2,913 matches
-
și cu mila lui D-zeu... biruind am luat iarăși scaunul meu, și mi-am adus aminte de făgăduința mea și îndată trimițând am înnoit din temelie Sf. M-re". VIII Ph. Avril (1698 trece prin Moldova) iezuit francez și misionar În Bucovina codrii mocirloși, nestrăbătuți. În întâmpinarea lui, se trimise careta domnească escortată de 50 călăreți cu fiul marelui logofăt. Oastea, la palat, era în arme, și boierii îl coborâră de subțiori și așa îl duseră la domn, după ce îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se ascundeau exploziile lubricității. Pe când acum, toate fiind de față și la îndemâna oricui ca să zic așa ne apropiem cu pași răpezi de moda cea mai comodă și deci mai morală. Au mai pomenit și alții de întâmplarea acelui preot catolic, misionar într-o insulă polineziană. Văzând că proaspeții săi neofiți se arată în lume așa cum i-a lăsat Dumnezeu, s-a scandalizat nespus, deși, cu toată goliciunea, moravurile erau foarte pașnice. Insularii l-au ascultat și s-au acoperit cu haine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe meleagurile hușene Călătorul care sosește pe meleagurile hușene, poposind pe dealul Dobrina, rămâne impresionat de priveliștea ce i se oferă. Armonia locurilor nu-i va fi lăsat nepăsători nici pe călătorii de odinioară. Încă din secolul al XVI-lea, misionari catolici au venit să cunoască situația parohiilor din Țările Române. Alte impresii au fost notate de negustori și călători străini, în drum spre Constantinopol (era drumul cel mai scurt și cel mai sigur !). Sol al regelui Ferdinand I de Habsburg
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Pocuția, n.a.) <trece> aproape prin mijlocul țării [...] De la Iași ca să mergi spre Țara tătărască o iei spre Huși, care este la o depărtare de 40 de mile de Iași, și acest oraș poate să aibă 300 de case”. Un alt misionar, Niccolo Barsi din Lucca, care a călătorit în Moldova în anii 1632-1639, constata ospitalitatea și generozitatea locuitorilor: „Așadar după ce am plecat din Iași... m-am îndreptat spre un alt oraș numit Huși, unde nu numai că am găsit 100 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
până îl îmbată (socotind că este o mare rușine ca un străin să plece de la ei fără să se fi îmbătat (subl. ns.); iar acesta blesteamă apoi și înjură pe stăpânul casei care l-a poftit, în loc să-i mulțumească”. Totodată, misionarul, în călătoria sa, descria ținuturile tătarilor, cerchezilor, abbazilor și Mingrelia (Georgia sau Gruzia), în care se povestesc multe întâmplări stranii. Petru Bogdan Bakšič (1601-1674), un alt călător, aflat la Huși în ziua de 29 septembrie 1641, îl numea oraș datorită
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mingrelia (Georgia sau Gruzia), în care se povestesc multe întâmplări stranii. Petru Bogdan Bakšič (1601-1674), un alt călător, aflat la Huși în ziua de 29 septembrie 1641, îl numea oraș datorită existenței reședinței episcopale. În lucrarea Vizitarea apostolică a Moldovei, misionarul descrie aceste locuri frumoase și bogate: „Am vizitat Hușii (Use), oraș neîmprejmuit cu ziduri, mai degrabă târg decât oraș, dar îl numesc oraș (città) fiind aici reședința unui episcop schismatic. Este așezat în vale; ceva mai jos se deschid câmpii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nuci etc, nu însă poame de peste mări, pe aici fiind geruri mari iarna. Prin apropiere sunt foarte frumoase păduri și dumbrăvi; se găsec tot felul de animale în mare număr”. Unul din cei mai cunoscuți călători ai epocii a fost misionarul italian Marco Bandini (1593? - 1650). În ziua de 19 octombrie 1646, relata misionarul, cu mare greutate, „din cauza lipsei banilor de drum și a inundației continue a ploilor ne-am grăbit din Bacău spre Iași, ca mergând de acolo la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Prin apropiere sunt foarte frumoase păduri și dumbrăvi; se găsec tot felul de animale în mare număr”. Unul din cei mai cunoscuți călători ai epocii a fost misionarul italian Marco Bandini (1593? - 1650). În ziua de 19 octombrie 1646, relata misionarul, cu mare greutate, „din cauza lipsei banilor de drum și a inundației continue a ploilor ne-am grăbit din Bacău spre Iași, ca mergând de acolo la Huși, să ne începem mai întâi vizitația”. După o ședere de patru zile, la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
greutate, „din cauza lipsei banilor de drum și a inundației continue a ploilor ne-am grăbit din Bacău spre Iași, ca mergând de acolo la Huși, să ne începem mai întâi vizitația”. După o ședere de patru zile, la 7 noiembrie misionarul nota: „Din Huși mergând către apus înclinat puțin și către nord se află orașul Vaslui, depărtat de Huși cu patru miliare ungurești - est oppidum waslo distans Ungaricis milliaribus - care întrece cu mult pre Huși prin frumusețea locului, căci este lung
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
după opinia episcopului „cel mai bun vin, însă, aproape tot așa ca cel unguresc, se face la Cotnari, după acesta, vine Hușii”. Bandini afirmă că tot „felul de bucate și de roade sunt din abundență; cu excepția fructelor citrice”. Un alt misionar franciscan, Antonio Georgini, vizitând orașul Huși în 1688, a fost impresionat de frumusețile acestor locuri și de calitatea vinurilor: „in una bella valle che, ha do una parte; una selva dell altro e dominata de alcune belle coline tutti vestite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși - de care a fost vorba mai sus - a fost nevoit după câteva zile s-o părăsească”. Giovanni Battista Vannucci (1712-1748), călugăr franciscan conventual, în Raport din Moldova (1740-1748), relata despre situația grea în care s-a aflat la Huși. Misionarul s-a hotărât să viziteze localitățile Ciubărciu, Bârlad și Galați, care sunt departe de reședința sa (Huși), ele aflându-se la o depărtare de trei și patru zile de drum și cu primejdia de a fi omorât. „Sunt nevoit să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai-iunie 1835, la invitația Societății Medico-Naturaliste din Iași, a efectuat o spectaculoasă explorare a satelor din Moldova. Printre numeroasele târguri și orașe vizitate au fost Hușii și Fălciu. * Amintirilor, mai mult sau mai puțin elogioase, notate de călători străini, călugări misionari, militari sau diplomați, care au străbătut ținutul hușean, le putem adauga câteva gânduri ale călătorilor români din Epoca Modernă. În monografia dedicată lui Ion Vodă cel Cumplit (1572-1574), învingător în 1574, în luptele cu tătarii și turcii, vorbind despre faptul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Marea Neagră, stabilindu-se în Gruzia și în Armenia. După secole de conviețuire, moravii husiți și coloniștii unguri, veniți în Moldova în perioade diferite, s-au integrat social, deoarece urma acestora s-a pierdut cu totul. Propaganda energică și perseverentă a misionarilor și episcopilor catolici în Moldova pare să fi dat roade, căci, în raportul său din 1571, Giorgio Vasari, secretarul episcopului de Kamenec-Podolsk, comunica nunțiului papal următoarele: „Vă înștiințez cum că Mihail Thabuk Fegedin, predicator foarte elocinte, ungur de origine, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unguri, sași, leși și tuturor celor ce sunt de legea papei de la Roma, în orașele Iași, Cotnari, Hârlău, Vaslui și Huși, anunțându-le venirea unor iezuiți”. Domnul Moldovei îi îndemna pe credincioșii catolici din aceste așezări urbane să primească pe misionarii catolici trimiși de Sfântul Scaun și să le dea ascultare. Este adevărat că iezuitul Rafaele Skrzynscki relata, în cartea sa Provinciae Poloniae Societatis Iesu ortus et progressus pars prima, despre influența pe care Bartolomeo Brutti, starostele Lăpușnei, albanez de origine
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
afirma M. T. Fegedin în 1571, o mare parte dintre ei păstrând vechea credință, ori informațiile pe care le-a primit nu au fost exacte. Din diverse motive, dar și din cauza lipsei de preoți, husiții cad din nou în erezie. Misionarul franciscan Andrei Bogoslavič (?-1649), în Relația sa despre Moldova (1623), ne-a lăsat mărturii scrise dspre situația parohiilor catolice din Moldova în anul 1623. El pare să fi îndeplinit obligațiile preoțești vreme de patru ani în spațiul hușean, contribuind la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în cele 80 de case, era de origine maghiară și de religie „husită”, protestantă, e posibil să fi fost adevărat. Dar atunci care sunt cei veniți din Boemia și Moravia, sub Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare ? Constatăm că misionarul era preocupat numai de catolici. Existau două categorii de neamuri: grecii, de religie ortodoxă, și maghiarii, de religie catolică (foști husiți). Bogoslavisč a precizat în raportul său că acești credincioși erau răspândiți în sudul Moldovei, pe malurile Dunării și lângă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
construită din bârne; Bandini, care a văzut-o, scrie că era așezată într-o poziție foarte frumoasă, însă fără să precizeze locul. Se pare că biserica a fost clădită pe locul numit Bența, dacă ținem seama de impresiile călătorilor și misionarilor din secolul al XVII-lea. La 21 iulie 1636, misionarul franciscan Benedetto Emanuel Remondi din Milano expedia un raport către Francesco Ingolini, secretarul Congregației Propaganda Fide (cel mai important organism al Vaticanului, cu caracter de propagandă, de evanghelizare, creat în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era așezată într-o poziție foarte frumoasă, însă fără să precizeze locul. Se pare că biserica a fost clădită pe locul numit Bența, dacă ținem seama de impresiile călătorilor și misionarilor din secolul al XVII-lea. La 21 iulie 1636, misionarul franciscan Benedetto Emanuel Remondi din Milano expedia un raport către Francesco Ingolini, secretarul Congregației Propaganda Fide (cel mai important organism al Vaticanului, cu caracter de propagandă, de evanghelizare, creat în 1622, ca măsură de contrareformă religioasă). În acest raport, consemna
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
raport către Francesco Ingolini, secretarul Congregației Propaganda Fide (cel mai important organism al Vaticanului, cu caracter de propagandă, de evanghelizare, creat în 1622, ca măsură de contrareformă religioasă). În acest raport, consemna că a slujit de mai multe ori ca misionar la cele două biserici din Galați și Bârlad, dar uneori mai vine pentru a-i împărtăși pe credincioși, „parohul dintr-un alt oraș vecin, numit Huși”. În continuare, misionarul își exprima regretul că n-a putut vizita orașul Huși, „nici măcar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acest raport, consemna că a slujit de mai multe ori ca misionar la cele două biserici din Galați și Bârlad, dar uneori mai vine pentru a-i împărtăși pe credincioși, „parohul dintr-un alt oraș vecin, numit Huși”. În continuare, misionarul își exprima regretul că n-a putut vizita orașul Huși, „nici măcar biserica noastră, din pricina numeroaselor incursiuni ale tătarilor, care roiesc în acele părți”. Preciza faptul că această biserică n-a fost vizitată nici până acum de monseniorul Giovanni Battista Zamoyski
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
biserica noastră, din pricina numeroaselor incursiuni ale tătarilor, care roiesc în acele părți”. Preciza faptul că această biserică n-a fost vizitată nici până acum de monseniorul Giovanni Battista Zamoyski (1633-1647), episcop catolic de Bacău, dioceză în care erau, după opinia misionarului, circa 100 de case de unguri catolici care țin un preot. Din altă sursă aflăm că, în 1640, la Huși erau două biserici parohiale și 90 de case (de catolici). Un alt misionar, Petru Bogdan Bakšič, arhiepiscop de Sofia, cunoscut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bacău, dioceză în care erau, după opinia misionarului, circa 100 de case de unguri catolici care țin un preot. Din altă sursă aflăm că, în 1640, la Huși erau două biserici parohiale și 90 de case (de catolici). Un alt misionar, Petru Bogdan Bakšič, arhiepiscop de Sofia, cunoscut sub numele de Pietro Diodato, după ce a vizitat orașul Huși la 29 septembrie 1641, a descris și el această localitate și împrejurimile sale (poziția geografică, bogățiile solului, fauna și flora). Și el oferă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un potir de argint, dar spart, și două clopote frumoase. În mijlocul bisericii se afla cristelnița, iar în jurul bisericii cimitirul. Preot nu aveau, uneori venea cel de la Iași. În biserică se cânta în limba maghiară Gloria, Crezul și alte cântece religioase. Misionarul considera și el că numele orașului provine de la „secta sau erezia husită”. Este greu de crezut că toți locuitorii orașului erau catolici, așa cum afirma el, dar e posibil ca în cele două sate de români din apropiere să fi trăit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numiții preoți, ci așteaptă totdeauna până vin preoții catolici”. În ciuda relatărilor idilice, rivalitatea între biserica catolică și cea protestantă exista, chiar în interiorul aceleiași instituții, și avea tonalități persuasive ori mai dure. Într-o scrisoare către Congregație (12 septembrie 1641, Iași), misionarul Bartolomeo Bassetti (?-1644) denunța imoralitatea lui Giacinto, vicarul episcopului de Bacău: „Acest vicar, după ce a prezentat lui Vasile Lupu scrisorile de la episcop, a mers la Baia, unde a fost prins la o femeie, apoi la Iași și Ciubărciu”. La Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
confirmată de P. B. Bakšič, Bandini ș.a.). Mai mult decât atât, viața personală a preotului era departe de a fi un exemplu pentru comunitatea păstorită: în urma unor chefuri și certuri, a fost bătut și rănit cu cuțitul. În 1643, același misionar Bartholomeo Bassetti, în lucrarea Vizitația bisericilor din Moldova descria amănunțit bisericile catolice din Moldova, printre care și pe aceea din Huși. Această biserică - constata călugărul - „Este de lemn, acoperită cu paie, lungă de 14 pași, largă de 4. Are un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]