4,914 matches
-
are cu el și o mică troacă, făcută din coajă de dovleac. În această coajă se Înfig 4 lumînări care se aprind și se dă drumul pe apă la vale. Cu cît merge mai departe și mai liniștit, fără ca Revista Mitropolia Olteniei, nr.1-2/1957 lumînările să se stingă, Înseamnă că izvorul este bine primit. Apoi prin basmalele de la toiege se toarnă 44 de căni cu apă luate din rîu, pentru fiecare cană turnată, făcîndu-se un semn pe un răboj În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
trăsura cu Irinuța și Alexandrel. A venit trăsura, dar și boierul cu slujitorii săi și acesta a hotărât ca zodierul să fie jupuit pentru trădare, iar cei doi îndrăgostiți să fie legați de roțile căruței și duși în goană până la Mitropolie. Irinuța a sărit ca o viperă, l-a înfruntat cu ură pe soțul ei, iar copilul Leonte avusese impresia că-i cresc gheare din mâini și cornițe în păr. Din cer, a venit un balaur care l-a luat pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cel geografic și cel cronologic, ale acestei analize. De ce aceste decupaje? Ele au o explicație comună: bogăția documenta ră oferită de sursa principală, este vorba de condicile ecleziastice. Până la 1739, când mitropolitul Neofit Cretanul (1738-1753) începe transcrierea proceselor judecate la Mitropolie și constituirea în mod practic a unei arhive, informațiile privitoare la familie sunt dispersate și trebuie de cele mai multe ori culese din interiorul unor documente care au ca obiect principal proprietatea. Am încercat încâteva studii să analizăm unele aspecte legate de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de familie în secolul al XVII-lea, ele ne vor fi de folos pentru a marca evoluția și noutățile adu se de noul secol, dar mai ales de noua practică. Prin urmare, decupajul cronologic corespunde dezvoltării unui tribunal ecleziastic pe lângă Mitropolia din București, care produce o cantitate însemnată de documente în centrul cărora se află individul. O asemenea instituție exista și în Moldova, la Iași, dar noi ne vom concentra atenția numai asupra țării Românești, întrucât cunoaștem mult mai bine sursa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și au în vedere notarea unor evenimente care au marcat viața individului: nașterea copiilor, data căsătoriei sau moartea unui membru al familiei. Care este tipul de document util anali zei noastre? După cum am spus, începând cu Neofit Cretanul funcționează pe lângă Mitropolie un mic tribunal ecleziastic, iar acesta are ca sarcină instruirea proceselor referitoare la familie și individ. O curte de judecată care a produs, de-a lungultimpului, un număr important de documente, căci fiecare proces cu toate piesele sale este trecut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a oscilat între 1 200 000 și 1 500 000. Nu toată lumea divorța; au existat firește și cupluri „fericite“, altele mai puțin „fericite“ și destule cele care, de rușinea lumii, au suportat în tăcere fără să aleagă calea indiscretă a Mitropoliei. Din moment ce nu ne-am propus să facem un studiu statistic sau demografic, și nici nu avem pretenția de a restitui „adevărul așa cum a fost“, consi derăm că putem încerca cel puțin să construim, fără să lăsăm deoparte rigoarea științifică, o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de judecată. Cum și prin intermediul cui împarte vodă dreptatea supușilor săi? Cum se asigură că aceasta a ajuns la omul de rând? Iată ce ne propunem să aflăm în prima parte a cărții atunci când aducem în discuție consiliul ecleziastic al Mitropoliei. Acele pagini nu sunt un studiu de istorie a Bisericii Ortodoxe române sau de teologie ortodoxă, ci au doar intenția de a recrea cadrul în interiorul căruia se dezbat probleme importante din viața individului. Am acordat un spațiu amplu analizei soborului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întrecut, căci studierea trecutului nu se limi tează numai la adunarea și înșiruirea faptelor, ci ar trebui să fie și un bun mijloc de a înțelege mai bine prezentul. PARTEA ÎNTÂI Privirea Bisericii Ortodoxe asupra familiei I Ierarhia „În dealul Mitropoliei“ Mare parte din informațiile folosite în această carte provinde la o instanță de judecată care a funcționat de-a lungul secolului al XVIII-lea pe lângă Mitropolie. „Consiliul ecleziastic“, „tribunal ecleziastic“, „dicasterie“, sobor și chiar Mitropolie sunt denumirile utilizate pentru a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai bine prezentul. PARTEA ÎNTÂI Privirea Bisericii Ortodoxe asupra familiei I Ierarhia „În dealul Mitropoliei“ Mare parte din informațiile folosite în această carte provinde la o instanță de judecată care a funcționat de-a lungul secolului al XVIII-lea pe lângă Mitropolie. „Consiliul ecleziastic“, „tribunal ecleziastic“, „dicasterie“, sobor și chiar Mitropolie sunt denumirile utilizate pentru a desemna această instituție, primele trei se regăsesc în lucrările cercetătorilor de azi, ultimele două în documentele epocii. Sediul tribu nalului ecleziastic se află în dealul Mitropoliei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
familiei I Ierarhia „În dealul Mitropoliei“ Mare parte din informațiile folosite în această carte provinde la o instanță de judecată care a funcționat de-a lungul secolului al XVIII-lea pe lângă Mitropolie. „Consiliul ecleziastic“, „tribunal ecleziastic“, „dicasterie“, sobor și chiar Mitropolie sunt denumirile utilizate pentru a desemna această instituție, primele trei se regăsesc în lucrările cercetătorilor de azi, ultimele două în documentele epocii. Sediul tribu nalului ecleziastic se află în dealul Mitropoliei din București, singura curte de judecată, din țara Românească, care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Mitropolie. „Consiliul ecleziastic“, „tribunal ecleziastic“, „dicasterie“, sobor și chiar Mitropolie sunt denumirile utilizate pentru a desemna această instituție, primele trei se regăsesc în lucrările cercetătorilor de azi, ultimele două în documentele epocii. Sediul tribu nalului ecleziastic se află în dealul Mitropoliei din București, singura curte de judecată, din țara Românească, care pe tot parcursul secolului al XVIII lea beneficiază de un centru stabil. Celelalte departamente de judecată își desfășoară activita tea în casele boierilor care le conduc și uneori alegerea de judecători
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
centru stabil. Celelalte departamente de judecată își desfășoară activita tea în casele boierilor care le conduc și uneori alegerea de judecători este condiționată de deținerea unei case cu o poziție centrală. Cum nu există termene de judecată dinainte stabilite, curtea Mitropoliei este mai tot timpul anului plină de jeluitori și pârâți. Cel mai adesea săraci, țăranii nu-și permit să plătească o cameră la un han sau să închirieze o chilie la vreo mănăstire, așa că dorm alături de animale în curte sub
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
străzile orașului și dormind noaptea în curte pe un mindir de paie alături de alți zeci, dacă nu sute, de „năpăstuiți“, de unde mizerie, aglomerație și o vânzoleală continuă, greu de controlat. În plus, anumite pricini nu pot fi judecate decât la Mitropolie și numai de către mitropolit. Treptat, treptat, „a urca dealul Mitropoliei“ devine sino nim cu a divorța. La începutul secolului al XIX-lea, Anton Pann culege următoarea maximă: „Duminică cununie/Și luni la Mitropolie“; și tot el este și mai exact
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de paie alături de alți zeci, dacă nu sute, de „năpăstuiți“, de unde mizerie, aglomerație și o vânzoleală continuă, greu de controlat. În plus, anumite pricini nu pot fi judecate decât la Mitropolie și numai de către mitropolit. Treptat, treptat, „a urca dealul Mitropoliei“ devine sino nim cu a divorța. La începutul secolului al XIX-lea, Anton Pann culege următoarea maximă: „Duminică cununie/Și luni la Mitropolie“; și tot el este și mai exact atunci când prezintă într-un testament primul său divorț în versurile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pricini nu pot fi judecate decât la Mitropolie și numai de către mitropolit. Treptat, treptat, „a urca dealul Mitropoliei“ devine sino nim cu a divorța. La începutul secolului al XIX-lea, Anton Pann culege următoarea maximă: „Duminică cununie/Și luni la Mitropolie“; și tot el este și mai exact atunci când prezintă într-un testament primul său divorț în versurile următoare: „a fugit și m-a lăsat/ și dealul Mitropoliei/ necontenit l-am urcat,/ arătând la judecată/ că ea pe altu-a voit/ și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al XIX-lea, Anton Pann culege următoarea maximă: „Duminică cununie/Și luni la Mitropolie“; și tot el este și mai exact atunci când prezintă într-un testament primul său divorț în versurile următoare: „a fugit și m-a lăsat/ și dealul Mitropoliei/ necontenit l-am urcat,/ arătând la judecată/ că ea pe altu-a voit/ și, cu mine cununată,/ cu minciuni s-a pomenit“. Competența consiliului ecleziastic La Mitropolie sunt judecate toate procesele considerate cu „caracter bisericesc“, de la cele în care sunt implicați
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
primul său divorț în versurile următoare: „a fugit și m-a lăsat/ și dealul Mitropoliei/ necontenit l-am urcat,/ arătând la judecată/ că ea pe altu-a voit/ și, cu mine cununată,/ cu minciuni s-a pomenit“. Competența consiliului ecleziastic La Mitropolie sunt judecate toate procesele considerate cu „caracter bisericesc“, de la cele în care sunt implicați clericii până la cele privind proprietățile și averea Bisericii, sau cele referitoare la familie și individ. Analiza noastră le are în vedere mai ales pe cele din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin taina botezului, apoi îi supraveghează întreaga viață, fie prin inițierea în celelalte taine, fie prin sancționarea abaterilor de la morala creștină. Tot ceea ce este considerat de Pravilă sau de cutumă ca deviere de la morala creștină revine spre cercetare și sancționare Mitropoliei. De competența soborului sunt următoarele pricini civile cu implicații de drept canonic: neînțelegerile dintre soți și divorțurile, desfacerea logodnei, neînțelegerile dintre părinți și copii, pricinile pentru zestre, moștenire și împărțirea moștenirii, anularea testamentelor, dar și următoarele pricini penale cu implicații
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
împricinații sunt îndreptați către Mitro polie. Numeroasele documente din perioada 1730-1800 demonstrează că procesele de seducție, viol, răpire, sodomie, adulter sunt trimise la diferitele departamente de judecată, dar că mai totdeauna ajung la sobor. Acest tip de pricini vin la Mitropolie pentru că implică: administrarea unor probe rezervate numai Bisericii (cum este proba cu jurământ), pentru că apare și pro blema căsătoriei, de natură religioasă, pentru că necesită o pedeapsă canonică dat fiind păcatul trupesc. Soborul an chetează pricina trimisă de domn, propune o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și pe cea penală, dar aprobarea și punerea în aplicare a acesteia aparține instanței civile. Nu întotdeauna cola borarea se realizează și „birocrația“ complică mult și inutil traseul unei jalbe: cancelaria domnească, unul din departamentele de judecată, din nou domn, Mitropolie și iarăși domn. Cercetarea se face atât de instanța civilă, cât și de cea ecleziastică, împricinații se înfățișează când la un tribunal, când la altul, fie care propunând soluții. De regulă, autoritatea și prestigiul mitropolitului pri mează și punctul lui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai des și de unele, și de altele, fără să existe o evidență a acestora. Acest lucru îi va încuraja pe împricinați să apeleze la ambele instanțe, atunci când nu sunt mulțumiți de sentința primită. Mitropolitul În secolul al XVIII-lea Mitropolia se confundă de fapt cu persoana mitropolitului. Vlădica împarte dreptatea, oficiază diferitele slujbe legate de alungarea lăcustelor, a ciumei sau de invocarea ploii, se ocupă de administrarea averii Mitropoliei, de organizarea și buna funcționare a Bisericii, participă la ședințele și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sunt mulțumiți de sentința primită. Mitropolitul În secolul al XVIII-lea Mitropolia se confundă de fapt cu persoana mitropolitului. Vlădica împarte dreptatea, oficiază diferitele slujbe legate de alungarea lăcustelor, a ciumei sau de invocarea ploii, se ocupă de administrarea averii Mitropoliei, de organizarea și buna funcționare a Bisericii, participă la ședințele și judecățile Divanului, tipărește cărți, se implică activ în viața politică etc. Totodată, el are în grijă problemele credincioșilor săi. Toate procesele se judecă la Mitropolie sub supravegherea lui, iar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ocupă de administrarea averii Mitropoliei, de organizarea și buna funcționare a Bisericii, participă la ședințele și judecățile Divanului, tipărește cărți, se implică activ în viața politică etc. Totodată, el are în grijă problemele credincioșilor săi. Toate procesele se judecă la Mitropolie sub supravegherea lui, iar competența sa religioasă și juridică se întinde asupra întregii țări, nici o decizie nu poate fi luată în absența sa, de fapt numai el poate da o hotărâre. Când pricinile sunt prea numeroase un consiliu de clerici
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
am judecat și am hotărât cu frații arhierei întărind cartea aceasta cu iscălitura Smereniei Noastre.“ Nici mitropolitul Grigore (1760-1787), în prima parte a păstoririi sale, nu alcătuiește anaforale către domn. Hotărârea este luată de el și de arhierei sau clericii Mitropoliei. Această practică are loc odată cu domnia lui Alexandru Ipsilanti și ar trebui legată de întreaga activitate legislativă a acestui domn. După el, practica s-a păstrat, unii domni au întărit cu pecetea lor anaforaua trimisă de mitropolit, alții nu s-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cere ajutorul pu terii domnești care are la îndemână mult mai multe mijloace coer citive, capabile să-i sperie pe supuși. Mitropolitul nu judecă singur, o „curte de judecată“ îi stă întotdeauna alături. Cine face parte din această „curte“? Soborul Mitropoliei, cum apare în documente, este format din slujbașii permanenți ai Mitropoliei pe care îi regăsim pe par cursul mai multor ani ca semnatari ai anaforalei finale. Ei ocupă diferite trepte în ierarhia ecleziastică, cunosc Pravila și cutuma și fac întreaga
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]