înmormîntarea mortului, crezînd că altfel ar muri oarecare din ei foarte curînd. Se zice că dacă curg luminile* nunilor la vreo cununie, apoi mirii vor plînge toată viața lor. După ce mirii se cunună, acasă nuna dă miresei unt proaspăt, cu care face cîte-o cruce în cele patru părți, atît în afară, cît și înăuntrul casei, ca să meargă treaba bine în acea casă nouă. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înmormîntare, apoi tinerii se grăbesc să fie cu nunați înainte de înmormîntarea mortului, crezînd că altfel ar muri oarecare din ei foarte curînd. Se zice că dacă curg luminile* nunilor la vreo cununie, apoi mirii vor plînge toată viața lor. După ce mirii se cunună, acasă nuna dă miresei unt proaspăt, cu care face cîte-o cruce în cele patru părți, atît în afară, cît și înăuntrul casei, ca să meargă treaba bine în acea casă nouă. Se crede că mireasa care, mergînd la cununie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că mireasa care, mergînd la cununie, va lua în sîn o mică oglindă și o bucățică de zahar, și apoi va pune acel zahar în bucatele ce le va mînca soacra, aceea va fi bine văzută de dînsa. Cînd mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia pe soacră în brațe și, de o va putea ridica, ea va fi mai mare în casă; iar de nu, soacra. Se crede că dacă calcă mireasa, pe timpul cununiei, pe mire pe picior, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de dînsa. Cînd mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia pe soacră în brațe și, de o va putea ridica, ea va fi mai mare în casă; iar de nu, soacra. Se crede că dacă calcă mireasa, pe timpul cununiei, pe mire pe picior, apoi va fi cea mai poruncitoare în casă. Dacă va da mireasa mirelui să mănînce strafide purtate în papuci în ziua cununiei, el va fi cu blîndeță în toată viața. Mireasa venită acasă de la cununie învălește îndată focul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de o va putea ridica, ea va fi mai mare în casă; iar de nu, soacra. Se crede că dacă calcă mireasa, pe timpul cununiei, pe mire pe picior, apoi va fi cea mai poruncitoare în casă. Dacă va da mireasa mirelui să mănînce strafide purtate în papuci în ziua cununiei, el va fi cu blîndeță în toată viața. Mireasa venită acasă de la cununie învălește îndată focul pe vatră, să astupe gura bărbatului și a soacrei, ca să nu-i zică vreodată ceva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lumea. Miercurea e văduvă. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă ți se sting lumînările e semn rău. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă timpul e frumos, căsătoria e cu noroc. (Gh.F.C.) Nunțile din mai sînt fără noroc. (Gh.F.C.) Dacă se opresc caii de la trăsura mirilor e semn rău. (Gh.F.C.) După cununie, mirii mănîncă cu o lingură. (Gh.F.C.) Cuptor Nu-i bine să te închelți (încalți) pe cuptor, că mor porcii. Pe cuptor nu este bine a se încălța, c-apoi lupul va mînca oile și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nuntă ți se sting lumînările e semn rău. (Gh.F.C.) Dacă la nuntă timpul e frumos, căsătoria e cu noroc. (Gh.F.C.) Nunțile din mai sînt fără noroc. (Gh.F.C.) Dacă se opresc caii de la trăsura mirilor e semn rău. (Gh.F.C.) După cununie, mirii mănîncă cu o lingură. (Gh.F.C.) Cuptor Nu-i bine să te închelți (încalți) pe cuptor, că mor porcii. Pe cuptor nu este bine a se încălța, c-apoi lupul va mînca oile și uliul găinile. Cînd vine nora întîi în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nu e bine să cerni făină în ziua de Paști, căci din tărîțele acelea se fac locustele care pustiesc cîmpiile. Să nu cerni făină în covată de sus, că-i a rău. Cînd se cerne făina cu care se presară mirii peste cap, dacă se ciocnesc sitele, va fi trai rău în casa tinerilor. Cînd pleacă cu mortul la groapă, se cheamă un copil și i se dă peste prag o strachină cu făină, ca să aibă mortul pe lumea ailaltă. Fecioară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ia la acela. Guzgan Dacă furi de la moară ață sau altceva, vin guzganii la casa ta. Ham Cînd se desprinde hamul la plecare, să te întorci acasă, căci vei avea primejdie în drum. Horn Dacă mireasa, cînd intră în casa mirelui, se uită în horn, îi moare soacra. Cînd mireasa intră în casa mirelui, dacă se va uita în horn, cuvîntul ei nu va fi luat în seamă de bărbat, ca și cenușa din vatră. De strigi pe gura hornului pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la casa ta. Ham Cînd se desprinde hamul la plecare, să te întorci acasă, căci vei avea primejdie în drum. Horn Dacă mireasa, cînd intră în casa mirelui, se uită în horn, îi moare soacra. Cînd mireasa intră în casa mirelui, dacă se va uita în horn, cuvîntul ei nu va fi luat în seamă de bărbat, ca și cenușa din vatră. De strigi pe gura hornului pe cine dorești, vine degrabă. Hotar Cînd treci pe la hotar, să scuipi acolo, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lipește de el. Dacă pierde unul din însurăței inelul de cununie sau dacă se frînge el, apoi se crede că căsă toria ori va fi nefericită, ori se va desface în curînd, murind unul dintr-înșii. Se crede că, mergînd mirii la cununie și uitînd inelele de cununie acasă, vor fi nefericiți în viața lor, sau unul din ei va muri curînd. Insectă în ziua de Paști, cum vii de la biserică, pînă a nu intra în casă, șezi pe pragul ușii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd nu-l mai poți ținea în mînă să-l lipești de pămînt, lăsîndu-l să se stingă singur, căci cei morți fără lumînare atîta lumină au și ei pe lumea cealaltă. Dacă în timpul cununiei se va trece mai tare lumînarea mirelui e semn că el are să moară mai degrabă; dacă se va trece a miresei, mireasa va muri mai degrabă. Dacă însă lumînările sînt trecute totuna, atunci tinerii, la vremea lor, o să moară odată. Lumînările de la nuntă se păstrează pînă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînă la Paștele viitor, cînd trebuie arse în întregime la înviere, precum și [în] cele trei nopți. Cînd după cununie se arde toată lumina îi semn că omul cununat nu va trăi mult. E o prevestire spăimîntătoare că se rupe lumînarea mirilor în timpul cununiei: moartea. Cînd un om bolnav ajunge în agonia morții, i se pune în mîna dreaptă o lumînare de ceară aprinsă, ca dîndu-și sfîrșitul să nu se apropie duhurile necurate de dînsul și pe lumea cealaltă să aibă lumină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se îm bolnăvesc și chiar mor. Pe copil îl scoate din fiare fata, pe fată, copilul. Cînd doi frați sînt lunateci și unul moare, îl pune pe cel rămas în fiare cu cel mort, ca să nu moară și el. Dacă mirele și mireasa sînt lunateci, e bine să împiedeci mireasa (s-o legi de picioare) și s-o ții de la asfințitul soarelui pînă ce-a veni vornicul* și mirele s-o despiedice, căci altfel n are parte de ea. Lună Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu mîna dreaptă de ceva. Să nu cîrpești pe cineva, că-i cîrpești mințile. Nu se mănîncă ceva uitat, că acela uită degrabă. Se crede că cetind cineva seara și punîndu-și cartea sub căpătîi nu va uita cele cetite. Mire Mirele e dator să nu se bărbierească pînă în sara de vedere. Mireasă Cînd vine mireasa acasă, ea nu se dă jos pînă nu vine soacră-sa să o ia. Mireasa toate le poate face cît este mireasă, numai să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-l observi afară, are să moară un străin. Cînd doi soți își dau mîna înaintea altarului, cel a cărui mînă este mai rece, acela va muri mai înainte. Cînd ginerele nu se rade la nuntă e rău de moarte. Cînd un mire găsește pe altul în biserică, să se lege la ochi ca să nu-l vadă, căci altfel unul din ei trebuie să moară. Cînd se întîlnesc două fete care sînt logodite, schimbă cîte un ac sau inel, sau și flori, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mort se păzesc ca să nu treacă peste ele un cîne, căci atunci va muri cineva din familie. Se crede că dacă boncăluiesc* vitele va muri gospodarul casei. Cînd rage un bou de la carul în care se duce mireasa la casa mirelui e semn de moarte. Se zice că acela ce a auzit vitele vorbind sau a văzut deschizîndu-se cerul, acela nu trăiește mult. Cînd cucul cîntă aproape de casă și e un bolnav în ea, acela va muri. Dacă vede cineva cucul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nuntă, dacă se întîmplă să cadă cu bradul acel care-l duce, atunci să se știe că moare mireasa, ori curînd, ori mai tîrziu. Mireasă cu mireasă la cununie să nu se întîlnească, că una din două moare. Acela dintre miri va muri întîi a cărui lumînare de cununie se va trece mai întîi. Dacă lumînarea de la cununie se rupe, unul dintre soți va muri curînd sau va avea o nenorocire. Cînd se cunună doi tineri, se observă lumînările nașilor; dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]